619 matches
-
impasibili. Dacă nu și minoritățile! îndată ce ne-a comunicat starea de fapt a d-lui Năstase, ca proprietar de quinte manueline pe insule cu portocali, dl C.V.T. a relatat cum, într-o oareșicare împrejurare, ducând la ureche receptorul ar fi glăsuit: "dragă Adriane..." Aici, considerăm, a umplut cupa cu ultima picătură. A fi adversar al premierului până-n pânzele albe și a fi, în același timp în cele mai cordiale relații, per tu, cum se spune - scoate la iveală cumplita suspiciune a
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
1765, data când manuscrisul Lexiconului ... era încheiat. Deși rămase în manuscris, aceste lucrări au impulsionat preocupările și activitatea lingvistică a reprezentanților Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior), căci aceștia l-au avut profesor la clasă, "învățător limbilor" - după cum glăsuiește un document de epocă.
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Viorica Bucur Se știe: dacă e mai e Ziua Europei. Or, 9 Mai - Ziua Europei este și Ziua Ta Sloganul așa glăsuiește și, de cîțiva ani încoace, cinefilii s-au obișnuit să primească un dar pe măsură: Festivalul Filmului European. Dar, parcă nicicînd darurile nu au fost mai bogate, ca în acest an: 28 de filme din 18 țări, spre delectarea spectatorilor
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
-și dezvăluie decît ocazional fața "îndîrjită", prezentîndu-se îndeobște ca o contrapondere a orgoliului auctorial atît de răspîndit, ca o izbăvire în act scriptic. "Smerenia covîrșește păcatele noastre și ne ridică, iar mîndria ne apasă sufletele spre pămînt și ne coboară", glăsuia Sfîntul Ioan Gură de Aur. în paralel cu supunerea datorată divinului, autorul jurnalului înțelege a se pleca cu gratitudine în fața celor de la care are a deprinde învățături și îndemnuri comportamentale, a celor ce rezonează în inima sa cuprinsă de-o
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
el, dulgherul, cel ce făcea roți și staule pentru oile rătăcite. Și tronuri înalte cât niște cruci pentru înălțarea la cer. Acolo l-am văzut pe cel ce-l știam, doar că el nu mă vedea și nici nu putea glăsui. Încă plângea cu lacrimi de sânge și sprijinindu-se-n cuiele pălmii își punea doar lui întrebări. Nici măcar grăbiți-vă nu putea spune cu toate că asta ar fi vrut cel mai mult. Grăbiți-vă, e vremea, și apoi împrăștiați-vă peste
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
zicem așa, că s-a "integrat în Europa" și în lume înaintea țării noastre și că-l putem invoca azi ca martor impozant în pragul primirii României în Uniunea Europeană, cu nădejdea că astfel "Tîrgu-Jiul va aparține cu adevărat universalității", cum glăsuiește ziarul pomenit. Numai că "Amenajarea" cu pricina e pe cît de pompos proclamată pe atît de discutabilă. Toate bune și frumoase cu "universalizarea", dar credem că se cuvine a ne rosti deschis opiniile, fie și în afara strictei specializări, în raport cu actul
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
taxa mișcarea lui André Breton drept o dovadă a decadenței erei burgheze. Astfel încît, spre a cumpăni situația, vorbește despre două fețe ale suprarealismului, una agonică, alta novatoare, nu fără a sesiza închistarea retrogradă a lui Ilya Ehrenburg prin intermediul căreia glăsuia oficialitatea sovietică, tot mai puțin dispusă a tolera marja de libertate a creației: "Despre dublul aspect al suprarealismului, de horcăit al unei culturi agonice, pe patul de moarte, în aceeași măsură în care e fătul și deschizătorul uneia noi, ar
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru împodobirea bisericilor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s-a îngrijit și de alinarea bolilor și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
peste toți morții - eu nici asupră-mi dușman îmi sunt în mărăcinii căinței fața mea nu va mai cunoaște niciodată râsul voi fi o mică însemnătate în condica cerului. N: Gura mea încă nu are verbe și nici nu va glăsui vreodată noblețea cuvintelor eu glăsuiesc doar prin umbrele lor viitoare. Eu am veacuri multe în neființa mea - voi doar pământ... M: Am avut o zi albă îngropată într-o zi neagră tu atunci ai venit prăbușin-du-mi abrupt înălțarea cineva L-
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
asupră-mi dușman îmi sunt în mărăcinii căinței fața mea nu va mai cunoaște niciodată râsul voi fi o mică însemnătate în condica cerului. N: Gura mea încă nu are verbe și nici nu va glăsui vreodată noblețea cuvintelor eu glăsuiesc doar prin umbrele lor viitoare. Eu am veacuri multe în neființa mea - voi doar pământ... M: Am avut o zi albă îngropată într-o zi neagră tu atunci ai venit prăbușin-du-mi abrupt înălțarea cineva L-a furat pe Dumnezeu din
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând sonoritatea lumii după un chip imaginar cu care sufletul său să se poată ivi lumii. Melosul vocal se constituie astfel ca obiect al unui fapt magic de închipuire sufletească, prin transfigurarea dat-sonorului din jur
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
acum eu culeg strugurii și îi așez în coșurile pîntecoase, iar vinul începe singur să boncăluiască în arterele mele în graiul insomniei, dar tu vii seară de seară în ospeția gîndului, Rabbi, și mă ademenești în mirul iertării cu care glăsuiește sîngele hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem că intrăm în ceruri fără grabă, astfel: Aaron înainte, cu vechea
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
