93 matches
-
semne de-ntrebare” (Tu treci neiertătoare). Ca și: „Între respirația a două cuvinte/ O formă atît de perfectă/ Pentru biciuirea singurătății/ Deși după o sută de ani de așteptare/ Orice paznic chiar prea credincios/ Începe să cadă din picioare” (Facerea). Gnoseologia provincialului se arată sabotată, la rîndul său, de îndoială și plictis: „Iar urc scara mohorîtei provincii/ De glezne îmi atîrnă bucăți de oglindă/ Petreceri și urme duioase/ De cînd rătăcesc și nu mai ajung/ Să mă cunosc/ Nimic nu-i
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
ei generică, originară, primordială, era scutită de acea dimensiune spectaculară, care ulterior a împovărat-o cu aspecte mediatice, secularizante. Producerea și consumarea muzicii se săvârșea instantaneu, de către același individ sau colectivități, iar trăirea fenomenului sonor se integra unei ontologii și gnoseologii esențial sincre- tice, sinergetice și sinestezice. Disjuncția protagonist-spectator s-a petrecut odată cu re-poziționarea muzicii dintr-un plan eminamente etici și sacru, traversat de condiția anonimatului, într-unul estetic și profan, cronic paternitar. Pe de altă parte, entropia fenomenului muzical a
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
pentru Dragoș, o reintegrare în absolut/frăție, printr-un mentorat intensiv din partea unor bărbați adevărați, care au ajuns la o autentică și de netăgăduit “cunoaștere a femeii” și care poate (să sperăm) ar fi dispuși să faciliteze o introducere în gnoseologie... La fel de ilare sunt și supozițiile tale că aș fi bărbat sau că m-ar interesa fotbalul, ca să nu mai spun ce tare mă amuză definiția pe care o dai (implicit) adulților (din care tagma mă văd, cu durere, exclusă). I
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
încearcă să te apere apoi o rază începe să-ți taie pielea ușor lama ei pătrunde-n țesătura ființei moale cum stofa. Paradox Eu scriu cu mîna ta tu scrii cu mîna mea textul acesta comun ce definitiv ne desparte. Gnoseologie A nu mai înainta ci a te opri în necunoaștere a sta acolo a privi uimit în jur ușor dezabuzat dar încă om în toată firea în timp ce grădina își mîngîie florile de lînă iar pe covorul din odaie cresc flori
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
cea mai sigură definiție a metafizicii este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
fiindcă vestește conștiinței un echilibru în altceva, ori ieșirea din singurătate, capătul de drum al unei inimi neliniștite". Eliberată de neliniște, inima se arată capabilă de dragoste. Iar dragostea arătată Creatorului și creaturii aduce "ispita filosofică", așadar un soi de gnoseologie erotică: "Căci o conștiință încinsă de dragoste e și conștiința augustiniană sau pascaliană. Și nu pregătește dragostea pentru cunoaștere și înțelegere? Nu există o "funcțiune epistemologică a iubirii"? De aceea am putea reveni, ca de pe o treaptă superioară, la un
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
ajutor. Mai exact, acea parte a filosofiei care se ocupă cu viziunile despre lume în diferite epoci istorice. Așadar, istoria filosofiei. Ea nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur, filosofia are multe ramuri. E gnoseologia, e epistemologia, e aceea care are ca obiect morala și politica. Interesul lui Luc Ferry se îndreaptă către acea parte a filosofiei, descoperită de vechii greci, pe care modernii o numesc înțelepciune și care constă în a-i învăța pe
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
În rest: nu putem cunoaște în esența ei Ființa, astfel că, de la Parmenide la Heidegger, ontologia este o disciplină filozofică a supozițiilor mereu reluate, și cu atât mai mult, metafizica; iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului imaginației, la capătul înalt al căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a învăța nu numai pașii curenți pe care-i putem face pentru a ieși mai bine sau mai repede din această încercare, dar și pentru a învăța ce se agită dincolo de umanitatea noastră, în asemenea manifestări. E vorba de o gnoseologie aici implicată și care ne interesează pe toți, nu numai pe specialiști. Nichita Stănescu spunea că el se consideră înfiat de un înger, à propos de euro-orfani. Cred că toți așteptăm un înger care să ne înfieze, dar trebuie să
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
cineva și să vadă așa ceva, dacă nu s-a unit mai întâi cu Preasfântul Duh, după ce a dobândit prin dureri și sudori o inimă smerită, curată, simplă și zdrobită"". La temelia teologiei și spiritualității ortodoxe în privința cunoașterii lui Dumnezeu, a gnoseologiei ortodoxe, stă distincția dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie calea cea mai potrivită de exprimare a tainei Dumnezeului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
depline a acestora". Despre perspectiva ascetică a cunoașterii creștine Cunoașterea lui Dumnezeu are un caracter pozitiv, creator și, în acelasi timp, progresiv, ea dezvoltându-se în raport cu eforturile noastre ascetice, în vederea dobândirii nepătimirii. Am menționat deja că specificul spiritualității răsăritene, al gnoseologiei ortodoxe, este caracterul ei interiorizat, profund duhovnicesc. Pentru această spiritualitate experimentală, gnoseologicul este ființial unit cu eticul, astfel încât la cunoașterea adevărată, deplină, nu se poate ajunge decât pe cale ascetică, experimentală. La vederea lui Dumnezeu sau cunoașterea prin unire cu Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
în om decât preaomenescul (folosind un termen al lui Nietzche) în care omenesul, neomenescul și supraomenescul se amestecau haotic. Am renunțat la căutarea certitudinii în om. Eram stăpâniți de ideea ordinii și de neliniștile devenirii. Așa am ajuns la termenii gnoseologiei: Divinitatea, omul, lumea, adevărul, eroarea, frumosul, urîtul, sacrul, satanicul, absurdul și sensul și la oglindirea lor în artă, unde purul inspirat se împletește cu forma și sensul, căutate în om și-n natură, sau în om, ca-n expresionism. Așadar
