29 matches
-
în cele din urmă și, de fapt, în timp, făcându-se uitată în pofida acestui crush sentimental al băiatului. Abia peste multe decenii, Dor comemorează întâmplarea întorcându-se la locul faptei: “S-a oprit în dreptul fântânii, bucuros că a rezistat timpului. Ghizdele erau din ciment. Avea și acum capac, pe câmpia din jur, sub rarii fulgi de nea, pustiu. O scăriță ducea spre fundul fântânii, mult lărgită, unde era o măsuță și o băncuță de lemn.(...) Un val de frig pătrunse și
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
de lemn, cu o apă limpede și rece. Cât de veche era această fântână e greu de stabilit! Bunicul meu, care luptase în două războaie mondiale, spunea ca o știe acolo de când era copil iar bunicii săi la fel. Doar ghizdele, care nu știau de gluma timpului, le mai schimbau din când în când. Zis și făcut. Pe la chindie, cu vorba mamei, închid oile și înarmat cu un topor merg la prietenul meu ce mă aștepta. -” Mumă, vedeți că diseară joacă
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie (budăie). Pe vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la Verșeni, în preajma răscrucii de "La Budăie" era un han (spun bătrânii satului) pe care Sadoveanu nu-l va fi ignorat. Așadar, nu e cu totul exclusă
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
16 Anexă 2.45 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Liteni, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Liteni, potrivit anexei nr. 1.45, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu o fântână cu cumpănă, de aur, si ghizdelele de argint, iar în stânga un plop, de aur. La baza scutului, câmpia verde. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Liteni asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
de tâmplărie are o singură încăpere care este prevăzută cu mai multe ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în fiecare primăvară oaspeți noi, în cuiburi greoi meșteșugite. O știe bătrậna teucă, răchita seculară doborậtă de vậnt, din care s-au adăpat cu nesaț Florica, Porumbița, Joiana. Loc de popas al celor din urmă ceasuri din zi, fậntậna cu ghizdelele ei mereu ude, a rămas în sufletul meu ca un izvor de apă vie, din care și-au adăpat sufletul moșii și strămoșii noștri. Pe drumul ce duce către fậntậna Frenței, m-am întậlnit cea dintậi oară cu moartea. Poposise
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
că umbla în teneși în plină iarnă, din cauza sărăciei care l-a împins în cele din urmă la dezastru. În vacanța de vară, aveam să aflu că Mareș se aruncase într-o fậntậnă, lăsậnduși memorabilii lui teneși chinezești acolo lậngă ghizdele, ca pe un semn al neobositei treceri, cu simplul și de mult banalul machiavelism: “Scopul scuză mijloacele”. Scopul? Care scop? mă întrebam eu atunci. Ironia genială cu care elevul Mareș sfidase viața, în ceea ce avea ea mai enigmatic, a fost
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cel al lui Iethro lângă care s-a oprit Moise este o sursă de lumină și deci un centru spiritual. Puțul este fântâna în care se ascunde tradițional adevărul, in fonte veritas. Harap Alb coboară în fântâna spânului 424 cu ghizdele de stejar, fără roată sau cumpănă ci numai cu o scară de coborât până la apă, cocoșul coboară și bea toată apa din fântână, transformând calea umedă în cale uscată. Aceeași complementaritate de care aminteam între apă și foc, soare și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor cărora li se spunea buduroi. Nu cu mult timp în urmă lemnul de ulm și de fag s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
polistiren pentru menținerea căldurii. De altfel casele se fac numai din BCA, BCU sau cărămidă. La fântâni în trecut nu exista nici un fel de ornamente. Fântânile, de altfel puține, erau pietruite de maiștrii fântânari de pe la Cristinești. La nivelul solului erau ghizdele (grilaj de scândură). Nu exista capac, iar vrăbiile își făceau cuiburi printre pietre în interiorul fântânii. Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da seama de condițiile de igienă la aceste fântâni. Mai recent
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap, ca să fii iute și să trăiești ani mulți. Cînd furnicile își fac mușunoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Furt Cine fură ghizdele ori altceva de la fîntînă pe lumea cealaltă mănîncă catran și foc. Dacă vei fura în noaptea Paștilor, îți va merge bine peste an, cînd nu te-o prinde nimeni cînd vei fura. Cine fură pepeni din bostănărie, pe lumea cealaltă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
magistrat, care, odată, i-a cerut voie să mîngîie o floare ce-o iubise în tinerețea ei și pe care n-o mai avea. Coborînd de pe gang, am trecut încet către cealaltă parte de ogradă. Am observat că fîntîna are ghizdelele năruite și că teiul de la poartă a rămas necules. Teiul, în care cu greu s-ar mai putea sui cineva, are în mintea mătușii o anume sfințenie. Coroana lui a oprit cîndva scînteile unui mare incendiu, salvîndu-i gospodăria. Despre fîntînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-ar mai putea sui cineva, are în mintea mătușii o anume sfințenie. Coroana lui a oprit cîndva scînteile unui mare incendiu, salvîndu-i gospodăria. Despre fîntînă a spus că va veni un om s-o curețe și să-i pună ghizdele noi. Spre seară, împreună cu Ducu, am fost la mătușa Aneta. Noua ei casă (cea veche i-a ars în împrejurări misterioase) se compune dintr-un holișor și două camere, dispuse ca părțile unui vagon. M-a invitat să-mi dau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu m-o certat. Mă simțeam vinovată și noaptea am dormit pe sponci. Nici nu se făcuse bine ziuă, când am plecat spre pădure, cale de vreo doi kilometri. Când am ajuns în Valea Mică, unde era o fântână cu ghizdele din stejar și o teucă de băut apă, numai ce văd vacile mele culcate lângă dânsa. Nu m-am apropiat bine de ele și când m-au zărit s-au ridicat în picioare și au început să ragă la mine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
