4,296 matches
-
modern. Sarcasm, ideologie, literaritate, ironie, satiră, comic, grotesc, parodie - toate concură pentru a îndeplini funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică a pamfletului, despre care vorbesc toți exegeții și teoreticienii și, împreună cu ei, autorul cărții în discuție. Pamfletul are o misiune morală, ce trebuie să fie vizibilă până la tezism. El face parte, când se ia în serios, din categoria detestată
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Înclin să cred că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când vrea să fie un pamfletar extremist, Arghezi uită ,pravila de morală practică", de care face atâta caz altă dată. Gratuitatea estetică și ludicul, negația de amorul artei sunt imorale în pamflet, care năzuiește spre o anumită eficiență, constând în anularea adversarului sau a ,obiectului" detestat, anulare cerută însă pe baza unor argumente rațional imbatabile. Altfel, crezând că ,totul e permis
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a minorităților implică discriminarea pozitivă, corectitudinea politică, feminismul și multiculturalismul. Acesta e, sumar
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un fund și-i aruncă în poală mamei sale un bulgăre de aur. Pe care l-a scos, fără efort, fără durere, din propriu-i creier. Romantismul, deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un fund și-i aruncă în poală mamei sale un bulgăre de aur. Pe care l-a scos, fără efort, fără durere, din propriu-i creier. Romantismul, deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste de sporuri și gratuități ale angajaților Securității, de la generali la portari și spălătorese (capabile să întoarcă discuția înapoi la problema femeilor de serviciu cu grade militare date drept torționari) și modalitățile de retribuire a informatorilor. Ansamblul documentelor, reunite în două secțiuni - Securiștii și Reglementări
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
de Pilați, năstăsioții își imaginează că se pot spăla pe mâini oferind copiilor transformați în mici animale flămânde o cană de lapte și-un corn. Substituindu-se părinților, ei reduc viața micilor cetățeni la ghiorăiturile tubului digestiv. Ca și alte gratuități - la C.F.R., la autobuze -, cana de lapte și cornul adaugă încă un cerc la pomul nemerniciei și neputinței guvernanților. în loc să creeze cetățeanului posibilitatea de-a câștiga suficient ca să plătească abonamentul la tramvai ori să-i cumpere odraslei nu un pahar
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
Franței (Nisa-Lyon), parizienii fiind pe locul al doilea.Cît despre străini, doar 6,7% din publicul festivalului sînt străini (o altă diferență strategică față de Cannes, care cultivă cu predilecție publicul internațional). Ca o curiozitate semnificativă: la Avignon nu plouă cu "gratuități", ci se vînd și se cumpără bilete (cu o plajă între 33 și 12 euro; dar 12 numai pentru elevi, studenți și "demandeurs d'emploi", adică cei fără slujbă, dacă le mai arde de teatru). Concluzia sociologilor: "Prețul de intrare
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
ar suna aceste cuvinte supradimensionate, nu cred că trebuie să ne ferim de un cuvînt care va sta pe buzele tuturor celor care vor citi această carte frumoasă. în primul rînd trebuie spus că această frumusețe nu vine doar din gratuitatea estetică. Chiar dacă se pot scrie trei cronici, nu una despre descrierile de natură, despre figurile de oameni care stau la cozi interminabile, despre considerațiile literare, despre aforismele filosofice, despre portretele pe care cartea le conține din plin. Toate scrise cînd
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
stilul epistolar utilizat, contrar presupuselor sale convenții înlesnește, mai ales prin marca subiectivității explicite - persoana I singular - afirmarea unor ipostaze ontice fundamentale. Caracterul retoric al titlului nu ar trebui să ne înșele: asistăm la o imaginară și frumoasă, în sensul gratuității, confruntare între figura reprezentativă a Biancăi, misterioasă simbioză a fragilității și forței reflexive, pe de o parte, și evanescența, ereditată unilateral, a mitului donjuanesc, pe de altă parte. O prejudecată sexistă, întemeiată însă psihanalitic ar putea invoca refularea, frustrarea drept
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
aci notele unei cruzimi ostentative, ale unui nihilism somptuos prin excesul său decorativ, pandant oarecum al triumfului stilistic cioranian. Marile spirite românești se întîlnesc. E o "răutate" atît de abil pusă în scenă, încît apare protejată de însăși enormitatea ei. Gratuitatea îi oferă un alibi, precum în destule propoziții ale celui ce-a semnat Ispita de-a exista, o salutară translație în utopie. Dar "demonia creației divine" pe care i-a fost dat lui Arghezi a o întrupa îl duce pe
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite". Desigur, e o exagerare. Nu mai puțin, ea surprinde un specific pragmatic, utilitarist al lumii anglo-saxone, în care profunzimile spiritualității, subtilitățile speculative, "gratuitățile" creației apar incontestabil mai rar decît în Europa sau în Asia. Captiv al mediului proxim și al momentului de față, bunul american manifestă o accentuată indiferență față de restul lumii (natural, cu excepția unor zone "fierbinți", către care-l orientează interesele geopolitice
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
familie). Materia informă și geometria care înscrie triumful formei sînt în egală măsură resimțite drept poveri. Care ar putea fi "concluzia" acestui tip de lirism închinat finalului cosmic? Escatologia care șterge semnele axiologice ale ființelor și lucrurilor induce o anume "gratuitate". E la mijloc acea viziune, cultivată paradigmatic, la noi, de un Tudor Arghezi sau de un Ion Caraion, care nu se mai simte atașată de o lume care a trădat ființa prin nici un soi de obligații. Nici o finalitate nu intră
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
