576 matches
-
Pavel Șușară Vasile Gorduz a realizat un bust al lui Ioan Alexandru. în acest moment nu știu cum arată lucrarea și nici nu știu exact care este destinația ei. Aș putea afla ușor, sunîndu-l chiar acum la telefon, acolo, în nordul său grăniceresc, pe prietenul meu Gavrilă Țărmure, pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică, centralizată cu ajutorul căreia
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Ele reprezintă însă fațete ale specificului bănățean la nivelul culturii române și europene, sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit ca să nu ne mai întâlnim, viziunea perfecțiunii atât de fragile, atinse atât de fugar, mă urmărește și acum cu aceeași intensitate
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
Ruleanu (Octav), fostul șef de cabinet al ministrului Învățământului Ștefan Voitec, și pe soția sa Maria, care locuiau În orașul Năsăud, pe Str. Eminescu nr.15, colț cu Str. Veronica Micle nr.1. Cu această ocazie am vizitat fostul „Liceu Grăniceresc”, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”. După această Întâlnire, am continuat excursia la „Casa memorială George Coșbuc” din Hordou, apoi la „Casa memorială Liviu Rebreanu” din Prislop și la Băile Sângiorz, vizitând și chioșcul În care se Întâlneau, la Începutul secolului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se datora neapărat mediocrității inșilor, cât dorinței de a participa la înfăptuirea înaltei Ordini. Cu alte cuvinte, imperiul proteja înaltă ordine în care fiecare avea locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu au cunoscut iobăgia: năsăudenii erau oameni liberi, si puteau prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
neapărat mediocrității inșilor, cât dorinței de a participa la înfăptuirea înaltei Ordini. Cu alte cuvinte, imperiul proteja înaltă ordine în care fiecare avea locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu au cunoscut iobăgia: năsăudenii erau oameni liberi, si puteau prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
participe, Mamina ar fi putut prezenta o comunicare, „un mic studiu” în care să dezvolte fie doar și câteva din ideile baronului. Mamina descoperă o circulară din 18 februarie 1872 prin care baronul Urs, președinte al Comitetului administrativ al școlilor grănicerești o trimite învățătorilor cerându-le „a stărui în tot modul , ca dintre tinerii care au terminat cu succes școala primară să îmbrățișeze unii și meseriile. Cu meseriile, românii ar cuceri orașele - în orașele în care intrarea lor fusese interzisă. „Neglijând
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația "Tradiția militară" - "De Veghe la Fruntarii - Evoluția uniformei grănicerești în ultimele două secole" și Asociația Culturală Art Group 7 - "Hotel Illyria, după a 12-a Noapte, de William Shakespeare, un workshop teatral pentru dezvoltarea comunicării dintre tinerii artiști și publicul tânăr". Cel mai mare punctaj la categoria "Arte vizuale
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
nerecunoscîndu-i-se, deși majoritară, aceleași drepturi ca națiunilor legale (ungurii, sașii și secuii). Aceasta era o situație împilatoare tuturor românilor din principatul Transilvaniei. Dar în zona Năsăudului, acestei situații general împilătoare i se mai adăuga una specială, determinată de statutul regimentelor grănicerești. Pe timpul și din inițiativa împărătesei Maria Tereza a avut loc o militarizare a românilor în mai multe regiuni, inclusiv cea a Năsăudului. Condiția principală a unităților militare constituite era ca ostașii să fi aderat la grecocatolicism (de aici vorbea scriitorul
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
încît au plecat mai departe, în Bucovina, în localitatea Botoșana. Această zonă a Bucovinei fusese răpită Moldovei de către Imperiul austriac, la 1775 prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Aici era guvernator peste toată Bucovina, chiar generalul Enzenberg, fost înainte comandant al regimentului grăniceresc din Năsăud. Faptul stabilirii Crengeștilor în Botoșana o dovedesc consignațiile din 1778, în care Ștefan și Toader Creangă sînt menționați. Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
încântată de izbânzile sale iuți, la construcția amplă și pretențioasă a unei structuri înaintând desfășurat pe mai multe planuri și visând să impună propria lume, alături de și complementară lumii „reale” și altor lumi ficționale. La capătul lumii, roman al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag parabolică. Și în Memorialul cetății, G. joacă
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
a cercurilor conducătoare habsburgice și ungare și care a avut un rol important în dezvoltarea vieții spirituale îndeosebi a învățământului preuniversitar în Gorj. S-a născut în 1859 la Năsăud,tatăl său era vicar episcopal, inspector școlar al școlilor românești grănicerești din districtul Năsăudului, președintele fondurilor grănicerești și conducătorul urmașilor vechilor grăniceri între 1859-1891. Moisil a avut parte de o educație aleasă, a absolvit școala primară din localitatea natală, apoi a urmat cursurile liceului românesc grăniceresc din Năsăud. A fost un
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și care a avut un rol important în dezvoltarea vieții spirituale îndeosebi a învățământului preuniversitar în Gorj. S-a născut în 1859 la Năsăud,tatăl său era vicar episcopal, inspector școlar al școlilor românești grănicerești din districtul Năsăudului, președintele fondurilor grănicerești și conducătorul urmașilor vechilor grăniceri între 1859-1891. Moisil a avut parte de o educație aleasă, a absolvit școala primară din localitatea natală, apoi a urmat cursurile liceului românesc grăniceresc din Năsăud. A fost un elev eminent, cu o inteligență sclipitoare
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
