999 matches
-
moldovenească. Din capul locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile altora, nu le înghit pe cele prost scrise, fără haz, ori neapărat ironice. * în liceul dr. Ioan Meșota din Brașov, am cunoscut doi preoți de religie, unul greco-catolic, să-i spunem T., celălalt drept-ortodox, G. Le-am deconspirat numele mai de mult, - dar acum nu-mi mai vine să le dau întregi. Primul era un om bătrân, blajin, cumsecade, ardelean. într-o zi, în clasă se discuta despre
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
merg lucrurile, după înhăitarea bisericii cu forțele politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea deasupra onoarei și lăcomia înaintea omeniei. Acestor realități, însă, nimeni nu le acordă în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
face parte din atitudinea socială a BOR, în schimbul tăcerii față de abuzuri ea a căpătat o poziție de preeminență raportat la celelalte culte legale, ceea ce în ochii conducătorilor bisericești repara dezechilibrele Constituției din 1923 (care acorda statut de biserică națională cultului greco-catolic). Anticapitalismul și antioccidentalismul promovate de comunism se suprapuneau extrem de bine peste antivaticanismul tradițional al Bisericii Ortodoxe Române, foarte intolerantă față de alte forme de creștinism, iar abrogarea unilaterală în 1948 a Concordatului privitor la uniați și înglobarea acestei biserici în cea
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
niște profesori. Dar care era, la urma urmei, disensiunea asta?... Disensiunea era, după cum se plânsese primul vorbitor, că băiatul lui, însurându-se și vrând să stabilească nunta religioasă, nu se înțeleseseră în cele două familii implicate în eveniment, părinții fetei, greco-catolici, vrând să se facă slujba, nu chiar în rit greco-catolic, dar măcar într-un lăcaș revendicat mai de mult de credincioșii unioniști. De aia aveau disensiuni. Drept să vă spun, alături, cu urechea la ce vorbeau, răsuflasem ușurat. Vasăzică nu
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
fost găsită, o biserică rămâne creștin ortodoxă, cealaltă va redeveni gerco-catolică. Dar când am fost eu pe teren, toată lumea striga, era o adevărată bătălie între cele două părți ale populației, pentru a permite recuperarea uneia dintre ecele două biserici de către greco-catolici, în timp ce ceilalți creștini ortodocși voiau să rămână ortodocși. Ierarhia religioasă însăși, Patriarhia ortodoxă, mitropoliții, fuseseră numiți sub control comunist. Și, așa cum se știe încă, mulți români s-au întrebat dacă era legitim ca ierarhia ortodoxă să rămână neschimbată și dacă
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
doar pentru Biserica Greco - Catolică, ci pentru toate cultele care au avut proprietăți. Dar problema bisericilor nu se poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
problema bisericilor nu se poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un cult sau altul. Și nu putem să nu ținem seama de faptul că în
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
noastră. În toate domeniile de activitate. Pe scurt. Din cei 20.121.641 de locuitori (2011), 16.307.004 s-au declarat ortodocși. La care adăug și pe cei 32.558 creștini pe stil vechi + 870.774 romano-catolici + 150.593 greco-catolici. Scot din demonstrația de față, străinii stabiliți pe plaiuri mioritice: musulmani - 64.337, sârbi - 14.385, evrei - 3.519, armeni - 393 sau pe cei 30.557 de altă religie, care, firesc, au venit cu credința și obiceiurile lor. Eliminăm și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
a Caritas Europa. Încă din anul 2000, organismul făcea parte din Biroul executiv al Caritas Europa, iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
organismul făcea parte din Biroul executiv al Caritas Europa, iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii de îngrijire la domiciliu (SID
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas a Diecezei Timișoara. Misiune și obiective În prezent, Caritas își desfășoară activitatea pe tot cuprinsul țării, pe diferite domenii de activitate: Servicii de îngrijire la domiciliu (SID) - anul trecut, la nivel național existau aproximativ
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
Mezzo - dirijori Daniel Știrlea și Laurian Popa, Corul Bisericii Penticostale Elim - dirijori Emanuel Alăzăroaie și Daniel Hasan, Corala Carmina Dacica - dirijor prof. Flora Toth, la pian Teodora Matei l 9 decembrie, Corul Catedralei ortodoxe Sârbe - dirijor Ioța Bugarschi, Corul Vicariatului Greco-Catolic - dirijor Doina Bosca, la pian Flora Toth, soliste Monica Andriș și Valentina Cotinschi, Corul Szabolcska Mihály al Bisericii Reformate - dirijor Hindrich Sandor, Corul Carmen Sylva al Facultății de Muzică - dirjor Mariana Muller l 10 decembrie, Corul Bisericii ortodoxe din Oravița
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
trimis în străinătate. Au urmat conciliabule, fiecare a redactat un segment al memoriului. Dar pînă a fi încheiat și tradus aflaseră despre acesta și alții. Cu memoriul isprăvit, au fost sfătuiți să nu-l expedieze pentru că ar dăuna strădaniilor episcopilor greco-catolici care năzuiau să obțină, din partea autorităților, anumite drepturi pentru biserică lor. În consecință, au distrus memoriul. Prea tîrziu. Securitatea aflase de el, arestîndu-i pe cei trei redactori.Gestul poate părea de o sublima zădărnicie. Nu era. Pentru că exprimă irepresibila nevoie
