53 matches
-
zig: a fi dat afară, a se rupe, a se dezrădăcina. Cuvântul Imazighen(în Tiffinagh: Imaziγen) este pluralul cuvântului Amazigh, care după învățații medievali Ibn Hazm și Ibn Haldun ar însemna ,,părinte”, ,,conducător” sau ,,om liber”. Noi cunoaștem o variantă grecizată a acestui mit care spune că ziditorul lumii Uranus (ur: origine, suflet, inimă, ființă, temelie + Anu: Dumnezeu) a dat fiului său Atlas stăpânirea peste ținuturile de la nordul Dunării pentru a fi de veșnic sălaș Neamului Scoborâtor din zei, iar de la
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
lor cu cadavrele unioniștilor. „Unioniștii s-au lepădat de toate tradițiile istorice, au îmbrăcat hainele străine ale legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1482048968.html [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
miei și lupi pui deopotrivă strigând sorții și lunii-n plin și morții-n gol poeți și oameni cod și rug lumini și gând în roua nopții 12 noiembrie 2014 notă: mied (miedar, 1583; mied, 1625; cuvântul traco-dacic, în formă grecizată, μέδος, înregistrat de Priscus Panites, în zona Banatului, cu prilejul soliei la Attila, în a. 448 - copie din prima jumătate a sec. X). Referință Bibliografică: mied și foc / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1415823169.html [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
era periculos să deții două identități. Astfel, orice legătură a lui Iosif Șanta cu neamul lui a fost distrusă. Mai mult: după cum se poate vedea din Actul citat mai sus, și numele părinților lui, Ioan și Carolina, fuseseră de asemenea grecizate, pentru a concorda cu „pseudonimul” fiului. Fără mărturia orală a bunicului autoarei, această istorie ar fi rămas definitiv îngropată. Iată cum istorisirile de familie, actele păstrate, cercetarea pot conlucra nu numai la clarificarea sensului cuprins într-un nume, ci și
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Herei că partener de cuplu a lui Zeus din palatul Murlo din Etruria, templul Triadei Capitoline sau sărbătoarea Matraliei din 11 iunie, dedicată zeiței Mater Mâțuță, ce pune la lumina asocierea vechiului rit solar indo-european al Aurorei cu ritul lunar grecizat. Conform tradiției antice, Roma a fost fondată de Romulus, fiul vestalei Rhea Silvia și al zeului Marte, în anul 753 i.en., descendent din casa domnitoare a lui Ascaniu de la Alba Longa. După ce s-au născut, gemenii Romulus și Remus
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga sosiți în Europa medievală sau chiar secuilor din estul provinciei române Transilvania. Antropologul Arnold van Genep susținea că saracacianii (aromani grecizați) s-ar fi amestecat în secolul al XVII-lea în munții Rodopi și Pelagonia (Macedonia) cu o parte a iurucilor asimilându-i în mare parte. Fenomenul s-a petrecut și în sens invers: un grup de iuruci ar fi contribuit
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
Megleniți după masivul Meglen unde s-au așezat), în timp ce filogrecii, deveniți majoritari după 1913, au fost denumiți peiorativ de cei filo-otomani grecomani respectiv cațaoni, cațani sau căciăuni. De altfel, cara-cațanii respectiv saracacianii sunt, se pare, un grup de aromâni fărșeroti grecizați în secolele al XVIII-lea și XIX-lea. Inițial, ca orice minoritate, aromânii au căutat mai înainte de orice să poată rămâne în localitățile și zonele pe care le locuiau, încercând să-și concilieze vecinii și autoritățile. Cei dintre ei care
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
bulgarii au încercat să dilueze ca număr și mai mult elementul româno-vlah din această țară. Pe teritoriul Bulgariei se află și o populație sedentarizată de saracaciani, concentrată în jurul orașului Sliven. Unii istorici i-au considerat pe saracaciani drept aromâni fărșeroți grecizați. Numărul real al aromânilor din Bulgaria este momentan imposibil de aflat. Deși la recensământul bulgar din 2001 "vlahi" s-au declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominanți), doar șapte
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Căian părerile lingviștilor sunt împărțite, unii susțin originea slava, alții sud-bulgară, alții peceneagă sau cumană. Prima mențiune a numelui de Căian apare în descrierile lui Constantin Profilogenetum “Caianus”, în limba bulgară se întâlnește sub forma de Kaian, Caganus (latinizat), Caianos (grecizat) sau formele simplificate “Kan”, “Chan”. Dacă proveniența numelui ar fi de origine bulgară, etimologia s-ar fi dezvoltat astfel: Haian, Kachan, Kan - Caian. În cronicile medievale: “Gesta Hungarorum”, “Chronicom Pictum Vindo bonense”, sunt amintite doua personaje cu aceste nume: Kean
