54 matches
-
și respinge datele (fie formă de gândire care neagă dreptatea sub forma unei conștient, fie în mod obișnuit), în funcție de un model mintal moșteniri comune și a unui scop viitor al umanitații se separă dobândit și/sau în funcție de mediu (numit uneori gestaltism, ea însăși de sensul cel mai profund și mai sincer al un fel de relativism perceptual). ,,înțelegerii”, care este esențial orientată spre îndeplinirea 6. Mintea percepe mereu și numai ,,fenomene”, acestea scopurilor universale. însemnând “orice reprezentări care îi apar conștiinței
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
(din ) sau psihologia formei este un termen ce desemna, inițial, o școală de psihologie din secolul al XX-lea, care a furnizat fundamentele studiului modern al percepției și care a fost preluat și de studiile literare. Preceptele gestaltismului, formulate ca o reacție împotriva orientării atomizate din teoriile ce i-au precedat, subliniază faptul că întregul este întotdeauna mai mare decît părțile din care este alcătuit și că atributele acestuia nu sînt deductibile din analiza părților, luate separat. ul
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
analiza părților, luate separat. ul a debutat la sfîrșitul secolului al XIX-lea în Austria și sudul Germaniei, ca o mișcare de protest împotriva școlii asociaționiste și a școlii structurale, cea care recomanda descompunerea realității și experienței în elemente atomizate. Gestaltismul propunea în locul atomizării metoda fenomenologică. Această metodă, cu o tradiție în cultura germană, ajungînd pînă la studiile lui Goethe, implică descrierea experienței psihologice directe, fără să restricționeze în nici un fel descrierea. Gestaltismul a constituit o încercare de a adăuga o
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
recomanda descompunerea realității și experienței în elemente atomizate. Gestaltismul propunea în locul atomizării metoda fenomenologică. Această metodă, cu o tradiție în cultura germană, ajungînd pînă la studiile lui Goethe, implică descrierea experienței psihologice directe, fără să restricționeze în nici un fel descrierea. Gestaltismul a constituit o încercare de a adăuga o dimensiune umanistă la ceea ce a fost considerat doar studiul științific al vieții mentale. G. a căutat să descrie calitățile formei, sensului și valorii, pe care ceilalți psihologi fie le-au ignorat, fie
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
G. a căutat să descrie calitățile formei, sensului și valorii, pe care ceilalți psihologi fie le-au ignorat, fie au considerat că se situează în afara granițelor științei. Psihologul Max Wertheimer a publicat în 1912 o lucrare, considerată a marca nașterea gestaltismului. În ea raporta rezultatele unui studiu experimental, efectuat în Frankfurt, alături de alți doi colegi, Wolfgang Köhler și Kurt Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii G. în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii G. în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării percepției vizuale, clarificată cu ajutorul unui fenomen al iluziei. O iluzie perceptuală, care a furnizat un mare ajutor teoriei gestaltismului, a fost așa numitul fenomen phi, o iluzie a mișcării aparente, botezat astfel după ce a fost descris în 1912 de Wertheimer. Fenomenul phi este o iluzie vizuală în care obiecte statice înfățișate în succesiune rapidă par că se mișcă prin
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
curînd, organizarea neuronală, ca și experiența perceptuală prind viață imediat ca un cîmp integral, dar care conține totuși părți diferențiate. În studiile mai tîrzii acest principiu a fost formulat sub denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în schimb zări ușor o linie punctată. Această noțiune a fost capturată într-o frază folosită adesea pentru a caracteriza gestaltismul: „Întregul este mai mare decît suma părților”. Principiul cel mai general, cel cunoscut sub numele de Prägnanz, statuează faptul că o configurație perceptuală particulară obținută dintr-o mulțime foarte mare de configurații potențiale, va fi bună dacă toate condițiile vor
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
motivației, psihologiei sociale, și personalității de Kurt Lewin, și esteticii sau chiar a comportamentului economic. Wertheimer a demonstrat faptul că G. poate fi folosit pentru a clarifica anumite concepte din etică, din domeniul comportamentului politic sau a naturii adevărului. Tradiția gestaltismului a continuat prin intermediul investigațiilor perceptuale efectuate în SUA de cercetători ca Rudolf Arnheim și Hans Wallach. În estetică și teoria literară gestaltismul a avut un impact deosebit în secolul al XX-lea. Influența gestaltismului e vizibilă în tratatul de estetică
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
