2,575 matches
-
lumii. Mircea Berindei și-a ascuns viciul scrisului și aproape l-a condamnat la anonimat. Iar atunci cînd totuși a publicat - debutînd la 56 de ani, în 1970 -, ecoul publicului și al criticii a fost minim. Pesemne că numai pereții garsonierei lui din Strada Sfinții Apostoli știu cîte manuscrise a distrus dintre cele pe care le-a dus totuși pînă la capăt. E cazul tipic de intelectual a cărui exigență, ridicată prea sus, ajunge să se întoarcă împotriva lui, retezîndu-i cutezanța
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
A trăit alături de avocata Alla Filipescu (dispărută în decembrie 2000), fără acte, pentru că se declară împotriva căsătoriei. S-a pensionat în 1977 și spune că, de atunci, o dată la cinci ani, i se organizează "parastase pe viu". Trăiește într-o garsonieră de patru metri pe trei metri și jumătate. Ați văzut aproape tot ceea ce se poate vedea într-o viață de om. Acum, la începutul mileniului trei, istoria pare să o ia razna. Cum priviți evenimentele din 11 septembrie și tot
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Iulia Alexa high quality Cătălin Mihuleac e un prozator bun care mai are la activ volumele Garsonieră memorială confort trei, în 1996, Dispariția orașului , în 1998, și Titlu neprecizat în 1999, a mai publicat și în Orizont, revista de la Timișoara. Autorul ne trimite de la Iași o carte de proză scurtă, căreia îi semnalăm cu plăcere apariția și
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
vor înlocui arhaicele vile de câte douăzeci și patru de încăperi recuperând evuri istorice, nutrind, prin pitoresc și logistică, un înfloritor turism internațional. Voi locui în preajma pieței centrale Adrian Păunescu, colț cu stradela Ion Iliescu, aproape de fundătura dr. Beuran, într-o elegantă garsonieră cu balconaș la al patruzeci și șaptelea etaj, emițând mai departe ipoteze asupra datei când România va avea cu adevărat o economie de piață funcțională, când se va pune capăt proliferantei corupții, în ce fel se va stăvili prăbușirea sistemului
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
rezolvare. Amprentă Mi-e dor de tine, Cea care îmi cereai Un prosop curat, „Doar pentru față!” Iar eu îți zâmbeam Știind că-l am mereu Pus de-o parte Fin și albastru, Ca o filă de carte... Și chiar garsoniera Părea lipsită uneori de viață Lucruri banale înmugureau Când îmi spuneai: „Vreau un prosop pentru față!” După tine... Da, o să iasă la o cafea Și după tine Și-o să zâmbească altuia Și o să-i spună că „îi pare bine”. Da
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
ultimul răcnet, cu comandă de la distanță pentru toate becurile din el. Cu o singură apăsare de buton, toate, deodată; aprinse la 8 seara, stinse la 1030, fix... Aprinse la 530 dimineața, stinse la ora 7. M-aș muta într-o garsonieră, vizavi, la etajul 3. Aș apăsa pe butoane și m-aș uita cum se aprind și se sting luminile. Zilnic, la aceeași oră: 8 și 1030, seara, 530 și 7 fix, dimineața. Aș butona, așa, o sută de ani. Luci
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
Marius Chivu Cătălin Mihuleac a publicat în total patru volume de proză scurtă (Garsonieră memorială confort trei, Mașina de scris, 1996; Titlu neprecizat, Polirom, 1999) și un roman (Dispariția orașului Iași, Institutul European, 1998), în paralel cu o susținută activitate de jurnalist. Cu toate acestea, a atras și nu prea atenția criticii literare. Câteva
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
experiențe. Nimic material. Detașat/implicat: viața lui este dominată de starea de saludos. La îndemîna oricui are tăria să renunțe la ceva. Nimic nu se obține fără renunțări. Sînt născut-crescut în București. Locuiesc mai mult la țară. Am renunțat la garsoniera de lîngă Muzeul Literaturii. După o noapte de scris, pot să umblu peste dealuri, să stau de vorbă, cu mare plăcere, cu văcarii, cu ciobanii, să vorbesc singur. Să tac. Să fluier. Să umblu desculț. Să mănînc doar cînd îmi
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
care comunismul e aproape o ficțiune, iar democrația (fie ea și originală), o stare de fapt. Crescuți în fața televizorului și a internetului, mergând la școală în blugi și cu telefonul mobil la ureche, umblați prin Europa, dar tânjind după o garsonieră în București, ei au un cu totul alt sistem de referință decât cel care ne-a forjat pe noi, bieți decreței prinși între două lumi, pe o linie de ruptură ce trece prin viața și ființa noastră. E aici o
