204 matches
-
Iubirea n-are capăt , dar Nici capătul nu-i în zadar, Lumina Ta e ochiul meu, Lumina mea e Dumnezeu, Respir prin ochii Tăi, mă mir Că astăzi nu ești trandafir Ori un trifoi în câmpul cu Deșeuri și-antilope Gnu. Din om rezultă iar un om, Din vinul alb nu faci nici rom, Filosofează sub copac Un boschetar plăpând și drag. Prietenul mi-e neprieten azi, Cândva citeam ascuns sub brazi Poeme de acel Poet Bucovinean și daco-get. *** Citesc versurile
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
flori pentru ea să stai întins(ă) pe pământ altfel se vor speria retrăgându-și petalele în adâncuri să facem dragoste până o să ne usture sub piele o să înflorească lichidul acela alb curat precum izvorul din care bea noaptea antilopa gnu! supraviețuire urbană distribuția furiei este gaussiană patimile dospesc într-un pahar berzelius o să-mi fac semn pe braț un astru personal complice la năpârlirea sufletului ochiul meu te strânge până devii sămânță întrezărind lumea în care putem respira fără feșe
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xiii.html [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
Știri BVCC - BVCC - Festival de cultură liberă invită la înscriere proiectele de muzică, film sau interactive care sunt distribuite prin licențe libere sau care sunt create cu ajutorul platformelor libere și open source, precum Arduino, Raspberry Pi sau GNU/Linux. Festivalul va avea loc la Brașov în zilele de 12-14 iunie, în Laborazon Maker Space. În 2013, am organizat primul festival de film cu licență liberă în Brașov. Am proiectat filme selectate cu ajutorul prietenilor de la festivalul BCCN din Barcelona
Festival de cultură liberă by http://www.zilesinopti.ro/articole/9165/bvcc-festival-de-cultura-libera [Corola-blog/BlogPost/100396_a_101688]
-
taxiul, trei dolari mila parcursă, niște mașini mai curând incomode, în afara limuzinelor pentru cine-și permite, care sunt obilgatoriu dotate cu panouri-reclamă puse de-a lungul habitaclului deasupra să se vadă pe-amândouă părțile, parcă erau un fel de antilope gnu din deșerturile și savanele Africii, dizgrațioase și neprimitoare și tot timpul la pândă dar care se strecurau la fix și cu nonșalanță printe coloanele de mașini mai greoaie, aparență salvată totuși de driveri de toate rasele de o solicitudine și
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fizionomii_bizare_la_circus_circus_din_las_vegas_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
Simona Tache De când am văzut această reclamă, și mai ales fața veselă, blândă și zâmbitoare a soției domnului antilop Gnu, mă întreb o singură chestie: ȘI, DUPĂ PACE, CE O SĂ URMEZE? De ce am strigat? Ca să audă creativii care au făcut-o. Până ne lămuresc creativii, poate răspundeți voi: Ce urmează după pacea în familie, când o să vină foamea? Fiți cât
Ce urmează după pacea în familie? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18228_a_19553]
-
filme românești. Eu foloseam până acum DEX Online și încă nu mă pot pronunța asupra diferențelor - ambele surse par la fel de bine documentate și de relevante. DEX Online mi-e simpatic în primul rând pentru că este un proiect colaborativ sub licență GNU. Ce are, totuși, în plus dicționarul celor de la Litera este un plugin pentru Firefox: o mică bară de căutare în partea de jos a browser-ului. Asta chiar e o treabă deșteaptă. Aștept aplicația pentru Blackberry și pentru iPhone. Conform Litera
Dicţionar online by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82678_a_84003]
-
a devenit platforma software folosită într-o serie de aplicații de calcul distribuit. BOINC oferă posibilitatea utilizatorilor de pretutindeni, să beneficieze de puterea de procesare enormă a calculatoarelor personale conectate la internet. BOINC este un software open source sub licență GNU, multiplatform disponibil pentru multiple platforme (Windows, Linux, Mac OS X, FreeBSD, Solaris și altele). Software-ul poate fi modificat și folosit conform propriilor nevoi. În decembrie 2016, sunt 57 de proiecte active care rulează cu software-ul BOINC , în timp ce 95
Berkeley Open Infrastructure for Network Computing () [Corola-website/Science/314465_a_315794]
-
free software, open source și cross-platform web server, care constă în Apache HTTP Server, MySQL database și interpretoare pentru scripturile scrise în limbajele de programare PHP și Perl. Numele "" este un acronim pentru: Acest program este lansat sub termenii licenței GNU și acționează ca un web server capabil de a servi pagini dinamice. XAMPP este disponibil pentru Microsoft Windows, Linux, Solaris, și Mac OS X, și este utilizat în principal pentru dezvoltarea proiectelor web. Acest software este util pentru crearea paginilor
XAMPP () [Corola-website/Science/325429_a_326758]
-
este o aplicație CAD de modelare tridimensională 3D, cu sursa liberă (acoperit de licență Licență Publică Generală GNU și LGPL). Aplicația este creată în mod special pentru proiectarea asistată și proiectare de produs. Cu toate acestea se poate folosi și în alte domenii inginerești precum și în arhitectură. este un program multi-platformă care rulează pe Linux, Windows, Mac OS
FreeCAD () [Corola-website/Science/329318_a_330647]
-
intrare și ieșire. Un sketch tipic Arduino scris în C/C++ este compus din două funcții care sunt compilate și legate cu un ciot de program main(), într-un program executabil cu o execuție ciclică: După compilarea și legarea cu GNU toolchain inclus, de asemenea, în IDE, mediul de dezvoltare Arduino trimite comandă către programul avrdude pentru a converti codul executabil într-un fișier text codat hexazecimal, care poate fi încărcat în placa Arduino de un program de încărcare. Un program
Arduino () [Corola-website/Science/332729_a_334058]
-
platformă hardware open-source: referințele de design pentru Arduino sunt distribuite sub licența Creative Commons Attribution Share-Alike 2.5 și sunt disponibile pe situl Arduino. Schemele și fișierele de producție sunt și ele disponibile. Codul sursă pentru IDE este disponibil sub GNU General Public License, version 2.
