42,885 matches
-
noastre a unor mulțimi infinite de ființe inferioare?". Sfătoșenia naratorului scrobit care spune, cu un ușor rictus ironic, istoria lui ,cum l-am cunoscut pe X", maschează (de formă!) un umor absurd destul de aproape de Urmuz, cu o intenție, care privită global, n-are nimic de-a face cu ,arta pentru artă" practicată de avangardistul român. Mult mai legate de funcția ,docentă" a literaturii decît de cea ,senzualistă", micile povestiri din Chipuri de oameni probează lejerețea cu care un autor, îndîrjit de
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
o țară musulmană este bănuită că deține Ťarme de distrugere în masăť (ca Irakul, denunțat americanilor, care au pornit la război cu acest pretext, motivul fiind petrolul), dar doamne-ferește să sufle un cuvânt despre posesoarele comuniste: China, Coreea de Nord.". După această globală punere la punct, diaristul își coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Și, după ce înșiruie membrii Comisiei, ce face Paul Goma? Îi ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
a unor culturi și civilizații cu elemente, pentru Estul Europei, paradigmatice, n-ar semnifica decît o reducție intelectuală și un minus moral. Totul e să punem corect accentele și să ne dozăm obiecțiile astfel încît ele să nu dezechilibreze imaginea globală. Să relevăm că Vintilă Horia își plasează considerațiile într-un unghi doctrinar precis, cel al conservatorismului. Vocația sa de credincios și de om al tradiției, de reacționar (pe cînd, punctează el, revoluție vine, paradoxal, de la revolutio ,întoarcere înapoi", reacțiune vine
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
delimitare, separare, contenere - oggi diventa linea d'azione e tendenza di pensiero delle democrazie. Alcuni studioși attribuiscono questo "nuovo corso" delle democrazie occidentali alle trasformazioni șubițe dagli Stați, ridotti ad essere sempre più semplici "amministratori locali" di fenomeni e regole globali. I "nuovi muri" hanno - come qualcuno ha messo în luce - una funzione eminentemente scenica, di rassicurazione: sono lo strumento col quale i governi e i leader politici și rivolgono ai cittadini - disorientati da processi politici che appaiono sempre meno governabili
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mette più al riparo dal mondo dell'Altro, dell'estraneo; la sua barriera è sempre più virtuale, immaginaria, inefficace, ridotta com'è a simbolo di un confine. În realtà, per lo stesso fenomeno del progressivo intensificarsi del grado di "connessione globale" (degli eventi economici, tecnologici, ecc.), è vero anche îl contrario: ciò che avviene al di qua della frontieră și ripercuote în qualche misura anche al di là - mă questo effetto è di solito, per l'osservatore medio nazionale, meno importante
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mera "gestione dell'esistente" (utilizzo delle entrate fiscali, ridimensionamento delle spese pubbliche, eventuali politiche redistributive, ecc.), al governo degli Stați e dunque del "politico". L'Altro che ci condiziona nonostante le frontiere è soprattutto questo nuovo "assetto" dei rapporti economici globali. Come notă W. Brown, "Solo îl capitale sembra essere perpetuo e assoluto, sempre più irresponsabile e selvaggio, origine di ogni comando eppure fuori dalla portata del nomos"9. Questo tipo di capitalismo, potremmo aggiungere, assume oggi la forma di un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
legame inscindibile fra spazio (chiuso) e sovranità: se quest'ultima non può sussistere în assenza di una delimitazione dello spazio e dipende în definitivă da questo atto di simbolică recinzione, si pone "un problemă cruciale per i paladini della cittadinanza globale o della democrazia senza frontiere: come può darsi una formă di governo senza confini?"17 Probabilmente la difficoltà di conciliare îl concetto di democrazia (di per sé fondato sul pluralismo delle opzioni di vită, delle concezioni morali e ideali, ecc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ossia îl patto hobbesiano "obbedienza în cambio di protezione" (e viceversa) che i cittadini stessi contribuiscono a mantenere în vită. Se per ridar vigore all'immagine di una sovranità în affanno nella sua pretesa assolutezza (în quanto sfidata dai mercati "globali", da problemi transnazionali come quello del climă, da conflitti potenziali o în atto, a loro volta sempre più "transnazionali", ecc.) gli Stați alimentano îl ricorso a barriere fisiche e visibili di protezione, come le frontiere blindate o i muri, i
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui război dezastruos, care poate scăpa ușor de sub orice control, înțelegere rațională și acceptare reciprocă a celuilalt. Pierre Van Grunderbeek crede că, în acest conflict extrem de periculos, aveam de-a face cu ultima provocare a ultraconservatorilor occidentali pentru realizarea dominației globale a Statelor Unite. Crimeea nu se mai poate întoarce însă la Ucraina decât cu prețul unui război foarte complicat, chiar nuclear. La urma urmei, trebuie să alegem între dreptul popoarelor la autodeterminare (Art. 1 din Carta ONU) și principiul inviolabilității frontierelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și criminalitate organizată. Britanicii apreciază că securitatea energetică este dependentă încă de folosirea combustibililor fosili, iar acești combustibili sunt localizați în unele din cele mai instabile locații de pe glob. O sursă importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, precum și impactul direct asupra resurselor de apă și mâncare. Analizând diferența dintre situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai instabile locații de pe glob. O sursă importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, precum și impactul direct asupra resurselor de apă și mâncare. Analizând diferența dintre situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările din acest secol al incertitudinilor. Prin strategia națională de securitate, statul britanic evaluează contextul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările din acest secol al incertitudinilor. Prin strategia națională de securitate, statul britanic evaluează contextul strategic și rolul distinctiv al Mării Britanii în arhitectură de securitate globală, face o analiză a riscurilor viitoare, punând accent pe probabilitatea și impactul acestora și estimează modalitățile cele mai eficiente de răspuns. Riscurile asimetrice sunt nominalizate direct în strategia națională de securitate britanică, sub aspectul reinventării, inovării mijloacelor de afectare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui război; întreruperi pe termen scurt sau mediu în aprovizionarea cu resurse esențiale (minereuri, produse alimentare etc.) Ierarhizarea realizată de strategia de securitate se bazează pe impactul și probabilitatea riscurilor viitoare, reieșite din analiza evoluției factorilor de securitate la nivel global. Gruparea riscurilor vizează prioritizarea alocării resurselor în sistemul de securitate britanic și concretizarea politicilor de răspuns. În mod pragmatic, strategia de securitate britanică evidențiază natură neconvenționala, asimetrica a riscurilor viitoare, fără a neglijă prezenta factorilor de risc convenționali. Asimetria derivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
