58 matches
-
ori "private" și mai nou deschiderea unor întregi spitale "private". Se dă o luptă pe viață și pe moarte între marile instituții cu paturi și realitatea economică din țară și din UE Soluția este "chirurgicală". Dacă nu se "amputează" organul "gangrenos", cu întreținerea celorlalte sisteme la parametri optimi, "pacientul" are un prognostic rezervat.
Un chirurg despre arieratele spitalelor: Ne aşteaptă 3-4 luni de frământări şi de anunţuri alarmante () [Corola-journal/Journalistic/25678_a_27003]
-
inflamarea veziculei biliare. Cele mai comune simptome ale colecistitei acute sunt: durerea intensă, constantă la nivelul abdomenului superior, către dreapta și febra. Pacientul trebuie să se adreseze de urgență unui medic, fiindcă netratată, boala se poate complica într-o colecistită gangrenoase sau se poate perfora colecistului. Pancreatita reprezintă procesul de inflamarea a pancreasului. Pancreatita se poate manifesta sub două forme: pancreatita acută, cand inflamația apare și evoluează în doar câteva zile; pancreatita cronică, când inflamația persistă un timp îndelungat. Simptomele pancreatitei
Trecerea bruscă de la Post la meniul de Crăciun poate cauza boli acute by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65274_a_66599]
-
cirezile lor (inclusiv bovine), contractează variola de la propriile lor animale, fiind astfel feriți de orice contagiune cu aceeași boală prezentă la om. O boală diferită, dar care se manifestă frecvent În Liban, este așa-numita h³bbet-ul-kei, un fel de ulcer gangrenos, Însă foarte diferit de inflamația endemică specifică orașelor Alep și Bagdad, numită Butone d’Aleppo, ulcer ce pare să prefere obrajii tinerelor doamne, durând douăsprezece luni și lăsând În urmă o cicatrice deloc periculoasă, dar foarte urâtă. În schimb, h³bbet-ul-kei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
neutrofilelor. Imunitatea celulară este conservată (cu excepția tratamentului imunosupresor). Infecția „clasică” asociată MM este pneumonia pneumococică. Se mai pot întâlni infecții stafilococice, streptococice, cu Haemophilus influenzae sau herpes zoster. • Manifestările cutanate sunt polimorfe: noduli (prin infiltrarea plasmocitară a pielii), xantomatoză, piodermită gangrenoasă, necroză papuloasă, lichen amiloid etc. • Simptomele de hipervâscozitate sangvină sunt relativ rare în MM, spre deosebire de macroglobulinemia Waldenström (cu IgM), unde apar în circa 50 %. Constau în sângerări (purpură, echimoze, epistaxis, hemoragii digestive) și tulburări neurologice (tulburări vizuale, cefalee, insomnie, semne
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dintr-o infuzie cu o linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Diagnostic: ANOREXIA XII.5. BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV 5.1. STOMATITA Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei cavității bucale. Se deosebesc: stomatita catarală sau simplă, aftoasă, ulceroasă (gangrenoasă). 5.2. STOMATITA CATARALĂ Este inflamația superficială a mucoasei, mai mult a marginei gingiei. Papilele gingivale se edemațiază și deseori se produce sângerarea. La început limba este acoperă cu un strat de culoare deschisă, ce devine apoi congestionat. Ceaiuri: Matricaria
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază frecvent cu Streptococci, Staphylococci, colibacili și bacili piogeni în metrita gangrenoasă (BOITOR I. ,1987, CHAFFAUX ST. și col.1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat frecvent cu bacterii piogene (SEICIU FL. , DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987), enteroviruși de tip uman, care au fost izolați din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
congestie, eroziuni, echimoze, sensibilitate la nivelul segmentului afectat, secreții variate: sero-mucoase (infecția catarală), purulentă (infecția purulentă). Modificările pot fi locale în infecții ușoare, de tip cataral (vulvo vaginite,cervicite, endometrite) sau mixte: locale și generale (endometrita purulentă,endometrita muco-purulentă, metrita gangrenoasă, metrita necrotică, parametrita și perimetrita acută). Endometrita catarală este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de gangrenă gazoasă sunt de origine endogenă prin contaminare cu flora intestinală [4]. Perioada de incubație variază de la o zi, la 4 săptămâni. Durata ei este invers proporțională cu severitatea afecțiunii și cu mortalitatea. Sunt recunoscute astăzi forme ale infecției gangrenoase cu producere de gaz cât și forme de infecții clostridiale fără formare de CO2. Cel mai important factor ce hotărăște dacă infecția rămâne localizată și necrepitantă sau devine invazivă cu formare de gaz și toxemie, este prezența mușchiului necrozat. În
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
