70 matches
-
Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut": un armean cu "căciulă înaltă de astrahan și caftanul cel lung, negru ce poartă"; "un cinovnic cu drept de clasa întâia la tren ia cu dânsul
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E un mic "gheșeft" iluzoriu, o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și a două canistre... Prin întoarcerea privirilor spre magazinele românești, ungurii intră în perfectul mecanism de piață: astfel de "migrații" cu scop de
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
da mai mult. Dar cunoscând sentința aceasta de mai înainte, înțelegeți că nu vom avea naivitatea și nu vom face copilăria să ne apărăm. Nu ne vom preta la o parodie de justiție, cum s-a pretat guvernul conservator în gheșeftul tramvaielor. Am fi putut chiar să lipsim. Să vă lăsăm să ne condamnați în lipsă. Hotărârea d-voastră ar fi fost aceeași. Dacă am venit totuși, e ca să vă privim râzând în față, ca să vă exasperăm ura și neputința aci
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Pacepa. După, una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au fost, telpizi șunt încă. Dar numai că, după cum ar cuvânta Lița Onacă, nici glotașii n-aveau ce vinde, n-aveau ce cumpără. Ce să caute ei în gheșeft? Stăteau dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
sau 4 manuale pentru același obiect. Domnilor autori și editori revoltați pe metodele Doamnei Ministru: vă povestesc eu ce se va Întâmpla cu voi; minunile de manuale vor dispărea, și asta nu peste multă vreme, editurile axate numai pe aceste "gheșefturi" vor falimenta și veți ajunge și voi să gustați din "alternanța" cu care vreți să ne Îndobitociți copiii și tinerii. Și știți de ce? Pentru că există niște legi universale pe care voi le sfidați și pe care vi le amintesc acum
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
într-un copac. Dacă e mare, te revolți orbește. Între una și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe."(pag. 327) Final nu tocmai imposibil de anticipat. Fie și pentru răsturnarea bufă a unei teogonii, fie și numai pentru micile gheșefturi cu acte false, fie și numai pentru rocada dintre un mag întunecat și-un secondant prea credul, Florescu ratează încheierea acestui roman. (Același gen de tandem își găsea o rezolvare excelentă la - să spunem - Bogdan Popescu, în al său Cine
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
scenariul arhicunoscut al tuturor prozelor produse și expirate în anii '50. Dacă ne ținem îndeaproape de limbajul și de mentalitatea povestirii, regăsim o panoplie completă a stereotipiilor de abecedar sau - tot pe-acolo - telejurnal: bancurile politice spuse pe ascuns, micile gheșefturi regizate abil de fiecare angajat, spectacolele penibile ale vizitelor prezidențiale, discuțiile părintești și întotdeauna costisitoare cu câte un cadru didactic pus pe arbitraje, etc. Apoi, o dată cu schimbarea datelor politice, clișeul se conservă fără echivoc: înainte era mai bine, vitrinele sunt
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
trimitea anual câte un schimb de haine militare purtate și o pereche de cizme ofițerești din piele, pe care bunica le recondiționa cu mare grijă și le vindea ca fiind ganț noi sau îmbrăcate o dată sau de două ori. Satisfacția gheșeftului era așa de mare, încât ne dăruia la toți din câștig câte un lucru de trebuință. Pe vremea aceea, nu se inventaseră pamperșii, iar chiloții de damă se găseau mai greu, așa că țărăncile umblau goale pe sub catrința înfășurată de două-trei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dormi. Am putea spune că ai mâncat prin somn, altfel medicina tradițională n-ar înțelege misterul. Mama, aflată lângă ea, confirmă. Întreb din ochi... Ai avut febră mare, îmi zice. Ai boscorodit prin somn, ai transpirat, te-ai zvârcolit. Un gheșeft tot ai făcut din întâmplarea asta: a scos taică-tu degeaba cureaua de la pantaloni. Gata cu somnul! La viață!... Dar iar somn, până a doua zi. Brusc am simțit apoi nevoia să devin cobaiul științei viselor. Voiam să mă destăinui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
secolului al XX-lea, o sursă semnificativă a argoului românesc: cu unele evoluții încă insuficient cunoscute, pentru că adesea e dificilă diferențierea lor față de împrumuturile directe din germana cultă sau dialectală; e totuși cert că i se datorează termeni familiari ca gheșeft, șperț, mahăr, șahăr-mahăr etc. Chiar dacă nu a intrat în dicționare, termenul haloimăs (și în varianta haloimis) a continuat să circule în oralitatea familiară, reapărînd astăzi în dicționarele de argou, inclusiv în cele on-line (e definit prin "gălăgie", cu trimiteri la
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
je fais de la police par amour de l’art”. Cu același sens, formula se regăsește și câteva decenii mai târziu, în presa umoristică: „dta nu ai întreprins lucrarea asta «pentru amorul artei», ci cu intenția de a realiza un bun gheșeft” (Furnica, 14 noiembrie 1915, p. 8). Substituția lui pentru prin de e firească; pornind de la echivalența celor două prepoziții în sensul lor cauzal, întrebarea „pentru ce?”, frecventă în limba veche, a fost înlocuită prin „de ce?” În utilizarea actuală a expresiei
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
de la căpitanul Ion Gheorghescu din București, faimosul han cu învelitoare de șindrilă veche, împreună cu tot locul, adică un pogon de livadă care îl înconjura, și „dejugătoarea de care” aflată între iazul morii și cele două șosele. Până atunci, Voiculeștii făcuseră gheșeft în propria prăvălie. Porecla de „băcani” nu mai putea fi clintită. Este și motivul pentru care, după 1903, nimeni din familie nu a fost numit „hangiu”. În actele de stare civilă ei sunt trecuți „muncitori”, „negustori”, „proprietari”, dar niciodată „hangii
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