încovoiat asupra chimirului lat de piele roșcată lustruită, în care bătaia razelor trezea scânteieri. Drumul drept dintrodată începu să se încovoaie lung și tărăgănat într-o vale. În fund, o fântână își înălța de la marginea păpușoaielor cumpăna neagră singuratică. Lângă ghizdele, adăpătoare pentru vite - ș-alături o răchită deasă, care răsfira ramuri neclintite în jos. Amândoi oamenii priveau într-acolo. — Acolo ne oprim și adăpăm boii, zise Băieșu. Nu mai avem mult până la pod, la Tupilați... —Valeu, valeu!... ia stați o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se încordau, veneau plecați pe furiș spre el, căutau să-l izbească o dată din două părți. Dintre ei patru, nimenea nu rostise nici un cuvânt. Tăcuți, încruntați, negri, se năpusteau cu cuțitele. Într-o mișcare de fulger, omul puse mâna pe ghizdele fântânii; se încordă, o dată cu alt răcnet al disperării; scândura groasă pârâi ascuțit, plesni, se desprinse; Băieșu o trase spre el, o ridică în stânga; dară înainte de a o repezi, țiganii se traseră sprinteni îndărăt. Însă iar se năpustiră, cu umărul stâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
verde cenușiu al copacului. În liniștea și-n căldura zilei, glasurile întărâtate ale cositorilor se auzeau depărtate, chemându-se. Boii, lângă adăpătoare, stăteau acuma neclintiți și priveau cu ochii mari și umezi spre cei doi oameni. Băieșu se alătură de ghizdele, scoase de două ori ciutura plină și o vărsă în jgheab, pentru boi. O scoase și a treia oară, își clăti de sânge și-și răcori mâna stângă; trase din brâu năframa de pânză subțire, o muie în apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
părțile. Cazi în genunchi la capătul celui plecat, nimicu-i învinețește ochii. Săruți picioarele noului venit, nimicul lasă dâră de pământ în icoană. Nimicuri se întind ca o pecingine pe un obraz liniștit de mare. Sfredele nimicul stâncile umple fântâna până la ghizdele; se împrăștie nimicul în toate celulele identitatea se înnoadă singură într-un colț de batistă. Nimicul, cod de bare scrijelit pe o cruce. Ce aștepți de la viață, copile? Te-ai izolat într-un prezent obscur surâsul chibritului aprinde felinare-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o plămadă nedospită. De atâta ploaie, s-a risipit cuptorul mătușii Maria peste colacii de pomană; mama lui Petru a dat de sufletul moartei biscuiți pătrați și lumânări stinse. Drumul către cimitir își ieșise din albie, fântânile erau pline până la ghizdea de tristeți. Sub clopotniță, moș Ion săpă groapă pentru toată setea pământului, mormânt sub cruce nu aveai unde să ascunzi. Caii intrau în nămol cu tot cu hamuri, roțile despărțeau apele: cele de-a stânga, lacrimi pentru cei care au rămas, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
24 ianuarie 2008) * Mă simțeam vinovată și noaptea am dormit pe sponci. Nici nu se făcuse bine ziuă, când am plecat spr e pădure, cale de vreo doi kilometri. Când am ajuns în Valea Mică, unde era o fântână cu ghizdele din stejar și o teucă de bă ut apă, numai ce văd vacile mele culcate lângă dânsa. Nu m‐ am apropiat bine de ele și când m‐au zărit s‐au ridicat în picioare și au început să ragă la
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
stăpânilor? ... Și nici una, nici două, a prins pisica de coadă, a învârtit-o deasupra capului de câteva ori, după care a aruncat-o în fântână. -Miau! Miau! făcea pisica disperată în fântână. Ca să n-o mai audă, a pus peste ghizdele un panou în așa fel încât gura fântânii să fie complet acoperită. După aceea Dondonel s-a urcat în nucul ce străjuia deasupra fântânii și scruta orizontul după Dondică, căruia dorea să-i povestească necazul din acea zi. N-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
abordat cu întrebarea: -Am probleme cu auzul sau este o realitate? -Te referi la păsările care cântă finule? m-a întrebat la rându-i nașul meu. -Da ... am răspuns eu uluit. Nașul meu a zâmbit larg, a așezat găleata pe ghizdele, s-a uitat lung la mine, apoi a început să povestească: -Finule așa este vara aici. După ce ies de la serviciu, de la Bacău, îmi vine să zbor numai să ajung aici cât mai repede, unde zic eu că este raiul... după
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-ar fi produs în strămutarea Mesiei , între Sicilia și Calabria.Fenomenul se numește Fata Morgana sau Miraj. Când și-a revenit din uimire el a privit din nou spre fântână. Dar între timp zâna se trezise și dănțuia pe ghizdele, ușoară ca o frunză, potrivinduși pașii pe acest cântec: Cel ce-n astă lume parte de renume, de avere și noroc să aibă vrea. Să mă-nhațe iute de moțul din frunte. De scapă însă clipa e vai și amar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]