cu specii de Bacteroides și Escherichia coli. Cele mai frecvente microorganisme întâlnite sunt: Bacteroides fusiformis (însoțit adesea de Borrelia vincenti), Streptococcus pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet) este frecvent întâlnit. În funcție de zona afectată, infecțiile gangrenoase neclostridiale au fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
incidența infecțiilor scăzând de la 40% la 5 %. Metronidazolul se va administra profilactic la inducție împreună cu o cefalosporină. Cea mai comună operație abdominală este apendicectomia. O singură doză de metronidazol este suficientă pentru terapia inflamației din apendicita acută; în apendicita acută gangrenoasă sau perforată, infecția plăgii are loc la aproape 40% din cazuri, antibioterapia fiind necesară. În cazurile severe, medicamentele se folosesc pentru a trata infecții stabilizate, de aceea se recomandă asocierea unei cefalosporine cu gentamicină. Multe alte intervenții sunt amenințate de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu timp de înjumătățire mare, de obicei cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în: apendicita perforată sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice nivel sub diafragm, abcesele intraabdominale. Pentru a fi eficient, antibioticul trebuie să controleze adecvat multiplicarea bacteriilor enterice ce pot fi întâlnite în cavitatea peritoneală
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
separate prin zone de piele sănătoasă; erizipelul hemoragic în care la nivelul plăcii erizipelatoase apar extravazări sanguine (mai ales la alcoolici și vârstnici); erizipelul flegmonos formă de tranziție între forma comună și flegmonul difuz, ce evoluează frecvent spre supurație; erizipelul gangrenos (necrotic) formă gravă, chiar mortală. Apare la nivelul scrotului, vulvei, pleoapei, fiind însoțit de gangrenă superficială precoce și edeme gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare etc. Cheville N., (1976Ă adaugă și inflamațiile cristaline din guta, intoxicația cu antigel, etc. Nu putem omite formele mixte sau de trecere: serofibrinoase, fibrinonecrotice, fibrinopurulente etc. Că un corolar al acestor tipuri, pe baza caracterului semifluid al exsudatului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
circulația sanguina și înmulțirea continuă a germenilor în sânge poartă denumirile de piemie și septicemie. Posibilități de metastazare și de piemie există în toate formele inflamației purulente. Fistulizarea este frecvență în abcese și în flegmoane. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat fibrinopurulent bogat în reacții enzimatice litice și în germeni anaerobi. Locul acestor forme de inflamație nu este bine stabilit în sistematică procesului inflamator. Unii cercetători, bazându-
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și înmulțirea continuă a germenilor în sânge poartă denumirile de piemie și septicemie. Posibilități de metastazare și de piemie există în toate formele inflamației purulente. Fistulizarea este frecvență în abcese și în flegmoane. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat fibrinopurulent bogat în reacții enzimatice litice și în germeni anaerobi. Locul acestor forme de inflamație nu este bine stabilit în sistematică procesului inflamator. Unii cercetători, bazându- se pe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
distructive, le consideră că inflamații alterative. Alții, luând în considerație elementul exsudativ, factor determinant al proceselor litice din zona inflamata, le includ în cadrul inflamațiilor exsudative. Considerăm această ultimă poziție ca fiind mai corespunzătoare. Dat fiind faptul că în apariția inflamațiilor gangrenoase se evidențiază destul de frecvent existența unor corpi străini inerți, în aceste cazuri inflamația gangrenoasa este cunoscută și sub denumirea de inflamație de corp străin. Se întâlnește în pulmoni, tractul genital, cavitățile: pericardica, toracica și abdominală, masele musculare etc. Zonele inflamate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
al proceselor litice din zona inflamata, le includ în cadrul inflamațiilor exsudative. Considerăm această ultimă poziție ca fiind mai corespunzătoare. Dat fiind faptul că în apariția inflamațiilor gangrenoase se evidențiază destul de frecvent existența unor corpi străini inerți, în aceste cazuri inflamația gangrenoasa este cunoscută și sub denumirea de inflamație de corp străin. Se întâlnește în pulmoni, tractul genital, cavitățile: pericardica, toracica și abdominală, masele musculare etc. Zonele inflamate sunt ușor de recunoscut prin coloritul albăstruiverzui sau chiar negricios la păsări și prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de topire totală a țesuturilor. Prin acțiunea litica iau naștere substanțe toxice, ptomaine, aminoacizi cu moleculă mare, care trecând în circulație duc la moartea animalului prin sapremie. Foarte rar, cănd teritoriile inflamate sunt în contact direct cu mediul extern, inflamația gangrenoasa se poate termină prin mumifierea țesuturilor și desprinderea lor de suprafață corporală, producându-se mutilarea animalului (mamita gangrenoasa a oiloră. Inflamațiile catarale Inflamațiile catarale sunt forme de inflamație exsudativa caracteristice mucoaselor. Se mai numesc și inflamații descuamative pentru că celulele epiteliale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