fi folosit pentru a clarifica anumite concepte din etică, din domeniul comportamentului politic sau a naturii adevărului. Tradiția gestaltismului a continuat prin intermediul investigațiilor perceptuale efectuate în SUA de cercetători ca Rudolf Arnheim și Hans Wallach. În estetică și teoria literară gestaltismul a avut un impact deosebit în secolul al XX-lea. Influența gestaltismului e vizibilă în tratatul de estetică vizuală cum ar fi "Arta și percepția vizuală" (1954), a lui Rudolf Arnheim care explorează semnificația gestaltismului ca principiu de bază pentru
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
politic sau a naturii adevărului. Tradiția gestaltismului a continuat prin intermediul investigațiilor perceptuale efectuate în SUA de cercetători ca Rudolf Arnheim și Hans Wallach. În estetică și teoria literară gestaltismul a avut un impact deosebit în secolul al XX-lea. Influența gestaltismului e vizibilă în tratatul de estetică vizuală cum ar fi "Arta și percepția vizuală" (1954), a lui Rudolf Arnheim care explorează semnificația gestaltismului ca principiu de bază pentru felul în care noi înțelegem un tablou. Cu toate că accentul pus pe cercetarea
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
În estetică și teoria literară gestaltismul a avut un impact deosebit în secolul al XX-lea. Influența gestaltismului e vizibilă în tratatul de estetică vizuală cum ar fi "Arta și percepția vizuală" (1954), a lui Rudolf Arnheim care explorează semnificația gestaltismului ca principiu de bază pentru felul în care noi înțelegem un tablou. Cu toate că accentul pus pe cercetarea bunului gestaltism, nu putem spune că aceasta a vizat toate aspectele problemei. Pentru că teoriile și observațiile gestaltismului care au dat rezultate extraordinare cînd
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
vizibilă în tratatul de estetică vizuală cum ar fi "Arta și percepția vizuală" (1954), a lui Rudolf Arnheim care explorează semnificația gestaltismului ca principiu de bază pentru felul în care noi înțelegem un tablou. Cu toate că accentul pus pe cercetarea bunului gestaltism, nu putem spune că aceasta a vizat toate aspectele problemei. Pentru că teoriile și observațiile gestaltismului care au dat rezultate extraordinare cînd au fost aplicate muzicii și picturii, pot fi aplicate în cîmpul literaturii cu rezultate artificiale și deloc semnificative. Mai
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
lui Rudolf Arnheim care explorează semnificația gestaltismului ca principiu de bază pentru felul în care noi înțelegem un tablou. Cu toate că accentul pus pe cercetarea bunului gestaltism, nu putem spune că aceasta a vizat toate aspectele problemei. Pentru că teoriile și observațiile gestaltismului care au dat rezultate extraordinare cînd au fost aplicate muzicii și picturii, pot fi aplicate în cîmpul literaturii cu rezultate artificiale și deloc semnificative. Mai mult, este imposibil fie să subsumezi toate trăsăturile formale ale muzicii și literaturii ideii de
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
care au dat rezultate extraordinare cînd au fost aplicate muzicii și picturii, pot fi aplicate în cîmpul literaturii cu rezultate artificiale și deloc semnificative. Mai mult, este imposibil fie să subsumezi toate trăsăturile formale ale muzicii și literaturii ideii de gestaltism și să demonstrezi că, odată subsumate, efectul emoțional și valoarea estetică devin, astfel, inteligibile. O parte destul de importantă din valoarea estetică a fost lăsată pe dinafară de gestaltism, astfel încît criticii formaliști și filosofii au început să caute în altă
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
fie să subsumezi toate trăsăturile formale ale muzicii și literaturii ideii de gestaltism și să demonstrezi că, odată subsumate, efectul emoțional și valoarea estetică devin, astfel, inteligibile. O parte destul de importantă din valoarea estetică a fost lăsată pe dinafară de gestaltism, astfel încît criticii formaliști și filosofii au început să caute în altă parte răspunsuri la întrebările lor. O idee recurentă este cea potrivit căreia trăsătura operativă ce determină percepția noastră a formei este “structura”, formula ascunsă, potrivit căreia este construită
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
reader’s response, în vogă în universitățile americane începînd cu anii 70. Nici intelectualii români n-au fost departe de asemenea cercetări. În eseul său "Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici" publicat în volumul Teze și antiteze, Camil Petrescu invoca gestaltismul ca motor al redactării dramei sale Danton, în care ar fi dorit să recompună structura Revoluției Franceze, fapt ce a presupus o documentare exhaustivă în Biblioteca Națională din Paris.