inspector școlar al școlilor românești grănicerești din districtul Năsăudului, președintele fondurilor grănicerești și conducătorul urmașilor vechilor grăniceri între 1859-1891. Moisil a avut parte de o educație aleasă, a absolvit școala primară din localitatea natală, apoi a urmat cursurile liceului românesc grăniceresc din Năsăud. A fost un elev eminent, cu o inteligență sclipitoare, iar după absolvirea liceului a urmat cursurile universității din Viena și apoi ale politehnici din cadrul acestei universități obținând titlurile de profesor și inginer. În 1886, când a trecut Carpații
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
După conscripția bisericească catolică la 1549 comuna avea 66 case. Locuitorii din Moldova Nouă au trecut prin multe clipe grele, au dus adeseori jugul sărăciei și pribegiei necurmat în toate timpurile. În anul 1773 pe când s-a format serviciul militar grăniceresc, stăpânirea a voit întreaga Clisură și bineânțeles și Moldova Nouă s-o înregimenteze, însă direcția minelor a stăruit foarte mult și prin multe insistențe a reușit să împiedice acest lucru. Se spune că din cele două așezări: Bosniak și Baron
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă și în alte locuri decît punctele de frontieră unde funcționează organe vamale. În astfel de situații, comandantul navei sau aeronavei este obligat să anunțe imediat organele Ministerului de Interne sau primul post grăniceresc pentru a asigura supravegherea pînă la plecare, precum și organele vamale cele mai apropiate. Articolul 28 La transportul mărfurilor cu aeronave române, controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat dupa aterizare, precum și înainte de decolare. La acest control se verifică dacă la
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
încheierea primului roman românesc modern, o îmbătătoare certitudine. Rebreanu nu se vrea decît un exponent al acestui realism, în care cei mulți umili sunt creatorii unui tip de relații umane. Ovidiu Cotruș lega realismul sărbătoresc al literaturii coșbuciene de statutul grăniceresc al unor zone ale țării. Aceste zone n-au cunoscut iobăgia. Am dezvolta afirmația lui Ovidiu Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor opțiuni reale. Voința totalizatoare a lui Rebreanu se naște într-un spațiu în care revelația interiorității, a adîncimii e legată de necesitatea de a-l descoperi pe
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
interzise. Art. 16 - Pescuitul industrial în apele de frontieră se efectuează în mod organizat, în cursul zilei, cu respectarea dispozițiilor legale și a următoarelor reguli: a) pescarul este obligat să aibă asupra să buletinul de identitate, autorizația de pescuit, permisul grăniceresc și carnetul de ambarcație. Permisul grăniceresc este obligatoriu și pentru membrii echipajelor navelor de pescuit; ... b) navele și ambarcațiile de pescuit vor purta pavilioanele și semnele de identificare prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Pescuitul industrial în apele de frontieră
DECRET nr. 61 din 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106576_a_107905]
-
apele de frontieră se efectuează în mod organizat, în cursul zilei, cu respectarea dispozițiilor legale și a următoarelor reguli: a) pescarul este obligat să aibă asupra să buletinul de identitate, autorizația de pescuit, permisul grăniceresc și carnetul de ambarcație. Permisul grăniceresc este obligatoriu și pentru membrii echipajelor navelor de pescuit; ... b) navele și ambarcațiile de pescuit vor purta pavilioanele și semnele de identificare prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Pescuitul industrial în apele de frontieră, pe timpul nopții, se efectuează cu respectarea
DECRET nr. 61 din 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106576_a_107905]
-
convențiile internaționale încheiate cu celelalte state riverane se prevede altfel. Art. 17 - Pescuitul sportiv în apele de frontieră este admis numai în cursul zilei, de la răsăritul pînă la apusul soarelui, de pe mal, cu condiția ca pescarii să posede și permis grăniceresc. Asociația Generală a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi, cu acordul comandanților unităților de grăniceri, va marca, delimită și afișa condițiile și zonele în care se execută pescuitul sportiv." 11. După articolul 17 se introduce articolul 17^1, cu următorul cuprins: "Art.
DECRET nr. 61 din 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106576_a_107905]
-
Vînătorilor și Pescarilor Sportivi, cu acordul comandanților unităților de grăniceri, va marca, delimită și afișa condițiile și zonele în care se execută pescuitul sportiv." 11. După articolul 17 se introduce articolul 17^1, cu următorul cuprins: "Art. 17^1 - Permisele grănicerești se eliberează la cererea unităților socialiste sau a pescarilor sportivi, care va fi adresată, după caz, comandanților unităților de grăniceri sau Comandamentului trupelor de grăniceri. Permisele grănicerești se vizează anual de către organul emitent." 12. Articolul 18 va avea următorul cuprins
DECRET nr. 61 din 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106576_a_107905]
-
17 se introduce articolul 17^1, cu următorul cuprins: "Art. 17^1 - Permisele grănicerești se eliberează la cererea unităților socialiste sau a pescarilor sportivi, care va fi adresată, după caz, comandanților unităților de grăniceri sau Comandamentului trupelor de grăniceri. Permisele grănicerești se vizează anual de către organul emitent." 12. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. 18 - Bărcile, precum și orice alte ambarcații, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescărești și "Salvamar" pot fi deținute și folosite numai dacă sînt înscrise la
DECRET nr. 61 din 25 martie 1981 pentru modificarea Decretului nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106576_a_107905]
-
modificările și completările ulterioare, entitățile prevăzute la art. 5 alin. (5) din hotărâre, liceele agricole, formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
ORDIN nr. 190 din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270499]