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
daunilor locuia În sudul Italiei În epoca de dinainte de fundarea Romei (Wilhelm Putz, Manual de geografie și istorie antică, p. 412-413). Pliniu cel Bătrân mai vorbește de un trib În părțile de apus ale munților Alpi, numit decites, o denumire grecizată ce corespunde la forma latină vulgară deciani. Acești deciani ocupau o Întreagă regiune a Alpilor maritimi (Regio Deciatium, În fosta provincie romană Nicaea, unde se afla actualul oraș Nice). Pliniu Îi numără printre cele mai celebre popoare ligurice, ei fiind
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Sened a fost un faraon al celei de-a doua dinastii care a domnit 20 de ani. Numele său de domnie era Sened care însemna „cel temut, cel respectat” dacă se ia în considerare varianta grafică . Forma grecizată a numelui său era Sethenes (Manethon, Fr.8), fiind o metateză grafică a variantei Senedi. După opinia mai multor specialiști intervalul cuprins între sfârșitul dinastiei I (după domnia lui Qaa) și ultimul suveran al dinastiei a II-a (Khasekhemui) este
Senedj () [Corola-website/Science/312427_a_313756]
-
a fost un faraon al Egiptului. Variantele egiptene ale numelui său sunt: Men, Meni, Menena și . Formele grecizate sunt: Min (Herodot II. 99), Menes (Manethon, Fr. 6-7), Mnenes(Diodor, I. 94), Minaios(Flavius Josephus, A.I, VIII.6) etc. În conformitate cu Lista Regală din Abydos primul faraon al Egiptului a fost Meni „Cel durabil“, „Cel stabil“. Situarea persoanei sale
Menes () [Corola-website/Science/312426_a_313755]
-
(numele grecizat al lui Philipp Schwarzerd - în germană „pământ negru”, n. 16 februarie 1497 în Bretten - d. 19 aprilie 1560 în Wittenberg) a fost un filolog, filosof, umanist, teolog, autor de manuale și poet neolatin. A fost cunoscut că "Praeceptor Germaniae". Prieten
Philipp Melanchthon () [Corola-website/Science/306143_a_307472]
-
III-lea , succesorul său în funcția de Mare Preot al lui Amon . Există însă o dispută nerezolvată legată de posibilitatea ca Psusennes al II-lea și Psusennes al III-lea să fie una și aceeași persoană. Numele său este forma grecizată a celui egiptean echivalent cu : "" Cel care aparține Celui Plăcut "" ( adică lui Amon ) și apare scris în Hieroglife astfel: Nu se cunosc multe date despre perioada pontificatului său. Cel mai important eveniment din vremea sa este decizia de a muta
Pinedjem al II-lea () [Corola-website/Science/314551_a_315880]
-
Vicina (cunoscută și sub alte nume precum "Bitzina" - forma grecizată, "Disina", "Fenikah" - în arabă) a fost un oraș - port dunărean cu perioada maximă de dezvoltare situată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele 2-3 decenii ale secolului al XIV-lea (epocă în care teritoriul acestuia
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
victoriile. Titlul oficial era cel de „Imperator”. În secolul VII, protocolul a fost modificat în timpul lui Heraclius. Din 629, titlul oficial al împăratului bizantin era cel de „Basileus” după ce titlul de „imperator” nu mai avea o semnificație deosebită pentru populația grecizată. După 800, în urma încoronării lui Carol cel Mare ca împărat al romanilor, izbucnind rivalitatea titulaturilor dintre apus și răsărit, bizantinii au modificat protocolul și titlul oficial al împăraților devine cel de „Basileu al romanilor/romeilor”, susținând că împăratul bizantin era
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel de ismene sau pantaloni mai strâmți (anaxyrides, bracae - Deremberg, Dictionnaire des antiquites - N. Densușianu, D.P., Vol. II, pag. 57). Numele etnice de aramaei/aramphaei nu reprezintă decât forma grecizată a numelui de arimi/arimani, la fel cum mai târziu au folosit forma de romaios/romaioi pentru romanus/romani (N. Densușianu, D.P., Vol.I, pag. 241). Umbrii atribuiau lui Joe/Jupiter, tatăl zeilor epitetul Arimunus, adică Joe al arimilor, la
Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