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
sînt are nevoie de titulatura națională pentru a-și face misiunea. Reprezentanții partidelor din coaliția guvernamentală sînt, din nou, divizați. Țărăniștii nu accepta ideea atît din motive de imagine internațională cît și pentru a nu-i scăpa de sub control pe greco-catolicii care l-ar putea urma pe Victor Ciorbea dacă guvernul ar urma varianta dorită de patriarh. Se pare ca PNȚCD-ul face acest joc și pentru a-i readuce la sine pe cei care au urmat nou înființatul partid al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu barbă ai ierarhiei noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene, de ordin predominant greco-catolic, evident că pretențiile lor patriotarde, parafate, vai, de crîncenul abuz comunist, din 1948, al desființării unui cult important, ar fi considerabil știrbite. Opinii coroborate printr-un citat
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
lucru: că nesătuii din jurul d-lui Constantinescu s-au oprit aici. Cum rămâne cu colegii călugărului Vasile, și ei purtători de uniformă? De ce nu se vând și casele parohiale? Sau chiar bisericile? (Și asta repede, până n-o să le revendice greco-catolicii!) Sau chiar clădirea Patriarhiei - că tot a dobândit, sub Constantinescu, preafericitul Teoctist un glăscior ce rivalizează cu al sopranelor de coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Cistelecan: într-o cronică la Levitații deasupra hăului el spune: "în sufletul ortodox al lui Emilian Galaicu-Păun zace un protestant și chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiție catolică decît una bizantină". Ergo: sunt un fel de greco-catolic ("unit") basarabean lăsat... la Vatra... M.V.: Iată că s-ar putea afla cum a apărut "post-numele" din pașaport. E.G.P.: În numele meu s-au "unit" două neamuri, prin mama și tata, Galaicii și Păunii. Ar fi fost păcat să-l uit
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
mi se deschide, cum ai înjură... Femeia, probabil că a observat că vorbesc singur și se închină repede, pe furiș, ca ortodocșii. Am băgat bine de seamă. Deși, în Transilvania, oricând poți să dai de vreun papistaș, ori de vreun greco-catolic care să se închine de-a-ndoaselea... Să trăiești superficial, ca un comediant. Să te prefaci mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
cât de dificilă este intrarea în interiorul celor nu mai mult de 0,44 km pătrați, esti uimit. Apoi... Printr-un noroc nemeritat am ajuns și eu,de câteva ori, la Vatican, fie la Secretariatul de stat, la Monseniorul Pamfil Carnazio( greco-catolic plecat din Blaj) cu o recomandare, prin anii ’70-’80, fie mai recent, prin 2000, la splendida capelă vaticană Redemptoris Mater, unde Marco Ivan Rupnik (sloven de rigine) și echipa s-au întrecut pe ei înșiși, mai demult, oferindu-i
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
PSD, USL, PC - domină. Moldova aspira și ea la Europa, dar Vladimir Putin, Șeful Statului și Bisericii Ruse, protectorul tututor ortodocșilor, e împotriva orientării lor spre spre Roma, nu numai în Ucraina orientală. Românii au două modele de viață, cel greco-catolic al Școlii Ardelene, care a formulat IDEIA, programul de emancipare națională și socială a românilor și cel greco-ortodox moldo-valah, care a realizat FAPTA unirea din 1859 și 1918. De atunci, încercarea greco-ortodocsilor de a lichida Biserica unită cu Roma, Școala
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
comunitatea creștină nu beneficiază de putere politică, se află sub protecția monarhiei hașemite. În Liban, creștinii sunt aproape 40% din populație, adică 1,5 milioane de persoane, în principal maroniți. Există 18 comunități religioase, dintre care 13 creștine (melkiți, ortodocși, greco-catolici etc.), cu un important rol politic. În mod tradițional, președintele Libanului este maronit, iar locurile în Parlament se distribuie în mod echitabil între creștini și musulmani, același lucru fiind valabil și în cazul repartiției posturilor de înalți funcționari. Țările din
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
la Cernăuți), patru Academii teologice din Ardeal și Banat, precum și seminariile teologice ale eparhiilor din Muntenia și Moldova, s-a oprit catehizarea tineretului. Curând după anul 1944 peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și cei romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
32. „Biserica Frații Domnului” din Olomouc (Cehoslovacia), septembrie 1992. 33. Simpozion organizat de Fundația „Pro Oriente”: Religiile și Bisericile din vechea Austrie, Saltzburg (Austria), noiembrie 1992. 34. Dialogul Vechi Catolic-Ortodox, Frankfurt (Germania), iunie 1993. 35. Dialogul Ortodox-Catolic de rit bizantin/greco-catolic, Mödling-Viena (Austria), septembrie 1993. 36. Ziua eroilor români de la Viena (Austria), 1 noiembrie 1993. 36. Sfințirea catedralei din Sommerein (Austria), 9 ianuarie 1994. 37. Simpozion ortodox-greco-catolic organizat de Fundația „Pro Oriente”, Viena (Austria), 27 mai-1 iunie 1996. 38. Conferința „Autori
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]