mereu de elanuri entropice, iată o componentă a capacității de a manipula ficțiunea pe care puțini o pot revendica pînă la capăt. În acest context al performanței biologice, în care cronologia depășește orice funcționalitate măruntă spre a intra în categoria gratuității contemplative, faptul de a fi contemporanul propriului tău centenar bate semnificativ în capodoperă. A lucra în timp, adică a modela sau a ciopli timpul așa cum ai ciopli piatra sau ai plămădi lutul, este o artă pe care puțini artiști au
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
niscaiva pești" (ibidem). Sau: "ochii tăi erau mai verzi/ decît jucăria unui copil de pe Marte// acum degeaba răsfoiești paginile/ unei oglinzi/ acolo/ sub apă" (ibidem). Absurdul își pierde astfel atributul de teroare, transformîndu-se într-un joc, într-o feerie a gratuității prin transparența căreia tragedia e abia perceptibilă: "acolo/ departe/ la marginea orașului/ oamenii rîd în hohote uitîndu-se la o umbrelă/ sub care țopăie trei picioare goale/ pînă la noapte/ cine o să ajute umbrela/ să-și găsească piciorul pierdut/ cine o să
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
de ceea ce este dat. Însă în timp ce "poeții în blugi" întorc pe dos clișeele, exploatează proza vieții reciclînd-o prin deriziune, fără a renunța la materia cotidianului (modelul lor neașteptat: Caragiale!), Nora Iuga se plasează în sfera unui imaginar ludic, levitînd în gratuitatea acestuia. Tangentele d-sale definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-a văzut niciodată", cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
de el servește de fapt unui simplu exercițiu de libertate și e reflexul unei stări de exasperare. Nu vrea să demonstreze nimic acest autor atît de demonstrativ, nu vrea să facă dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente cititorul se simte bine, ca într-o cameră proaspăt aerisită. Mai mult, Dan Petrescu are ceva dintr-un haiduc, așa cum văd copiii de școală haiducul: un ins care ia de la cei avuți pentru a
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
mai variate și cum nu se poate mai polarizate. Însumându-le, aproape că eram pe punctul de a crede că o nouă luptă între "clasici și moderni" s-a declanșat în interiorul intelighetsiei teatrale românești. "Conservatorii" denunțau cu asiduitate ceea ce numeau "gratuitatea" demersului regizorului Andryi Zholdak și a echipei sale și nu osteneau să vorbească despre invazia formelor lipsite de conținut. Comentatorii ziși "open minded" se întreceau în a-i aduce montării osanale, în a intui în ea felurite semne ale "teatrului
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei "obiectivități" a reconstituirii minuțioase, glaciale, a existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind "o rămășiță învechită din ceea ce era găsit bun odinioară - atavismul unui ideal îmbătrînit". Astfel ne putem explica interesul
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Cesare Pavese și împingîndu-și apocriful pînă la întîlnirea cu acest alter ego, într-un palazzo ruinat. Caligrafiată "în cuvinte spurcate și-n flori de abis", urbea lagunelor apare sub semnul unui absurd notificat, spre a fi mai convingător, prin simțuri. Gratuitate? Mai curînd o... supragratuitate prin tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului", traducînd starea de "oroare a vieții" asociată cu cea de "extaz
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate de asistați. Dacă nu vom ieși urgent din această hârtoapă, dacă nu vom înțelege că studentul trebuie să studieze, iar profesorul să fie profesor, și nu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
răzbunate. Caragiale și-a uimit contemporanii nu numai prin abordarea alternativă a unor registre opuse în producțiile sale literare, ci și prin spiritul cameleonic în chestiuni legate de politică. Într-o epocă în care Maiorescu abia făcea auzite teoriile privind gratuitatea actului artistic, migrațiile lui Caragiale de la liberali la conservatori, de la conservatori la radicali, de la radicali la conservatori-democrați influențează totuși receptarea operei lui. Astfel, când dramaturgul trece cu arme și bagaje de la liberali în tabăra junimiștilor conservatori la Timpul, ziarul celor
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
o spaimă de materie a ființei neajutorate care se-aruncă în vîrtejurile lor, paradoxal, spre a scăpa de ele. Circumscris unui cadru domestic și gospodăresc, aidoma lui Arghezi, autorul Cîntecelor naive pare a nu accepta la un moment dat nici măcar gratuitatea contemplației (din care ar putea germina oțiul aristocratic sau orgoliul estetic), implicîndu-se meșteșugărește în funcționarea realiilor d-sale fantaste: „Tăia-vom rîma cu toporul/ De groasă ce-i./ Naivi, audia-vom corul/ Grașilor miei.// Vom ajuta melcii la treabă./ Roua
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
senzațional sau poate îndepărta tocmai prin suspiciunea de “joacă intelectuală”. Să presupunem că nu știm nimic despre autor, că identitatea sa este perfect ascunsă de un nume convențional. Am putea eventual pretinde că știm câte ceva despre joc, plasat sub semnul gratuității și al divertismentului. În înțelegerea comună, jocul ține de copilărie, de alint sau de sport - zone bine delimitate, fiecare cu setul său de reguli și de rezultate relativ previzibile. Dar tot atît de bine, dacă e un joc lingvistic, se
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
abstract. Înțeles ca o paradigmă universală, ca o strategie a oricărei dezbateri, a căutării în știință (descoperirea) și în artă (invenția), jocul nu creează doar lumi alternative, ci se amestecă în realitate și o ajută să se împlinească. Inocența și gratuitatea sa ar trebui de aceea azi rediscutate etic, ceea ce ar duce la o retipologizare, în funcție de parcurs, de miză, de efecte, de domeniu și de jucători. În final, în centrul caruselului de poliedre te descoperi pe tine însuți, ca cititor, în jurul
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]