63 matches
-
Primarul comunei Mihai Eminescu, liberalul Verginel Dumitru Gireadă, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către magistrații din Baia Mare, informează regionalul Evenimentul. Autor: Adi Stroescu Verginel Dumitru Gireadă a fost judecat pentru infracțiuni contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, după ce
Primarul comunei Mihai Eminescu, condamnat la doi ani de închisoare () [Corola-journal/Journalistic/24317_a_25642]
-
Primarul comunei Mihai Eminescu, liberalul Verginel Dumitru Gireadă, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către magistrații din Baia Mare, informează regionalul Evenimentul. Autor: Adi Stroescu Verginel Dumitru Gireadă a fost judecat pentru infracțiuni contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, după ce a modificat titlul de proprietate a unui proprietar de teren din comună. Ulterior, terenul a ajuns în posesia primarului.Gireadă, care a primit
Primarul comunei Mihai Eminescu, condamnat la doi ani de închisoare () [Corola-journal/Journalistic/24317_a_25642]
-
Stroescu Verginel Dumitru Gireadă a fost judecat pentru infracțiuni contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, după ce a modificat titlul de proprietate a unui proprietar de teren din comună. Ulterior, terenul a ajuns în posesia primarului.Gireadă, care a primit un termen de încercare de patru ani, poate contesta hotărârea Judecătoriei Baia Mare în termen de zece zile. În același dosar a mai fost condamnat și fostul secretar al comunei Mihai Eminescu, Mircea Onofrei, care a primit doi
Primarul comunei Mihai Eminescu, condamnat la doi ani de închisoare () [Corola-journal/Journalistic/24317_a_25642]
-
dosar a mai fost condamnat și fostul secretar al comunei Mihai Eminescu, Mircea Onofrei, care a primit doi ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals. Gireadă și Onofrei au fost condamnați și la plata a peste 15.000 lei cheltuieli de judecată și daune morale.
Primarul comunei Mihai Eminescu, condamnat la doi ani de închisoare () [Corola-journal/Journalistic/24317_a_25642]
-
Deputaților GEREA ANDREI-DOMINIC (USL) - Colegiul 8, Camera Deputaților Bacău CIUBOTARU LUCIAN-MANUEL (USL) - Colegiul 3, Camera Deputaților ȘOVA LUCIAN (USL) - Colegiul 4, Camera Deputaților Bihor COSTIN GHEORGHE (USL) - Colegiul 4, Camera Deputaților Bistrița-Năsăud SUCIU VASILE-DANIEL (USL) - Colegiul 2, Camera Deputaților Botoșani GIREADA DUMITRU-VERGINEL (USL) - Colegiul 1, Camera Deputaților CIOFU TAMARA-DORINA (USL) - Colegiul 6, Camera Deputaților FEDEROVICI DOINA-ELENA (USL) - Colegiul 1, Senat GRIGORAȘ VIOREL (USL) - Colegiul 3, Senat Buzău SCUTARU ADRIAN-GEORGE (USL) - Colegiul 1, Camera Deputaților Caraș-severin BENGA IOAN (USL) - Colegiul 1, Camera
Pactul cu Basarabia, semnat de 462 de candidați la parlamentare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40706_a_42031]
-
Marcu (Bacău) Cosmin Necula (Bacău) Lucian Ciubotaru (Bacău) Lucian Șova (Bacău) Viorica Marcu (Bacău) Constantin Avram (Bacău) Ionel Palăr (Bacău) Iulian Iancu (Bacău) Viorel Hrebenciuc (Bacău) Petru Vlase (Bacău) Adriana Doina Până (Bistrița-Năsăud) Daniel Suciu (Bistrița-Năsăud) Alexandru Pugna (Bistrița-Năsăud) Dumitru Gireada (Botoșani) Andrei Dolineaschi (Botoșani) Roxana Anușca (Botoșani) Costel Șoptică (Botoșani) Mihai Baltă (Botoșani) Tamara Ciofu (Botoșani) Petre Român (Brașov) Daniel Cătălin Zamfir (Brașov) Ion Ochi (Brașov) Mihai Donțu (Brașov) Constantin Niță (Brașov) Emil Niță (Brașov) Ioan Adam (Brașov) Ion Diniță
Alegeri parlamentare 2012. Vezi aici lista noilor senatori şi deputaţi () [Corola-journal/Journalistic/40497_a_41822]
-
tendință, pot degrada conștiința. Iubirea pentru adevăr, împlinirea profesională și umană, nu! Sprijinită, și cu participarea colectivului profesoral al Colegiului Național „Calistrat Hogaș” (Florin Irimia - director, Brândușa Andrei - director adjunct, Adriana Zâna Ioniță, Oana Gârbea, Maria Lupu, Codruța Filimon, Irina Gireadă), a elevilor colegiului, a studentului Alexandru Baltag, fost elev la colegiu, a părinților, cooperatori și sprijinitori ai școlii, judecătoarea Gabriela Baltag, avocata Mihaela Nichifor și alții, profesoara Daniela Mătăsaru a coordonat o sărbătoare mirabilă, închinată Reginei! Cele mai pure și
