26,013 matches
-
a câta oară c-o mână dăm și șapte luăm ! În cazul în care nu știți, este de mult o împărțeală : „Jupuitori” și „Jupuiți”, guvernu-având o socoteală. Învățătură să vă fie, de rostul ce-are o găină în „taxa pe gospodărie”, că face ouă fără vină ! Să creșteți elefanți sau câini, c-aveți reduceri colosale... Noi vă furăm „la patru mâini”, plătiți și alte angarale ... Dar de „Impozite Locale” ce ziceți, fiindcă s-au dublat ! Sunt și acestea doar banale și
„GOSPODARII” ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1494575881.html [Corola-blog/BlogPost/377576_a_378905]
-
vă furăm „la patru mâini”, plătiți și alte angarale ... Dar de „Impozite Locale” ce ziceți, fiindcă s-au dublat ! Sunt și acestea doar banale și pentru „dat” și pentru „luat” ?! Inspectorii vor sta de pază văzând ce bani ați câștigat. Gospodăria v-o veghează c-o lege nene, de rahat. Iar în gospodăria voastră, aceea mică -de hectare- crezi că vor „bate” la fereastră ?! Cine-ndrăznește... cine oare ? Sunteți „acolo”, ce vă pasă, puterea v-a orbit de tot... „Jupuitori” de-
„GOSPODARII” ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1494575881.html [Corola-blog/BlogPost/377576_a_378905]
-
Locale” ce ziceți, fiindcă s-au dublat ! Sunt și acestea doar banale și pentru „dat” și pentru „luat” ?! Inspectorii vor sta de pază văzând ce bani ați câștigat. Gospodăria v-o veghează c-o lege nene, de rahat. Iar în gospodăria voastră, aceea mică -de hectare- crezi că vor „bate” la fereastră ?! Cine-ndrăznește... cine oare ? Sunteți „acolo”, ce vă pasă, puterea v-a orbit de tot... „Jupuitori” de-naltă clasă că luați... și apoi vă doare-n cot ! Puteți traduce
„GOSPODARII” ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1494575881.html [Corola-blog/BlogPost/377576_a_378905]
-
demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
abia-abia, cu judecata-mi. Cu sora ta geamănă, tușica Maria, vorbesc mereu la telefon, și ce mult mi-aș dori să-ți mai aud și ție glasul! Părinții voștri, nu v-au învățat să vă orientați către politică, ci către gospodărie, pentru că, pe vremea lor (...ultima generație educată sănătos, a Națiunii noastre!), femeia trebuia să știe să-și întrețină gospodăria și să-și crească copiii - pârga generației lor! −, atâția câți îi dădea Dumnezeu, pentru a ne menține în fața întregii lumi un
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
dori să-ți mai aud și ție glasul! Părinții voștri, nu v-au învățat să vă orientați către politică, ci către gospodărie, pentru că, pe vremea lor (...ultima generație educată sănătos, a Națiunii noastre!), femeia trebuia să știe să-și întrețină gospodăria și să-și crească copiii - pârga generației lor! −, atâția câți îi dădea Dumnezeu, pentru a ne menține în fața întregii lumi un popor mereu primenit, mândru și puternic. Bărbații erau aceia care se pregăteau pentru altfel de munci și ...lupte. Toți
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
nepoțelele lor și viitoarele femei ale Neamului nostru, nu ne uitau, niciodată. Dar comunismul acesta, sosit pe neașteptate, ne-a făcut și unele foarte mari stricăciuni: a obligat pe femeile Țării să muncească în Fabrici sau la Colectiv, ca și cum în gospodăria lor munceau prea puțin. Tu ai început o așa ”nouă” viață de la 16 ani... Încet-încet femeile au început și ele să învețe cât mai multă carte și să ocupe pe merit funcții înalte. Altele însă, fără merit, au început să
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
Sectorul energetic este critic pentru dezvoltarea viitoare a României, având impact asupra unei plaje largi de părți interesate: gospodării, industrie, companii de generare a energiei electrice, investitori etc. Dată fiind importanța sectorului enegetic, Fondul Proprietatea a solicitat companiei de consultanță A.T. Kearney să efectueze un studiu privind cerințele viitoare pentru a avea o piață competitivă de energie electrică
Verdict: Piața locală de energie, în stagnare până în 2025 by http://uzp.org.ro/verdict-piata-locala-de-energie-in-stagnare-pana-in-2025/ [Corola-blog/BlogPost/94001_a_95293]
-
Reportaj > REPORTAJ SENTIMENTAL Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ACASĂ LA ASOCIAȚIA „PARASCHIVA” Într-o vineri de decembrie, când soarele se apropia de mijlocul zilei, iar zarva satului se împrăștiase prin gospodării, lăsând ulițele să se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reportaj_sentimental.html [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
de 60 de kilograme, dar vârsta încă nu i-a încovoiat coloana vertebrală și, mai ales, nu i-a împuținat nicicum energia aceea care-i vine dintr-un sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
mare, nu-ți mai trebuie alte lacrimi, calico! Pe ale mele nu ți le dau, le păstrez în inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui e contrastantă cu sărăcia gospodăriilor ce rulează prin fereastra autocarului, ca într-un film de Emir Kusturica. Soarele îmbracă totul într-o aură frumoasă, chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la fereastra autocarului. Sau din avion. Un pescar se întoarce cu lanseta pe
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
a aparținut profesorului Dimitrie Gusti care a găsit terenul și fondurile necesare. Pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului, ideea lui Victor Ion Popa a fost aceea de a reproduce harta României Mari în spațiul muzeal din apropierea Parcului Herăstrău. Dispunerea gospodăriilor țărănești urma astfel un plan bine definit, pentru ca în Muzeul satului românesc să nu fie o amestecătură haotică între casele din Ardeal și cele din Moldova sau din Dobrogea, între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