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
finalizează pe baza concordantei dintre modelul (planul) anterior elaborat de către subiect și rezultatul obținut; - învățarea este un fenomen plurinivelar, de al carui studiu se interesează nu numai pedagogia și psihologia, dar și o serie de alte discipline că: biologia, fiziologia, gnoseologia, logică, sociologia, psihologia socială, antropologia, cibernetică. În sens larg - ca fenomen universal în viață organismelor - învățarea este procesul de dobândire (de către ființă vie) a experienței individuale de comportare. La acest nivel de analiză, care este unul biofiziologic, mecanismul învățării coincide
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
frică sau eliberare, din dezamăgire sau demnitate, din toate protagonistul extrage o înțelepciune, o cunoaștere. În această perspectivă trebuie interpretate ultimele cuvinte ale romanului: „voi descoperi prin moarte ceea ce n-am reușit să descopăr trăind...” Moartea devine metodă de cunoaștere. Gnoseologia buzuriană este nelimitată. Totul trece printr-o conștiință fermă, riguroasă, categorică. „Raport asupra singurătății” se arată a fi un roman ce fie își va pune amprenta, fie va inscripționa monumentul literaturii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
face un salt mare, dar nu depășește problema. Nici nu avea cum, dacă ne uităm atent ce surse folosește cel mai mult... Ne-am bucurat însă foarte mult că în primul volum al Dogmaticii lui Nikos Matsoukas, intitulat "Introducere în gnoseologia teologică"[13], există un adevărat tratat pe marginea acestei probleme în care se demonstrează clar netemeinicia unei astfel de împărțiri și originea ei în polemica catolico-protestantă neterminată nici astăzi. În cele din urmă, văzând că chiar și rușii, care în
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
mod inteligent, cu prezentul trăirilor raportat la interpretări filozofice. Volumul „Timpul dintre valuri de lumină” de Doina Drăguț, „având o logică internă” ne dezvăluie o poetă matură, stăpână pe uneltele sale, în pielea căreia clocote noțiuni și idei vecine cu gnoseologia, fiindcă „Dumnezeu se află în fiecare om”. Al Florin ȚENE Președintele Ligi Scriitorilor Români Membru corespondent al Academiei Americană Română de Știință și Artă Cluj Napoca 11 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE DOINA DRĂGUȚ - TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
cad frunze în moarte clinică pe fâșia dintre noapte și zi vântul interpretează partitura rece la o tastatură dezacordată prin partea opusă a malului caut leac unui acces de tuse neconvențională în preajma tufelor cu orizontul de așteptare răpus... (Toamnă) Periplul gnoseologiei artistice se încheie cu axioma axiomelor: fenomenele lumii materiale sunt nu doar impermanente, ci cvasi-iluzorii, blocul lor e casabil, fragmentat, totul, în lumea tangibilă, se destramă și piere: Lucrul care mă poftește prin toate ferestrele spiritului să-i dau de
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Filosofia era pentru el o dimensiune a existenței, o atitudine în fața lumii și vieții. El nu a fost un gânditor sistematic și nici nu avea o concepție teoretică proprie. Era „filosof” în accepția secolului al XVIII-lea, care presupunea o gnoseologie sensualistă și o morală hedonistă. Ralea a făcut însă, mai mult decât o dată, remarca foarte fină că hedonismul e mai degrabă o predispoziție temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una propriu-zis estetică. El considera în schimb morala epicuriană ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-mi pare de conceput un mare artist, un mare scriitor, fără simț practic. Și nici vreun mare filozof; cu atât mai puțin un mare conducător. Căci finalitatea filozofiei e totdeauna practică. Toate speculațiile asupra cunoașterii, asupra esenței și existenței, toată gnoseologia, metafizica și logica nu sunt decât fundamentarea moralei, adică a înțelepciunii, adică a conduitei practice. Nici o filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
penumbră, vizionate ca într-o lentoare onirică, un fel de imagini fulgurante dintr-o altă existență, demoniacă, sau din adâncurile istoriei. În Pasul umbrelor și al veciei (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români) și în Sus... (1939) contemplația poetică tinde spre gnoseologie, S. imaginând un fel de alegorie a genezei, invocând originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
unor fapte procese și concepte specifice domeniului științelor sociale și a relațiilor dintre acestea, prin intermediul conceptelor specifice științelor sociale și umane 1.1. Definirea conceptelor și categoriilor esențiale pentru studiul filosofiei morale; 1.2. Identificarea unor concepte și categorii specifice gnoseologiei; 1.3. Caracterizarea premiselor presupuse de o poziție filosifică în filosofie; 2. Utilizarea unor instrumente specifice științelor sociale și umane pentru caracterizarea generală și specifică a unei probleme teoretice și practice 2.1. Compararea unor puncte de vedere diferite asupra
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Cizek (Despre redactarea scrisorilor lui Seneca, 1960, Despre redactarea dialogului „De vita beata”, 1963) și Gh. Guțu ( Ideile lui Seneca despre stil, 1960). Marile curente filosofice ale Antichității fac obiectul unor cercetări aplicate: Felicia Vanț, Câteva probleme de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963), Ion Banu, Modelul empiric, epicurian, al dialecticii (1974). Revistă de înaltă ținută, S.c. cuprinde numeroase studii în limbile franceză, germană, engleză, rusă și italiană, provenind de la profesori
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]