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
de asemenea, transparențele sufletești ale acțiunii, un mare număr de elevi, profesori (alături de profesorii Florin Irimia - director, Brândușa Andrei - director adjunct, Daniela Mătăsaru, profesor de istorie, coordonator al activității, profesorii: Adriana Zâna Ioniță, Oana Gârbea, Maria Lupu, Codruța Filimon, Irina Gireadă), părinți. Evenimentul a avut un colorism viu și armonios, afectiv, deși într-o formă de solemnitate. Elementaritatea solemnității în astfel de momente, greu se poate reține între limitele sentimentalității umane, expresia, ca și cuvântul, luându-și singure libertatea de a
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
români: Ziua Armatei române și Ziua Majestății Sale, Regele Mihai I. Ambele evenimente au fost sărbătorite la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, în cadrul unor manifestări organizate de Catedra de istorie, reprezentată de prof. dr. Daniela Mătăsaru și prof. Irina Gireadă, Clubul de istorie „Calistrații” și Biblioteca C.N.C.H. coordonată de bibliotecar Reghina Fotea. Au participat elevii claselor a X-a D, a X-a F, a XI-a D, a XI-a F. Tema evenimentului a fost: Semnificațiile zilei de 25
ZIUA REGELUI MIHAI I SĂRBĂTORITĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346888_a_348217]
-
când în când, ca un galop de herghelie, creștea un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea sclipitor. Peste tot se așezau pașnic poduri înstelate. Roiuri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
într-un plop, cerând ploaie; sunetul sacadat al gușei lui albe cuprindea în el o bucurie a întregii firi, care răspundea bătăilor inimii omului. Lupu simțea și el, ca toată firea, oboseala și în același timp deliciul și forța verii. Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau și alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut și vrednic slujitor Sofronie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
dintrodată se liniști, mi se lăsă pe piept, mă cuprinse de după gât ș-o simții caldă, c-o răsuflare fierbinte care mă amețea. Vtc "V" O pace mare îmi stăpânea acum sufletul. Întors acasă, ieșii la câmp, ca să supraveghez clădirea girezilor degrâu. Stătui de vorbă vesel, ca niciodată, cu Dragomir, care era tare mirat de această considerație cu care nu era obișnuit din parte-mi. Făgăduii oamenilor țuică, și multă vreme îi privii cum se mișcau vioi printre snopii aurii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
păzite hotarele așa ca acum. De unde-i de loc? întrebă Lepădatu. Prescurie se întoarse spre el. — Nu știu, răspunse. Nimeni nu știe de unde-i... Altfel, când a venit știm cu toții... Iaca, toți își aduc aminte... Într-o vară, la o gireadă veche de paie, și-a făcut cuib un om... Noi am aflat îndată și l-am primit sara la focul nostru și l-am hrănit. Ne-a spus că vine de departe - și-l caută calarașii. Acu de unde venea, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hrănit. Ne-a spus că vine de departe - și-l caută calarașii. Acu de unde venea, Dumnezeu știe... Poate a scăpat de undeva... de la ocnă. Boierul a cunoscut că este om străin pe moșia lui. L-a zărit chiar în vârful girezii și între păpușoaie, dar l-a lăsat în pace. Jandarmii parcă dau vreodată pe aici? Și pe fugar dacă nu-l lași în pace, îl superi și-ți poate da foc grâului, ori îți sare în spate într-o vălcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stătură fulgii, se întări frigul. Bordeienii ieșeau ca din fundul pământului și tăiau cărări. Fumuri se înălțau drept în sus și sunetele și glasurile loveau ca într-o sticlă sonoră. Călări pe cai, Faliboga și Lepădatu se duseră și cercetară girezile de paie și stogurile mari de fân. Oamenii veneau cu sănii la încărcat. În apropiere, ciobanii luminau locul în jurul perdelelor în care