43 matches
-
i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă povestea cu sticla. N-o tot ține întruna până la învierea morților. Ți-am spus să vii să-ți dau câte glaje, șipuri și damigene vrei. Păi nu, doamnă, nu-ți cadă cu supărare. Asta nu, că nu matali ți-am dat. El să-mi înapoieze clondirul, că-n pădure-i de trebuință. Aicea nu-i ca la gară la dumnealui, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care îmbălsămau aerul cu parfumul lor. Ana se lipi de umărul tatălui, parcă vrând să-i mulțumească, fără cuvinte, pentru colțul de rai clădit pentru ei. Tată, am o surpriză pentru tine. Ce surpriză? Uite, ți-am adus icoana pe "glajă", cea păstrată în camera mea, de la bunica. Să o pui în camera ta! Dacă a fost în camera ta, să rămână în camera ta de aici, să-ți amintească mereu de bunica. E o icoană veche, frumoasă, prețioasă, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
foame... După ce i-au așezat pe „musafiri” În capul mesei, Gruia a umplut câte un păhărel cu o palincă de „numa-numa”. ― Gustați din „jin-ars-ul” acesta, primit de la un ardelean pe care l-am operat. Când a venit să-mi aducă „glaja” cu pălincă, mi-a spus că s a „măritat” la Iași... „Nu te-ai Însurat, ca orice bărbat gospodar?” - l-am Întrebat eu. „Apoi așa se zice la noi când bărbatul se Însoară și se mută În satul nevestei”. ―Adică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o dăruiește ție... Și dacă tu, doctor, faci tot ce se poate și Îl pui pe picioare, el - bolnavul - va veni la tine să-ți mulțumească!... Și acest ardelean „măritat” la Iași - cum singur a spus - mi-a adus această „glajă” cu „pălincă”... ― Mare minuni! Iaca că am Învățat și eu ci Înseamnă sî aduci la viațî un om bolnav! Și... acolo În iadu’ războiului pi câți nu i-o scos doctorii din ghearele morții! Și tu rănitu’ nu Îndrăzneai sî
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
votcă ne picau cu carul!/ Venea Magdala de-aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era bogată!// Să fi văzut cum da gornistul din gură/ Sunând asaltu-n glăji spre băutură!/ / ca-n trâmbiță sunam din țoi s’s-auză/ Cu surle Ierihonului la buză!”// în public, printre tovarășii de condei adică, Tudor George era un causeur neîntrecut: „Ah! ce plăcere a perorației cu voce ridicată are, ce atacuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și cordul ... Din golul pustiu, tristul lacrimei, am să mă proclam, simplu - iconodul. Am să trec prin sunet marele extaz, ce pe toți ne prinde, ne umple de vraja ... Versu-mi evadează dintr-un Alcatraz ... Vom găsi palatul care e de glaja ... Far de judecată, doar pentru alean, Ridica-voi slavă cum voi ști mai bine ... Fără spirit critic, în stil arheian, Imnu-i înțeles. E scris în koiné. 26 martie 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: TABLOUL PORTATIVULUI / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN
TABLOUL PORTATIVULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384645_a_385974]
-
subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele-mi de glajă,/ dintre cârlionți de vrajă,/ pe Muntele de Aramă,/ nins de stele -/ lynx în scamă ... !/ -Ce mai faci tu, Vidule ... Dialogul învidării de pe malul oximoronului Aceste prime două poeme - cheie ale volumului, sunt auto-definitoare pentru întregul intinerar parcurs; comunicarea - de tip
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
Schor spre bucuria ascultătorilor, să recunoaștem, destul de puțin familiarizați cu farmecul și subtilitățile genului. Drept urmare, următoarele seri, după această lectură spontană, au fost dominate de cererile celor prezenți, făcute în dulcele grai ardelenesc: - N'apo' bădie, mai dă-ne, pe lângă glaja de beutură și câteva pilule de suflet de la doctoru' Șor, rogu-te! Iar „bădia”, Ioan Gligor Stopița, nu se lasă deloc așteptat ... Amuzat de această frumoasă întâmplare, imediat ce am aflat-o, i-am povestit-o lui Dorel cel cu care