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
un program de cercetare alternativ, superior. Reprezentanți: Henri Poincaré, Ernst Mach Ernst Mach a fost de părere că teoriile sunt doar un soi de mnemotehnică, care fac obervațiile mai ușor accesibile. Această teză este numită și principiul parcimoniei. Vezi: Convenționalism, Gestaltism. Reprezentanți: Pierre Duhem Instrumentalismul pornește de la premisa că percepțiile, ideile științifice și teoriile noastre nu reflectă cu acuratețe realitatea, ci sunt instrumente utile pentru a explica, prognoza și controla experiențele noastre. Pentru un instrumentalist, electronii și câmpurile magnetice nu există
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
demersul teoretic prezentat în această lucrare. Într-adevăr, recentele teorii morfologice, fundamentate pe ideea de formă și elaborate de-a lungul secolului trecut în științele exacte, dar aplicate deja și în științele socioumane (prin unele încercări timide în sociologie; prin Gestaltism-ul din psihologie; în etologie și în antropologia culturală), încearcă să dovedească tocmai faptul că există o distincție clară între formă și fondul "material" al acesteia. Mai exact, formele au statut genuin, de sine stătător, față de realitatea imediată, palpabilă. Aceste
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
poate anumite aspecte ale creativității, teoria psihodinamică nu a ocupat un loc central în evoluția psihologiei științifice. Școlile de psihologie științifică de la începutul secolului XX, și anume structuralismul, funcționalismul și behaviorismul, nu s-au concentrat, practic, deloc asupra studiului creativității. Gestaltismul a investigat doar una dintre laturile creativității - revelația (insight) -, dar cercetările au vizat de regulă numai identificarea insight-ului, nu și caracterizarea fenomenului. Ulterior, cercetări izolate asupra creativității, teoria psihodinamică și alte lucrări inițiale pe tema creativității au fost elaborate exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite, de la teoria psihometrică a lui Guilford (1950; vezi și Runco, 1991), care a deschis drumul, până la cele ce au rezultat din efortul de a rezolva probleme medicale, concepute pe larg (de exemplu, Eysenck, 1993). Alte teorii au evoluat din gestaltism (de exemplu, Wertheimer, 1982), psihologia experimentală asociaționistă tradițională (de pidă, Mednick, 1962), teoria darwinistă (de exemplu, Campbell, 1960; Simonton, 1988, 1995), concepțiile sociopsihologice (de exemplu, Amabile, 1983), concepțiile bazate pe investiție (de pildă, Sternberg și Lubart, 1995) și știința cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de teatru. Numeroase alte observații subtile privind geneza dramei și a formelor literare moderne sunt de găsit în studiile filozofului maghiar (vezi, printre altele, Teoria romanului), care analizează cele trei genuri (epic, liric, dramatic), în cheia dialecticii hegeliene și a Gestaltismului, drept modalități fundamentale de exprimare a raportului dintre "esență" și "existență" și, prin aceasta, de reflectare artistică a lumii prin împlinirea organică a propriilor legi structurale. Ca să dau numai un exemplu, după gânditorul marxist tragedia greacă ar fi anulat dilema
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de a acționa ca un computer 95 5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities) 96 5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățării 97 6. Teoriile gestaltiste ale învățării 99 6.1. Ce este gestaltismul? 99 6.2. Viața și opera lui Wolfgang Köhler 101 6.3. Teoria învățării prin iluminare 102 6.4. Teoria „iluminării” 103 7. Teoria disonanței cognitive 109 7.1. Viața și opera lui Leon Festinger 109 7.2. Definiția și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
onestitate”, „viteza scrierii”, „dragoste pentru muzică”, „memoria figurilor”, „fidelitatea vizuală a faptelor” ș.a.m.d. (Thorndike, 1913, p. 5). Am redat ca atare acest fragment pentru a sugera cititorilor nota ironică introdusă de Thorndike; el polemiza în acest mod cu gestaltismul german și Denkspsychologie, reproșându-le subtil absența spiritului analitic și lipsa de meticulozitate în cercetarea psihologică. Avea dreptate? Curând a fost copleșit de critici, iar abordările globale precum structuralismul și holismul au înlăturat din cercetarea psihologică spiritul analitic și viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și nu doar pe măsură ce raționamentul progresează pas cu pas.”) Pascal 6.1. Ce este gestaltismul?1tc "6.1. Ce este gestaltismul?1" Gestaltismul (Gestalt = „configurație”, „structură” în limba germană) a ajuns să fie considerat „psihologia națională” a germanilor. Este adevărat că marile personalități ale acestui curent psihologic au fost de origine sau au scris în
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]