și când are ocazia nu se dezminte, știm că trăiește la cele mai înalte cote pasiunea așa că dirijorul ne arată cât de mult simte el arta. La fel, evreul este preluat cu tot cu clișeele vizitate ironic-tandru, evreul știe să facă un gheșeft și îl face, știe să se descurce și se descurcă etc. așa cum țiganul știe să facă rost de orice din pământ din iarbă verde, numai să nu-l întrebi de mijloace și dansează la întâiul zgrepțănat de scripcă. Jocul cu
Orchestra nebună by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6675_a_8000]
-
să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să-i înghită din cauza țepilor tari din înotătoarea dorsală se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe spinarea românilor conduși de cei 84 de miniștri și scretari de stat, cum ar face rost de mai mulți bănuți pentru lefurile și gheșefturile lor. Geșefturile lor și, cel mult, a încă vreo câteva mii care, drept clientelă de partid parazitează județele. Fiindcă el a pus ochiul său de Argus pe buzunarele celor care-și rup oasele și-și înfrâng chinuitele doruri în străinătate
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
Asta e... Și-o luăm așa cum e...- sări ca arsă Rodica. - Haide, haide...- încercă s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e glumă...Măi, oameni buni, la prețul ăsta este pomană...- o ținea Elena pe-a ei...Așa gheșeft mai rar... - Nu ți-am spus...Să ne mai gândim...- încercă s-o tempereze Radu. - Și până vă gândiți voi, se vinde bine mersi... - Așa pleașcă, cred și eu...îi ținu isonul Rodica. - De când te știu, tot cu sufletu’ la
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI - CAP. 10 Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gheșefturi evreiești sau asimilare politico-economică! Retrocedări evreiești și sprijin electoral. Anul 1996 a fost în România an de campanie electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Nu întâmplător, ambasador al S.U.A. la București era afaceristul evreu Alfred Moses, iar Ion Iliescu dorea
CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355917_a_357246]
-
să beneficieze de program: 300 de milioane de dolari. "Dar mirosul profitului se pare că a atras și muștele la oala de lapte", anticipa ziarul Ziua. "Americanii"lui Moses așteptau Guvernul Ciorbea ca pe pâinea caldă. Punerea în practică a gheșeftului evreo-american a luat ceva timp. Reprezentanți ai firmelor Case și Valmont încercaseră de-a lungul mai multor guvernări să-și pună în aplicare planurile. De fiecare dată s-au izbit de reținerile unor factori de decizie români, catalogați ca fiecare
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
din New York, al căreia, mai apoi, Ion Iliescu l-a declarat pe senatorul Corneliu Vadim Tudor "Jirinovschi al României", scoțând astfel partidul România Mare de la guvernare.) S-a dovedit că această afacere, ca și cedarea Hotelului București, ca și alte "gheșefturi"ale lui Moses, nu constituiau condiții reale ale S.U.A. pentru statul român în acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Toate aceste implicări ale lui Alfred Moses în șantajul politic pentru susținerea unor interese de grup (prietenii și aliații săi) l-
CAP. 16 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355714_a_357043]
-
plece din România: „Tu nu știi, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieții din Vale, dar la București se manevrau atâția bani!”. Tomescu, care asista la discuții spunea: „Este clar ceea ce se spune, că întotdeauna acolo unde sunt evrei e și gheșeft”. Dacă din întâmplare asista la acest gen de discuții contradictorii, nea Mitică îi spunea lui Tomescu fără nici o rezervă: „Domnule, pe mine m-au ajutat evreii! Nu m-a ajutat nici un român. Evreii m-au ajutat și cu afacerile dar
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
față de patrie, pe drept cuvânt numiți trădători ai idealurilor națiunii române. Nu o dată a deplâns dezinteresul celor de la putere față de artă și cultură: „Haine vechi, cinci ani purtate, Cam murdare, cam pătate La buzunări și la piept Cu rugină de gheșeft Le-am cumpărat astă-vară De pe la cei dați afară Și le vând, zău, ieftior La cei puși în locul lor.” Din școala de teatru a genialului Millo, școlit el însuși la Paris, dar având ambiția de a aduce în arta scenică ceva
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
plece din România: Tu nu știi, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieții din Vale, dar la București se manevrau atâția bani!. Tomescu, care asista la discuții spunea: Este clar ceea ce se spune, că întotdeauna acolo unde sunt evrei e și gheșeft. Dacă din întâmplare asista la acest gen de discuții contradictorii, nea Mitică îi spunea lui Tomescu fără nici o rezervă: „Domnule, pe mine m-au ajutat evreii! Nu m-a ajutat nici un român. Evreii m-au ajutat și cu afacerile dar
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
cu cupa. Probabil că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii- Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte - Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte Venetici veniți de-aiurea, luați-vă tot armamentul În umila Românie vi s-a interzis gheșeftul Învățati ce e respectul, învățați să dați cu sapa Plecați, cât avem răbdare, unde-a-nțărcat mutul iapa! Virgil Ciucă București nceput de martie, 2016 Referință Bibliografică: Judecata scurtei veșnicii / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1895, Anul VI, 09
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
decât asigurător. Cine știe la ce conflicte vor da loc hotărârile Conferenței suplementare din Berlin, cine știe daca soarta popoarelor balcanice nu va fi pusă din nou în vârful săbiei! Și tocmai în aceste momente roșii sânt cuprinși de frigurile gheșeftului, Ministeriul de Finanțe se pune în conivență cu grupuri de speculanți oculți ai partidului, iar aceștia abuzează de pozițiile lor oficiale pentru a frauda dispoziții legale și a se îmbogăți prin iscălituri smulse de la funcționarii lor inferiori, dîndu-le prin aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]