trecând în circulație duc la moartea animalului prin sapremie. Foarte rar, cănd teritoriile inflamate sunt în contact direct cu mediul extern, inflamația gangrenoasa se poate termină prin mumifierea țesuturilor și desprinderea lor de suprafață corporală, producându-se mutilarea animalului (mamita gangrenoasa a oiloră. Inflamațiile catarale Inflamațiile catarale sunt forme de inflamație exsudativa caracteristice mucoaselor. Se mai numesc și inflamații descuamative pentru că celulele epiteliale ale mucoasei se desprind din angrenajele naturale și sunt eliminate în lumen; inflamații mucoase sau mucoide pentru că
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
producere; cavitatea de regulă exclusă; vezică mărită de volum (hipertrofia peretelui vezicular; congestie accentuată la nivelul peretelui); leziuni inflamatorii difuze; localizate - intensități diferite, ajung până la ulcerații sau necroză (pereți cu modificări de tip cataral, flegmonos, edematos, false membrane alb-roz, aspect gangrenos , +/- perforații „frunză veștedă”Ă; leziunile inflamatorii se propagă la organele vecine; inflamație accentuată la nivelul hilului și pediculului hepatic, care apare Îngroșat, congestiv, edemațiat, cu elemente cuprinse Într-un bloc inflamator; fața inferioară a ficatului sângerează cu ușurință datorită congestiei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
numită și hidropică; colecist mărit de volum, cu edem masiv și congestie. ω colecistita acută flegmonoasă: caracterizată prin infiltratul inflamator poliblastic; Îngroșarea pereților; +/- zone de necroze; acum se pot grefa germenii și apare semnul de iritație-inflamație peritoneală parietală. - colecistita acută gangrenoasă: alterarea tuturor straturilor parietale; necroză parcelară sau cvasitotală; evoluează frecvent cu perforație. - colecistita acută reziduală scleroatrofică: pereți Îngroșați; intens proces de pericolecistită; posibilă restitutio ad integrum. 2. Conținutul: a. bila: tulbure, floconoasă, vâscoasă; noroi biliar, culoare Închisă; puroi franc. b
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
clinice pseudoocluzive și pseudoapendiculare. Prin corelarea formelor clinice cu formele anatomopatologice rezultă formele anatomoclinice, delimitate mai ales prin diagnosticul intraoperator. i. Forme anatomo-clinice acute - corespund cel mai fidel formelor anatomopatologice macroscopice parietale: - colecistita acută catarală; - colecistita acută flegmonoasă;colecistita acută gangrenoasă: conținutul fiind purulent sau nu; domină leziunile parietale ischemice-inflamatorii. - colecistita acută purulentă (piocolecistul, empiemul): dominată net de bila purulentă; pereții cu leziuni mixte flegmonosgangrenoase; blocaj aderențial juxtavezicular de tipul plastronului subhepatic recent. ii. Forme anatomo-clinice supraacute:complicații Încă de la debutul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
net de bila purulentă; pereții cu leziuni mixte flegmonosgangrenoase; blocaj aderențial juxtavezicular de tipul plastronului subhepatic recent. ii. Forme anatomo-clinice supraacute:complicații Încă de la debutul colecistitei acute atât distructive parietale cât și septice intra- și extraveziculare; - intervenție de urgență. - colecistita gangrenoasă supraacută (poate fi și emfizematoasă): formă necrozantă distructivă precoce; pe prim plan - o ischemie acută parietală: suferință vasculară directă (ateroscleroză, diabet zaharată sau indirectă (hiperpresiune brutală În colecist) ; - colecistita acută perforată cu peritonită biliară: de fapt o formă gangrenoasă necrozantă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colecistita gangrenoasă supraacută (poate fi și emfizematoasă): formă necrozantă distructivă precoce; pe prim plan - o ischemie acută parietală: suferință vasculară directă (ateroscleroză, diabet zaharată sau indirectă (hiperpresiune brutală În colecist) ; - colecistita acută perforată cu peritonită biliară: de fapt o formă gangrenoasă necrozantă perforată, evidentă macroscopic. - colecistita acută cu coleperitonită fără perforație evidentă macroscopic, având mecanismele: gradientul presional (75 85 cm H2O); microescare și microperforații (se evidențiază la microscop); macerare diastazică a peretelui de către hidrolaze. iii. Forme anatomo-clinice subacute - urmarea evoluției colecistitei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]