mai vestit muzeu britanic. Întors prin părțile noastre, Urmașul acela s-a Însurat și a făcut copii cu o vară a tristului soldat Cocrișel (căruia, până la urmă, i-a răscumpărat libertatea). Când sărea peste măsura obișnuită la băutură, bătrânul valon grecizat și Împământenit pe-aici bolborosea pe limba lui de acasă stihurile unui poet-tâlhar ce viețuise pe la Paris cu vreun veac și jumătate În urmă. Uriașul și stufosul arbore genealogic, ale cărui ramuri și rămurele nu le poate nimeni cuprinde, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
multiple, uneori irecon ciliabile. Carac terul lor paradoxal este însă o dovadă a pro funzimii revelației pe care o conțin: „Thus the more difficult, the more opaque the word, the deeper, the more energized its charge of potential revelation“. Germana „grecizată“ a lui Hölderlin este, observă și Steiner, un idiom al numelor, nu al propozițiilor: abia acestea reprezintă miza traducătorului, locul unde, în limbă, este în tâlnit adevărul. Numele, așadar, sunt traduse în vederea recu pe rării drumului spre „limba pură“. În
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pământene (vezi domnii pământene), în Moldova și în Țara Românească. Primul domnitor fanariot (venit din cartierul Fanar al Constantinopolului) a fost Nicolae Mavrocordat în Moldova (1711) și Ștefan Cantacuzino în Țara Românească. În majoritate, noi domnitori erau boieri greci sau grecizați, care, obținând tronul prin cumpărare, au instituit un regim fiscal foarte dur. Cu toate acestea, erau persoane instruite și au luat măsuri pentru dezvoltarea învățământului primar și superior (vezi Academia domnească din...), a sistemului sanitar, a sistemului juridic și al
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
secolul al XVII-lea. Nu s-a putut crea totuși o tradiție a acestei culturi, deoarece, începînd cu a doua jumătate a acestui secol și, mai ales, o dată cu instaurarea domniilor fanariote în secolul următor, vechea aristocrație a fost eliminată sau grecizată, clasa stăpînitoare fiind formată în cea mai mare parte din greci fanarioți, deci nu dintr-o aristocrație grecească cu tradiție, ci din elemente sociale cu simple aspirații de îmbogățire rapidă. Pe de altă parte, biserica ortodoxă nu a reprezentat un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
baza învățământului medical de la Salerno și vor influența mult lucrările publicate de această școală („Flos medicinae” și „Compendium salernitanum”, aproximativ 1100 d.Ch.). În Evul Mediu, „Aforismele” lui Hipocrate sunt cunoscute mai ales prin comentariile lui Galen. Numai după înființarea „școlii grecizate” din Veneția (secolul XIV) apar traduceri ale scrierilor lui Hipocrate, direct din greacă în latină. Deși în scrierile hipocratice („Corpus hipocraticum”) nu se vorbește nicăieri despre diabet, multe simptome clinice ar putea sugera cunoașterea acestei boli. Importanța lui Hipocrate, însă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel, Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme. În 1818 se mută la școala românească de la „Sf. Sava”, de curând înființată de Gh. Lazăr. La numai optsprezece ani, predă, alături de Lazăr, aritmetica și geometria, iar după retragerea acestuia devine conducătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
această privință constituindu-l mijlocul secolului al XVIII-lea. Principalul instrument l-a reprezentat transformarea dreptului de învestitură, impus in perioada anterioară, în drept de numire a domnilor, fără ca țara să mai fie consultată (1710-1821). Aleși dintre locuitorii greci sau grecizați ai Fanarului, în conformitate cu pactul turco-fanariot, putând fi ușor supravegheați înainte și după efemerele lor domnii, aceștia devin simpli funcționari ai Porții, cu care păstrează legătura nu doar prin capuchehaiele lor, aleși în această perioadă tot dintre greci, cât și prin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o nouă concepție, criticând morala creștină cu originalitate, de pe poziția epicureistă, toate acestea transformându-l într-un critic al începuturilor Renașterii. Să nu uităm apoi că majoritatea umaniștilor vorbeau și scriau în limba latină, că unii și-au latinizat sau grecizat numele, cazurile lui Melanchton din Schwarzerd și Olearius din Oelschläger fiind dintre cele mai cunoscute. Cultul Antichității însemna o punte pentru făptuirea primei mari transcomuniuni europene pe care o va afirma și de care va profita, poate ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]