Arduino () [Corola-website/Science/332729_a_334058]
-
numirea directoarelor, diferite versiuni ale unui pachet sunt identificate prin precedarea numele pachetului de către codul hash-ul asociat. Nix pote fi utilizat, cu unele rezerve, ca un manager de pachete peste un sistem de operare existent, cum ar fi o distribuție GNU/Linux. Acesta poate fi, de asemenea, folosit pentru a menține orice fel de configurații de fișier, cum ar fi setări de server, în plus față de software-ul de pachete în sens strict. NixOS este o distribuție Linux folosind Nix în
Nix (gestionar de pachete) () [Corola-website/Science/336865_a_338194]
-
implementările mai vechi, stil Microsoft, ale tastaturii românești. Aranjamentul „secundar” este folosit în special de către programatori și nu este în contradicție cu așezarea fizică a tastelor pe o tastatură americană. Aranjamentul „secundar” al tastelor este folosit implicit în majoritatea distribuțiilor GNU/Linux. Există patru caractere specifice limbii române care sunt incorect implementate în toate versiunile de Microsoft Windows anterioare Windows Vista: Versiunile cu sedilă ale caracterelor nu există în limba română (este doar o eroare istorică, moștenită) - v. http://www.secarica
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]
-
și modulele de kernel pentru PPP și MPPE ("Microsoft Point-to-Point Encryption"). Prima implementare de client a apărut în 1997, dar prima variantă folosită pe scară largă în servere a fost dezvoltată de Matthew Ramsay în 1999 și distribuită sub licența GNU GPL de Moreton Bay. Totuși, ea nu a fost inclusă în distribuțiile Linux ale vremii deoarece se considera că MPPE avea în spate patente, nefiind o implementare liberă. O implementare completă de MPPE a fost adăugată în kernelul de Linux
PPTP () [Corola-website/Science/334494_a_335823]
-
este o aplicație de editare grafică vectorială. Aceasta este dezvoltată în regim open source și distribuită gratuit, sub licență GNU GPL. Scopul său declarat este de a deveni un instrument puternic de grafică prin implementarea completă a suportului pentru standardul Scalable Vector Graphics. este o aplicație cross-platform, din codul său sursă fiind compilate pachete de distribuție care au fost testate
Inkscape () [Corola-website/Science/322390_a_323719]
-
de astăzi în special în Linux. Sistemele UNIX actuale se bazează pe trei ramuri originale - UNIX System V (produs de cei de la AT&T la mijlocul anilor 1980), BSD (ramură desprinsă din proiectul AT&T la sfârșitul anilor 1970) și respectiv GNU/Linux (produs ca replică gratuită și open-source la celelalte două ramuri - nucleul e dezvoltat de Linus Torvalds începând cu 1991, iar o mare parte din aplicații sunt date de Proiectul GNU). Fiecare distribuție de astăzi se bazează pe una din
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
proiectul AT&T la sfârșitul anilor 1970) și respectiv GNU/Linux (produs ca replică gratuită și open-source la celelalte două ramuri - nucleul e dezvoltat de Linus Torvalds începând cu 1991, iar o mare parte din aplicații sunt date de Proiectul GNU). Fiecare distribuție de astăzi se bazează pe una din aceste ramuri, dar a preluat și anumite caracteristici de la celelalte. Principalele tipuri de distribuții UNIX aflate în producție la ora actuală sunt: Sistemele UNIX sunt construite din mai multe niveluri concentrice
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
acoperite toate domeniile de activitate, de la IDE-uri pentru programare, servere web și calcul științific până la browsere, procesoare de text și jocuri - spre exemplu, o parte din distribuții vin cu browserul Firefox. În anul 1983, Richard Stallman a anunțat proiectul GNU, un proiect ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
GNU, un proiect ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât în rândul utilizatorilor profesioniști cât și în rândul utilizatorilor neprofesioniști. O
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât în rândul utilizatorilor profesioniști cât și în rândul utilizatorilor neprofesioniști. O derivată gratuită a sistemului BSD UNIX a fost lansată în anul 1992 sub numele de 386BSD
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]