experți în securitate. Raportul a avut un impact important în definirea politicilor de securitate italiene prin stabilirea intereselor, obiectivelor și priorităților naționale în politica externă. Documentul identifica principalele riscuri și amenințări, prin enunțarea priorităților urmărite de statul italian în securitatea globală: lupta împotriva terorismului și proliferării armamentului de nimicire în masă, protecția mediului, securitatea energetică, managementul crizelor și efectelor acestora, promovarea drepturilor omului și principiilor democrației. Aceste priorități sunt văzute ca provocări ale politicilor de securitate italiene și presupun existența unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
opțiunile politice, opțiuni care au determinări directe în domeniul securității naționale. Intrarea în Uniunea Europeană și obținerea statului de membru NATO reprezintă factori suplimentari în definirea strategiei de securitate pentru aceste state, factori combinați cu percepția proprie a mediului de securitate global. Polonia Strategia de securitate națională curentă a Poloniei a fost adoptată în 2007 și reprezintă continuarea aspirațiilor poloneze în domeniul securității, deziderate prezente în strategiile adoptate anterior - în anul 1992, 2000, respectiv 2003. Strategia de securitate națională a Poloniei este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de măsuri comune preventive și măsuri active. Riscul cel mai important, cu cele mai devastatoare consecințe pentru securitatea națională slovaca îl reprezintă achiziționarea de către arme de nimicire în masă de către state eșuate sau grupări teroriste. Terorismul reprezintă un risc strategic global pentru securitatea Slovaciei. Documentul reliefează caracteristicile actuale ale terorismului și accentuează că unele state europene reprezintă potențiale ținte ale terorismului, iar spațiul aferent Uniunii Europene constituie, în același timp, baza pentru rețele teroriste 27. Un risc important pentru securitatea națională
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt asociate acesteia. Considerăm că documentul programatic de securitate slovac reprezintă o apreciere practică, particulară, a riscurilor și amenințărilor, sub aspectul determinării dinamicii și inter-relaționării acestora, capacității de schimbare continuă și sub aspectul ierarhizării lor la nivel local, regional și global. Strategia de securitate a Slovaciei se bazează în gestionarea riscurilor, inclusiv a celor noi, pe capacitatea aparatului de stat, pe efortul național de afirmare pe plan internațional, pe capacitatea de cooperare între diferitele autorități naționale și autoritățile locale, precum și cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internaționale, companii multinaționale, asociații nonguvernamentale, grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă semnalarea unei noi categorii de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale și interne. Provocările globale sunt date de: terorism (accentuându-se se schimbarea paradigmei securității după atacul terorist din septembrie 2001, precum și posibilitatea determinării de crize politice, economice, comerciale, de migrație masivă sau sănătate); proliferarea armelor de nimicire în masă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale și interne. Provocările globale sunt date de: terorism (accentuându-se se schimbarea paradigmei securității după atacul terorist din septembrie 2001, precum și posibilitatea determinării de crize politice, economice, comerciale, de migrație masivă sau sănătate); proliferarea armelor de nimicire în masă (simultană cu răspândirea cunoștințelor tehnice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și la "situația specială" a minorității maghiare din țările vecine); instabilitatea economică (determinată de posibile efecte negative ale globalizării și accentuând importantă securității energetice a țarii); provocări la adresa securității informaționale (viruși, supraîncărcarea rețelelor informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate atent pe regiuni: Europa Centrală, Europa de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a cetățenilor. Încă din preambul, documentul programatic de securitate accentuează integrarea conceptului de securitate națională în efortul Uniunii Europene și al NATO de extindere a zonei de stabilitate, cooperare și prosperitate prin eliminarea amenințărilor și implicare activă în soluționarea problemelor globale 37. În analiza contextului securității naționale se apreciază că linia de demarcație între securitatea internă și cea externă este din ce in ce mai vagă, iar interdependenta între securitatea națională, regională și globală este accentuată. Strategia de securitate bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și prosperitate prin eliminarea amenințărilor și implicare activă în soluționarea problemelor globale 37. În analiza contextului securității naționale se apreciază că linia de demarcație între securitatea internă și cea externă este din ce in ce mai vagă, iar interdependenta între securitatea națională, regională și globală este accentuată. Strategia de securitate bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu impact crescut la nivel regional și global. Riscurile și amenințările la adresa securității naționale sunt grupate funcție de mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
linia de demarcație între securitatea internă și cea externă este din ce in ce mai vagă, iar interdependenta între securitatea națională, regională și globală este accentuată. Strategia de securitate bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu impact crescut la nivel regional și global. Riscurile și amenințările la adresa securității naționale sunt grupate funcție de mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității externe este marcat de impactul globalizării și sunt subliniate posibilă schimbare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre vest spre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]