care până atunci nu știuse aproape nimic. Sever își umplu o cană mare cu ceai de sunătoare și goli cana aproape pe nerăsuflate, după care și-o umplu din nou. “Tâmpiților ăstora nu le pasă lor de acte, tată socrule!” glăsui el scârbit. “Nu le pasă de nimic”. Își goli și a doua cană cu ceai, apoi îl informă, fără să facă risipă de vorbe, pe socrul său despre cele petrecute. În ultima vreme casa le fusese vizitată de mai multe
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
Dar cu aripa de ceară Icar nu mai vrea să piară! RĂSĂRITUL Vine iarăși răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dar cu aripa de ceară Icar nu mai vrea să piară! RĂSĂRITUL Vine iarăși răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întăietate. De altfel, orezul reprezenta barometrul bunăstării, recoltele bogate fiind slăvite ca daruri ale zeilor îndurători, în fața cărora oamenii se angajau să lucreze fără preget pentru amenajarea de terenuri irigate. Iată (cităm după lucrarea „Fructele pământului” de A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos: „Eu n-aștept norii, sapa o iau în mână. Și n-aștept ploaia, fac un șanț adânc/ Din râul Tzin șuvoi o zi să curgă pe ogor. Și fi-va
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
Cultură Timiș „au purces la post și-mpurpurare, așa încât (...) la galeria A.M.G. din strada Gheorghe Lazăr nr. 10-12(....) ochii voștri musai se vor prelinge fix pe tablourile pictate de către doamna Cornelia Rusu Lăboșan, precum și de către domnul Nicolae de Popa“, după cum glăsuiește ghidușa invitație... La care, ca întotdeauna când pictorul-poet de Popa e maestru de ceremonii va da năvală lume și popor de prieteni și admiratori, să vadă ce n-au văzut, căci expozițiile sale sunt întotdeauna deosebite (între ele și față de
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
găsește, în matricola parohiei locale, înregistrarea nașterii lui Johnny Weissmüller, la data de 2 iunie 1904 (care corespunde cu absolut toate sursele mondiale). „Fiu al zilierului Peter Weissmüller, din Variaș, și al Elisabetei Kersch din Szabadfalu (denumirea maghiară a Freidorfului) - glăsuiește registrul. „Părinții noștri - povestea vărul Jakob - originari de la țară, din comuna Variaș; erau cărămidari aici la Freidorf, la marginea Timișoarei. Erau săraci și, după obiceiul vremii, fiul cel mai mare, adică unchiul Peter, cu nevasta și copilul care avea doar
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
și rezerva întâlniri la scenă cu actorii favoriți. „Actorii Teatrului Național București Claudiu Bleonț, Magda Catone, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Tomi Cristin, Dana Pocea și Daniel Nițoi vă invită la comedia de mare succes «O noapte furtunoasă», de I.L. Caragiale“, glăsuiesc cele mai noi afișe care au împânzit burgul. Regia artistică este semnată de Toma Enache. Capii de afiș, Claudiu Bleonț și Magda Catone, s-au mai aflat la Timișoara chiar la începutul acestei luni, cu spectacolul „Un bărbat și mai
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
avut măcar elegantă morală de-a expedia acel plic...). Evident, nu-i pot fi decît, retrospectiv, recunoscător directorului Contemporanului pentru a fi apelat amical la mine și a ma fi angajat la revista d-sale, în 1990. Dar daca - așa cum glăsuiește dictonul - a tot ceea ce sfîrșește bine e bun, cum am putea califica ceea ce sfîrșește rău? Cu riscul de-a face figură de ingrat (?), îmi simt datoria de a da în vileag adevărul. Nicolae Breban mi-a promis - și mi-a
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
extremist venit din partea unei formațiuni politice aflate la putere. Dar e greu de crezut că asemenea întrebări îl pot tulbură pe realizatorul emisiunii care îi poartă numele. Marius Țuca se considera, se pare, România însăși, punînd întrebări în numele ei și glăsuindu-si neliniștile personale, de realizator aflat sub vremile sondajelor de audiență, ca și cum România nu stă decît în succesul de public al emisiunii sale. * ZIUA readuce în discuție cazul Pacepa, după ce s-a declarat recurs în anulare împotriva sentinței de condamnare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
nucă și imediat după aceea-și luau zborul mărindu-se din ce în ce mai mult. Mii de monștri de toate mărimile sugeau lacom cu trompele dintr-o substanță albă vâscoasă. O scârbă imensă-i străbătu din creștet în tălpi. Astea-s substanțele spițerului! glăsui popa. Care spițer? Un refugiat. El arunca mereu substanțele-aicea. Dați-le foc! Aduceți paie! Și din groapa umplută cu paie o vâlvătaie imensă țâșni în zările cerului. * * * Adrian se trezi c-o durere cumplită-n moalele capului. Buimăcit de lovitură
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
de autodominare melancolică și, nu în ultimul rînd, sensibilitatea fin meditativă, trăsături pe care le învederează Ilie Constantin? Mister. Mister al vieții pururi impredictibile, în subteranele-i răsuciri, mixări, altoiuri, transferuri de atribute, cu atît mai mult cu cît, după cum glăsuia Pascal, delicatețea e un dar al sufletului, nu o achiziție a artei.
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
fața spre Înviere, înaintând spre ea încredințați fiind că astfel ne împlinim menirea existențială autentică. Așadar, cu credința înnoită de Învierea Domnului, așa mergem spre Împărăție, lăudând pe Dumnezeu și îndemnându-i și pe alții să ni se alăture, după cum glăsuiește cântarea canonului Învierii: „Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învieri a lui Hristos!” Hristos a înviat! Cu adevărat a înviat! Pr. Prof. dr. Theodor Damian Sfintele Paști 2016, New York
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]