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
sunt decât niște mulaje de ghips dintr-un muzeu al ororilor. Cum poate trăi un redactor la o publicație culturală, ca să dau un singur exemplu, cu cinci, șase milioane de lei? Din ce-și plătește chiria, hrana, cărțile? Pentru o garsonieră sordidă, în cine știe ce cartier bătut de Dumnezeu al Bucureștiului, plătești, în clipa de față, minimum o sută de euro. Îți mai rămân, din ipoteticul salar de mai sus, vreo cincizeci de euro pentru a te îmbrăca, a circula de-acasă
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
unor oameni care, se vede, nu fac nimic și nici nu au perspective să facă, prea curînd, ceva. Sînt prizonierii unei singurătăți cu amintiri. Fiecare are obsesii, devenite mai mult niște inofensive dada, de la plaja pe terasa unui blockhaus de garsoniere la creșterea porumbeilor călători. Și fiecare încearcă să comunice, să-și spună un punct de vedere, chiar dacă nimeni dintre ceilalți n-are nevoie să-l audă. Replicile "circulă" cu întîrziere, cu atîta întîrziere încît par a fi voci adăugate, la
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
părut cam posomorât.ș...ț Se simțea deja foarte amețit, când au ajuns în sfârșit într-un cartier plin de blocuri înalte. Au urcat cu liftul la ultimul etaj și fata i-a arătat unde avea să stea. Era o garsonieră cu o mică bucătărie înghesuită între cameră și baie. Coridorul era așa de mic, încât nu încăpeau acolo trei persoane. Și-au mai dat întâlnire gălăgios pentru a doua zi, fata i-a promis că îi va aduce geanta. Logodnicul
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
la rând și vânzătoarea, fără întrebări, îi întinse pâinea; plăti și plecă. În mod vizibil însă era atras de locurile unde erau oameni, îl atrăgea mulțimea călduroasă așezată în șiruri lungi, căci n-avea încă chef să se întoarcă în garsoniera neîncăpătoare și pustie. Se opri lângă mesele de fier, așezate pe lângă stradă, în fața cărora oamenii stăteau supuși la coadă. Le privea fețele, o căuta printre ei pe Gosha, poate era pe aici pe undeva. Oamenii tăceau. Erau serioși, tensionați, parcă
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
o firmă, Golex, având ca obiect de activitate o mulțime aiuritoare de lucruri, de la post de radio și televiziune până la fabricarea de mobilier, comerț cu amănuntul, școală de manechine și import-export. Dar firma nu fusese formidabil de activă, firmă de garsonieră, prin care se treceau hârtii. Asta, la prima vedere. De ce am luat ca a doua bornă anul 1990? Fiindcă atunci Corneliu Golam își dăduse demisia din armată. Până în 1990 fusese ofițer, cu grad de maior, comandant într-o unitate de
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ați picat, stimată doamnă!? * Este puțin probabil ca o persoană prudentă, ca Radu Olaru să fi ținut un asemenea speach riscant în înghesuiala unei cozi, la un bufet aprovizionat de Gospodăria de Partid. Mai degrabă monologul a fost rostit în garsoniera din Balta Albă sau în apartamentul de două camere din Militari sau în cel de trei, cu două spații sanitare, din Drumul Taberei, acolo unde standingul amicului Florinel Gheorghe , crescînd mai repede decît bunăstarea întregului popor, despre care vorbea în
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
e al nostru, Tovarășul primește în permanență, odată cu rapoartele Securității despre nemulțumirile populației, graficul bioritmului său și prognoza astrologică pe săptămîna următoare. Firește că și această șoaptă Radu a strecurat-o la urechea Letiției în patul cu arcuri tari din garsoniera amicului Florinel, nu pe treptele scării de marmură ale sediului de Partid , pe care le coborîse cîndva , spre exil, fostul domnitor. Și pe urmă, cu glas schimbat, jucîndu-se cu cîrlionții ei pubieni: ești convinsă că azi este o zi sigură
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
secretarul de partid al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat de gruparea oltenilor din jurul Tovarășului. Istorii lipsite de orice interes pentru Letiția care, la o săptămînă după ședința povestită mai sus, a început să se întîlnească o dată pe săptămînă, în garsoniera de la capătul Bălții Albe, cu Radu.