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate de Cristina și Neculai Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
dă biroului ocol, Cu ochii triști, cu pas domol Și pune, lângă telefon, Împăturit într-un tifon, Un șip de monopol. Lui Vodă ochii i s-aprind, Nu de la puiul aromind Se lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O, Vodă, chiț de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vrajă, vrajă, dor de glajă Cocostârc noaptea de strajă Ca să prinzi luna pe plajă! ---------------------------------- Planturoase salcii dorm Răsfrângându-și chipu-n lac Agonii cu flori de mac Și tristețile diform Spânzură zefiru-n ramuri Și adoarme luna-n cer Noaptea cântul de năier În hlamida lui
DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356274_a_357603]
-
a început să își piardă din importanță. Dumnealui ne prezintă un scurt istoric al glăjăritului (sticlăritului) în Ardeal, de la inițierea lui de către meșteșugari aduși de către grofi din Boemia, Austria, Germania, de la topirea masei de sticlă la foc de lemne, obținerea glajei „sticlă suflată cilindric, tăiată și aplatizată” care stă la baza picturii pe sticlă, până la înnobilarea acesteia prin procese tehnologice moderne. Cu obiectele proprii de uz casnic și decor ambiental va reprezenta România anul acesta la Târgul de Crăciun, vechi de peste
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
radiografiez / și-un sentiment-Arheopterix, / și-un violet neuron triluitor, / de superbă pasăre a democrației - / reîntruchipare / a bacovianului „gol istoric“; / e-o pasăre / cu sânge - când rece, când cald - / în funcție de roza-stindard, / dar și-nțepenită - cât o eră glaciară, / ori cât muntele de glajă -, e-o pasăre / aspră, de întuneric, / cu cratere-ochi, / cu fanta pupilelor fecundată / de ace de molizi de la Roșia Montană, / de laserii înciorchinați ai fiecărui gând / hienizat din univers; e-o pasăre / frumoasă ca un joagăr, / cu dinți de rechin, dar
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
fură Din puținul meu confort Un decembrie cu soare Prin efectul lui de seră, Ca un cânt de baiaderă Absolut din întâmplare! Și-mi închipui că fac plajă În Sargasse sau Hawaii Nici euro, nici parai Doar tăria dintr-o glajă, Mi-a mai susținut moralul Că angoasa care scurmă Cronicile de pe urmă, Subminează carnavalul N-am deasupra mea vreun șef Ca să-mi taie din chenzină Vilă n-am, nici limuzină Și lucrez doar când am chef! Ce să-mi mai
À L IMPROVISTE de ION UNTARU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359388_a_360717]
-
știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat Fabrica de sticlă ( glajă). În timp ce dansau, fete talentate, îmbrăcate cu fuste și laibăre roșii cu dungi negre, într-un ritm lent și grațios, au ținut în echilibru pe cap sticle cu vin roșu. De la Solovăstru a venit să cânte pe scena de la Ibănești Grupul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
iau în brațe, să-l pup în neștire și să-l felicit, el se lasă, însă-mi spune cu vocea lui sonoră cu accent ardelenesc: - Bine, ba nenorocitule, așa se vine la un Ministru cu mâna-n tuhăs, unde e glaja de whisky, tu crezi că eu beau agheasma? - Te rog să mă ierți, Justine, încă nu știu bine rostul, ca și eu sunt nou în sfârâiala asta, dar sunt băiat mare, de mult am pantalonași lungi și mă voi conformă
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