stăteau grămădite oile. Până în fundul zării se întindea o pânză albă, nepătată. Din senin, uneori cobora ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ba n-am greșit, doamnă, și nu-i de trebuință să repar ceva: 9 aista-i cârligu’! Cel cu care... - n-a mai zis cuvinte, a arătat, cu amândouă mâinile, cu ochii, cu pălăria, cum anume zmulge el paie din gireadă - cu cârligul: o dată, de două, de trei ori... Războiu’ abia o-nceput, ai noștri n-or liberat toate ocnele și lagărele rusăști - și dacă azi-mâne se-ntoarce domțători? ; și-și vede cu ochii, mormântu’? ; cu, pe cruce, anul morții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pune gios și moare, omu’! Di inimă ră... Dumnezeu să-l ierte... Da noi, cu cârligu-ista l-om prinde pe domțători’ de pe unde-a’ fi! și l-om trage la casa lui... - și iar a prins a scoate paie din gireadă, cu cârligul... Și uite: l-a chiar tras. Cu cârligul de scos paie. Bine-bine, am Înțeles: tata nu era În gireadă, În paie - atâta lucru pricep eu pe lumea asta. Altceva nu pricep: n-ar fi putut să rămână tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de pe unde-a’ fi! și l-om trage la casa lui... - și iar a prins a scoate paie din gireadă, cu cârligul... Și uite: l-a chiar tras. Cu cârligul de scos paie. Bine-bine, am Înțeles: tata nu era În gireadă, În paie - atâta lucru pricep eu pe lumea asta. Altceva nu pricep: n-ar fi putut să rămână tras tata, fără să strice cârligul din cruce? Crucea Întreagă? Fără s-o ardă? Și fără să danseze În juru-i, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o fierbere totală. Ca Într-un clocot bolborosit și neînchipuit de amenințător. Moș Victor s-a retras, cu feciorii, acasă, la cel mai mare. Au acoperit moara cu paie, coceni, fân. Arăta, privită de dincolo de poartă, ca un fel de gireadă, de nutreț, ceva mai mare decât celelalte, de pe alăturea. Timpul n-a stat pe loc, nici pe la Lohan, ca, de altfel, peste tot, În țară și-n lume. Moara a fost montată, și pusă În funcțiune, pe proprietatea fostului contabil
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a bătut capul să mai stârnească atâta lume pentru niște tătari. Și cea făcut Ștefan-vodă? I-a hărțuit cu meșteșug ș-a luat Ștefan vo câțiva ostași vrednici și buni de gură și toți călări. Cu dânșii a strâns o gireadă de boi la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care-l pretinde autorul: "Moș Costache Gireadă, păstorul, trecut nu demult în lumea drepților, care copilărise cu poetul și care știa a-ți povesti multe din isprăvile ciudatului băiet al conului Gheorghieș"59. Luîndu-i de martori pe acești doi bătrîni, autorul vrea să ne convingă că minciuna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fata de la Cucorăni este adevărată. Dar în registrele de stare civilă de la Consiliul popular comunal se poate ușor constata că Ion Rotariu din Ipotești, născut în anul 1845, decedase la 3 noiembrie 1935, în vîrstă de 90 ani, iar Costachi Gireadă, tot din Ipotești, născut în 1848, decedase și el încă și mai demult, la 26 februarie 1928, deci cu patruzeci de ani înainte de a-și culege Fănică N. Gheorghe informațiile!! Cum a stat de vorbă, cu acești doi bătrîni? Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de pozne copilărești. În timp ce mama lor era mereu ocupată cu fetele și cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-a primară. În asemenea situație, cînd toți frații mai mari aveau treabă serioasă cu cărțile, Mihai nu-și putea găsi ocupație printre ei. Se ducea la bucătărie, ca să audă povești de la Prodăneasa cea bătrînă; trecea și peste drum, la Gheorghe Gireadă, care avea un băiat, Costache, născut în 1848, deci numai cu un am mai mare decît Mihai. Povești frumoase spunea și Ioana Giredoaia, mama lui Costache. Dar Mihai încă din acea vreme a devenit o fire închisă, îi plăcea singurătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna privind în pămînt, cu capul puțin aplecat în jos și mai totdeauna gînditor" observa fratele său Matei, care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]