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Îl consideră conștiința sa spirituală, ne este ghid printr-un labirint de străzi din Arondismentul 15, prin care se circulă infernal, mașină lângă mașină. Căutăm Place Violet. La numărul 9: „Maison Anthelme-Payen” (Casa de Primire a Persoanelor În vârstă). În garsoniera 404, ne așteaptă un om - ni se spusese - „cu o năvalnică inteligență”, nonagenar, care lasă În urma sa o istorie ce-i va aduce faimă secole de-acum Încolo: Alexandru Danielopol, un monument pentru români, muntele viu al unei generații care
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un siliștean ajuns șofer legionar. Cunoscuț ai scriitorului Marin Preda, apropiați ai săi, spun că Preda ar fi mărturisit în intimitate apartenența temporară la Legiune. Căderea Legiunii îl va găsi departe de miezul evenimentelor, în garsoniera lui Nilă, mâncându-și franzela "ca un cal nepăsător" și gândindu-se la ce vor păț acum Gheorghe și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă de apariție în construcția unor personaje; uneori acest detaliu biografic distruge
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cea care încă nu debutase editorial, e de reținut mai întîi informația referitoare la ameliorarea bruscă a situației ei materiale spre sfîrșitul anului 1940: acum, ea are o ținută elegantă, este însoțită peste tot de doi ogari și posedă o garsonieră centrală, în care își primește cunoștințele și prietenii. Faptul surprinde, căci, în condițiile legislației rasiste, promulgate mai întîi de guvernul Goga Cuza, apoi și de Carol II, în vara anului 1940, Sorana Gurian nu mai poate lucra în presă. Atrage
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
necesare: Sorana Gurian și-a făcut apariția în presa noastră, semnînd niște articole tîmpe în «Azi», fostul săptămînal, care a apărut între 1937 1940. Era muritoare de foame și o ajutau colegii de redacție. În 1938, o vedem cu o garsonieră elegantă în str. Edgar Quinet, pentru ca în 1939 s-o găsim instalată, cu tot confortul, într-o garsonieră din Bd. Brătianu, în blocul Bretania. Secretul căpătuirii sale neașteptate a fost multă vreme păstrat cu strictețe, pentru ca în cele din urmă
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
care a apărut între 1937 1940. Era muritoare de foame și o ajutau colegii de redacție. În 1938, o vedem cu o garsonieră elegantă în str. Edgar Quinet, pentru ca în 1939 s-o găsim instalată, cu tot confortul, într-o garsonieră din Bd. Brătianu, în blocul Bretania. Secretul căpătuirii sale neașteptate a fost multă vreme păstrat cu strictețe, pentru ca în cele din urmă să se afle că are strînse relații cu un anume Max Obler, director al Casei de filme germane
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
și, cum se întîmplă în asemenea cazuri, pentru a ajunge la ea, m-am slujit de poezie. De ce? Nu știu. Poate pentru că, înainte de Cenaclul de Luni, umblam cu toții, ca niște muște bete, după glorie și adevăr poetic. Madi avea o garsonieră prăpădită prin Titan. Acolo disecam toată arta poetică a lumii și ne minunam de ce nu ne iese și nouă. Poezia ei n-a izbucnit peste noapte, cum li se întîmplă norocoșilor. Abia pe la sfîrșitul lui '77 avea să dea primele
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
toți dizidenții tineri din țară și ne-a tras după ea. Ce vremuri! Ce beții! Numai că asta s-a întîmplat mult mai tîrziu. Însă atunci, înainte de cutremur, eu treceam cu acel soi de disperare băiețească prin Titan. Cap compas: garsoniera lu' Madi. Dacă era lumină, urcam. Chiar așa: numai dacă era lumină. Mircea Mihăieș MĂ cam răcisem cu Madi în ultimii ani. Și nu numai eu. Nu puteam, și nu pot nici acum, să văd cum mințile cele mai strălucite
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
-n cap. Mie mi s-a întîmplat o singură dată nasol și mi-a ajuns. Eram studentă în anul I și, ca orice studentă în anul I cu un instinct de conservare sănătos, mă ascundeam de niște cursuri plictisitoare, în garsoniera unei colege de grupă. În garsonieră se mai aflau două persoane (colega de grupă și prietenul ei), niște mobilă și o sticlă de coniac Napoleon. De la asta din urmă mi s-a tras. Sau, mă rog, de la vreo 100 ml
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]