Acasa > Poezie > Cantec > DOI CĂLĂTORI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Miercuri, 8 Aprilie 2015 din Săptămâna Patimilor El avea sub braț o glajă, Eu aveam la piept o carte, Amândoi cuprinși de vrajă Ne călătoream departe. Eu pe buze-aveam cuvântul, El, cu-aceeași sete oarbă Sprinten și voios ca vântul Se oprea din drum...să-l soarbă! Tot „citind” din deal în vale
DOI CĂLĂTORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374970_a_376299]
-
fript, dar nu bei inca, Eu vrei la tine mintea trează, Mai stai un pic, nu ospătează Sau joacă huțulinca!” Lui Ponta ochii i s-aprind, Nu doar de puiul aburind Se lasă dus, cuprins de vrajă, Și nici de-mpăturita glajă. El are doar un gînd. „Ținutul Secuiesc primești?” „O, Ponta, chit de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela Sau Hunor, tinerul acela Pe care tu pețești. Dar eu sunt hotărît secui Și stau aici, betut in cui, Să
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
spus șoferului să fie atent unde vede scris cu litere mari ,,bufet'' sau ,,birt'' sa oprească imediat. Am plecat din Baia de Arieș la ora 21, astfel că trebuia să călătorim toata noaptea. La plecare cam fiecare avea câte o ,,glajă'' plină. Însă la prima comună ivită în cale omul ,,X'' a strigat precum marinarul lui Columb, OPREȘTE! Nu știam ce s-a întâmplat! Dar șoferul contrariat a oprit imediat și omul ,,X'' ne arătat un bufet și a trebuit să
DETAŞAŢI LA LEŞUL URSULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346440_a_347769]
-
de două ori frecă trupul bietului soldățel până începură să iasă aburi din el, iar pe gura „copchilului” un fel de strigături, cam ca la noi la horă, dar cu totul altfel. Îi mai turnă și pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca și o ungea cu vaselină de ciubote. Trupul tânărului fu învelit în mai multe cearșafuri și cuverturi din lână, dus de om în podul șurei, iar Măriuca, mezina, un
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
s-o cam uscat limba-n gură - a apreciat aceeași voce. ― Dacă vouă, care ascultați, vi s-a uscat limba-n gură, ce să mai zic de mine, care vorbesc de... aseară. ― Ca să-ți dregi glasul, poftește de gustă din glaja asta și să-mi spui dacă ți-i pe plac - a răsărit din mulțime un bărbat cât un stâlp de înalt. Cel care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după un „îmmm
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de... aseară. ― Ca să-ți dregi glasul, poftește de gustă din glaja asta și să-mi spui dacă ți-i pe plac - a răsărit din mulțime un bărbat cât un stâlp de înalt. Cel care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după un „îmmm” prelung, a gustat. ― Măi, să fie! Da’ ce băutură-i asta, frate? ― La noi i se spune afinată și îi făcută din „vinars” și afine culese așaaa... mai târziu... ― Apoi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Huși. Pășește cu pas elastic și, cu ochii țintă într-ai lotrului. ― Asta n-o mai cred. Cum să se dea ea de bună voie în mâinile hangiului, care putea apărea în orice clipă? - a revenit în discuție omul cu glaja de afinată. ― Parc-ai fi fost acolo, omule. Nici nu ajunsese hangița cu mâncarea la masa lotrului, că hangiul a intrat pe ușă. ― Asta înseamnă că omul a stat pe la vreun geam și a pândit toată mișcarea - a presupus țârcovnicul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
al hangiței. Și sigur ar fi țipat îndată ce ar fi văzut intenția hangiului... ― Da’ pe urmă? După plecarea lotrului? ― Numai un bob zăbavă și ai să auzi ce a urmat... ― Mă fraților! Mai aveți ceva rămășițe de udătură pe fundul glajelor? Hai s-o dăm de dușcă, că omul ista ne-o aprins sufletele cu povestea lui... Ne-o urcat și ne-o coborât pe toate hățișurile, de ne-o ajuns inima în gât... - a intervenit omul cu afinata. ― Ar mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]