o amestecătură haotică între casele din Ardeal și cele din Moldova sau din Dobrogea, între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia. Casele din Oltenia să nu se afle printre casele din Bucovina sau din Țara Crișurilor, gospodăriile țăranilor din Oaș să nu fie plasate între gospodăriile românilor basarabeni sau între gospodăriile din Tara Moților. E drept că azi nu a mai rămas mare lucru din splendida înfăptuire a omului de teatru Victor Ion Popa (1895-1946), integrat și
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
din Moldova sau din Dobrogea, între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia. Casele din Oltenia să nu se afle printre casele din Bucovina sau din Țara Crișurilor, gospodăriile țăranilor din Oaș să nu fie plasate între gospodăriile românilor basarabeni sau între gospodăriile din Tara Moților. E drept că azi nu a mai rămas mare lucru din splendida înfăptuire a omului de teatru Victor Ion Popa (1895-1946), integrat și el Școlii monografice de la București prin însuși faptul realizării
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia. Casele din Oltenia să nu se afle printre casele din Bucovina sau din Țara Crișurilor, gospodăriile țăranilor din Oaș să nu fie plasate între gospodăriile românilor basarabeni sau între gospodăriile din Tara Moților. E drept că azi nu a mai rămas mare lucru din splendida înfăptuire a omului de teatru Victor Ion Popa (1895-1946), integrat și el Școlii monografice de la București prin însuși faptul realizării Muzeului satului românesc. Dar - cum
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
așa cum o chema și pe mama mea, pe care o port în inima că pe o floare. Pe lângă faptul că femeile acoperă o arie mai largă decât cea a bărbaților, fiind soții, iubite, mame, având servicii și muncind și în gospodărie, deci sunt mai mult decat jumătatea bărbatului, în același timp, ele sunt înzestrate și cu tenacitate, care le situează deasupra bărbaților. Aceste cuvinte nu pică prea bine orgoliului masculin, dar este încă un motiv de considerație și de admirație pentru
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
pe mama dumitale. A suferit un atac cerebral și a fost găsită de o vecină într-o stare critică. - Vai, săraca, cum ajung eu așa de repede la spital? se frământa Săndica. - Schimbă-te și urcă repede în IMS - ul gospodăriei. Te va duce la spital. Am dat dispoziție șoferului să te aștepte în fața sediului administrativ. El are altă treabă în oraș. De muncitori mă ocup eu, poate să mai aștepte instruirea lor câteva zile până se rezolvă situația mamei dumitale
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum satul înflorește, pătrunde industria, pământurile se vând și se cumpără, gospodăriile se dezvoltă. Pe lângă bogătașii satului fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cumpără, gospodăriile se dezvoltă. Pe lângă bogătașii satului fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de măritat, nemaivorbind de zecile de pogoane de pământ ce se cereau muncite! Norocul său fusese un om de încredere de-al tatălui, Ioniță, care primi mâna fetei celei mici împreună cu o pătrime din averea familiei. Acesta condusese ani buni gospodăria cu devotament, până ce Vidu se însurase și își asumase răspunderea, în fine. Îi fusese teribil de greu, dar nu se plânsese, în schimb, ținuse să-și crească altfel moștenitorul. Îl învățase cu greul, implicându-l și în cunoașterea plugăritului. Artemie
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
facă măcel printre bărbați și să execute și un comeback necesar carierei ei, care de când s-a apucat de regie a intrat într-un con de umbră. Povestea e simplă: Jane (Portman) soție și mamă trebuie să lase deoparte treburile gospodăriei și să se ocupe de lichidat o bandă de văcari puși pe rele. Sau, mai exact dornici să-i pună pe băț pielea soțului, un tip nu chiar onorabil, cu un trecut deloc imaculat. Cu tot elanul și cu tot
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/11472/despre-religie-cowgirls-oi-si-bani-in-weekend-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
este mai așezat și mai atent alcătuit. Autorul folosește prilejul de a relata unele realități dureroase și asupritoare chiar, din viața sătenilor de la începutul anilor ’60, când, presiunea exercitată de autorități se concretiza în cote uriașe, ca să descurajeze țăranii cu gospodării individuale să intre în GAC. Prozator de forță și de largă respirație, Ioan Gh. Tofan știe să țină hățurile narațiunii, lăsând uneori suspansul să trezească interesul cititorului, dar și pentru un oarecare efect de lectură asupra lui. Cartea nu plictisește
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
despre bunăstare, despre Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri așezate ca într-un șirag pe malul Brațului Chilia, despre diferitele etnii trăind în armonie. Am pomenit de bunăstare. Chiar era. Oameni gospodari, pământ al recoltelor bogate, gospodării pline de animale și păsări, familii mari asociate prin rudenie lucrând pământul împreună, dar bucurându-se de autonomie deplină față de capul familiei. Dar toate acestea le judec, cu vârsta pe care o am acum, iar despre copilăria și vacanțele pe
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
de 60 de kilograme, dar vârsta încă nu i-a încovoiat coloana vertebrală și, mai ales, nu i-a împuținat nicicum energia aceea care-i vine dintr-un sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]