228 matches
-
-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate ca fecioarele/ lăcustele fac prăjituri cu opium și fluturii probează rochii albe/ bleu portocalii verzi maron grena de mătase/ cu priceperea cu delicatețea negreselor de la moulin rouge" (zece). Noțiunile categoriale devin un fel de alveole goale, de faguri pe care autorul le umple cu miere metaforizantă. Astfel timpul e o rugină pe care actantul o strînge în
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
cu ghicitul!" Atunci dă-mi ceva de pomană!" Primăvară timpurie Tentația de a sădi niște flori în minuscula noastră curte e mare. Pe trotuar, un mustăcios care stă pe jos, turcește, oferă spre vânzare butași de trandafir (el le spunea "grena", "galben", "imperial", "alb") ambalați cu pământ în pahare de McDonald's și Coca-cola. Cumpăr câteva. Ce bine îmi stătea mie cu o lopățică și o săpăligă la locul pe care li-l destinasem! Trag de ei să-i scot din
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
privește introspectiv în sine, în ceilalți, chiar și în cuvinte, iar gesturile exterioare, aparent banale, nesemnificative, devin sursă de revelații personale: „Era o cameră mare fără prea mult soare. Un covor și un fotoliu acoperit până la nas cu o catifea grena. Atât cât să i se vadă ochii. Când închiși, când deschiși. Primul lucru pe care îl vedeai când intrai în cameră era o pianină. Veche, de concert. Era cea pe care pusese o tânără cu totul surdă palma. Țin minte
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut, s-a aplecat sub bancă, Încasând Vasilescu lovitura. Crețu, Începând să se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut, s-a aplecat sub bancă, Încasând Vasilescu lovitura. Crețu, Începând să se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În nu știu ce minister), Întrebându
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut, s-a aplecat sub bancă, Încasând Vasilescu lovitura. Crețu, Începând să se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În nu știu ce minister), Întrebându-l: Ce
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
ezitare: Roșiatică, domne profesor. La care Crețu a rămas deconcentrat, căci nu se aștepta și de la Diaconu la una ca asta, dar s-a mulțumit numai cu: Roșiatică... inimă roșiatică...Dar cum cât de cât era mai aproape de realitate decât grenaul, l-a iertat de ciomăgială. Dându-și seama că a intrat pe un teren ce-i scăpa de sub picioare, pentru a ieși din această situație penibilă (va găsi el mijloacele să ne-o plătească) se adresează către fiul său Nelu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
La patruzeci urlăm de neputință, dar urlăm! Sînt sigur că la cincizeci vom smiorcăi puternic, iar pe la șaizeci vom șușoti, însă nu ne vom lăsa! E o banalitate ce-ți spun: fiecare vîrstă își are mosorelele ei, cu ață vernil, grena, gri, după anotimp. Că ața asta e din ce în ce mai slabă, se rupe și ne lasă cu coatele sufletului în văzul lumii, e altă chestie, mai delicată. Acum, mi se pare, nu mai e voie să bocim. Sau, dacă o facem, bocetul
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... Citește mai mult Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... XXVIII. OCHIUL CURAT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Curățește-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
era doar urâtă, ci și groasă și grea. Și fâșâia înfiorător. Am scăpat de ea, după o vreme, când mi-a cumpărat tata dintr-un talcioc primii blugi, dar fantoma ei grasă și bleumarin, cu două dunguțe albe și una grena, pe piept, mă urmărește și azi. Nu mă caftește și nu-mi fură telefonul din buzunar, ca alea de la OTV, dar își face simțită prezența de fâș când mă aflu în preajma anumitor magazine. Mă împinge ușor înăuntru, îmi pune în
Fantoma salopetei bleumarin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19931_a_21256]
-
promoționale (reduse cu 40-50%). Colecția cuprinde: pulovere, bluze, cămăși, tricouri, pantaloni, fuste, rochii, jachete, scurte, veste, diverse accesorii: mănuși, căciuli, fulare, pălării, umbrele, curele, dar și încălțăminte. Culorile preponderente ale acestei colecții sunt roșu, negru, bleu, roz, gri, bej, alb, grena, olive și bleumarin, iar materialele utilizate sunt: lână, stofă, bumbac, jeans și catifea raiată. Magazinul vă stă la dispoziție în zilele de luni până vineri între orele 10-20 și sâmbăta de la 10 la 16. CAMELIA BLADA Inaugurare de sediu l
Agenda2003-6-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280670_a_281999]
-
stil). Unele texte se reduc la succesiuni de metafore, rod al unui văz de artist, ce dorește a-și verifica acuitatea: "vezi două eleve în uniforme, ca pinguini, / vorbind lîng-un plop bătrîn // vezi un Ťfilologť / între două vîrste, în pantaloni grena // vezi o femeie rîzînd unui gînd, străbătînd aleea / în sens opus și cu cercei verzi, însă nu poți ști // vezi o pereche de blugi strunind, ca pe un cal de curse, / pe-o bancă, frenetic, o sveltă fată // vezi dealul
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
și ei casă, păcat că nu mi au aprobat să le dau liber azi... Liderul muncitorilor era îmbrăcat într-un halat cafeniu, descheiat, cu un buzunar mare la piept, plin cu pixuri și creioane. Purta o cămașă trandafirie, o cravată grena, prinsă cu o agrafă aurie. Un om voinic, înalt, bun de muncă, cum l-ar fi descris mama fraților Tălparu. Se plecă mai mult decât ar fi trebuit, strângând mâinile celor din cameră, repetând un “să trăiți!” pentru fiecare. În fața
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
el. Nimic nu-i convenea. Nu-i putea auzi pentru că erau la o distanță considerabilă și discutau pe un ton scăzut, dar le ghicea contradicțiile din gesturi și mimica feței. Karinei îi atrase atenția o perdea albă cu trandafiri mici, grena. Se potrivea perfect în bucătăria ei, dându-i un aer de sărbătoare, de veselie. Se apropie pentru a o vedea mai bine, pentru a o studia de aproape. Cuplul, pe care îl văzuse mai devreme, trecuse pe lângă ea chiar în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Cuplul, pe care îl văzuse mai devreme, trecuse pe lângă ea chiar în momentul în care se întoarse pentru a cere informații unei angajate a magazinului despre prețul perdelei care îi plăcuse. Revenind cu fața la valul cu mătasea albă imprimată cu trandafiri grena, văzu cuplul ieșind din magazin. Părul negru și cârlionțat strălucind în lumina soarelui al bărbatului, îi produse o strângere de inimă. Se îndreptă și ea spre ieșire lăsând-o pe vânzătoare să vorbească singură. Prin ușa de sticlă văzu mașina
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
căutarea unui sacou elvețian,cu buzunare funcționale. Lângă un cinematograf vechi,în partea dreaptă am găsit un magazin nou,”Second hand”.Am intrat plin de curiozitate,parcurgând un culoar de 5-6 metri.Pereții erau placați cu material ceramic de culoare grena.Lumina era stroboscopică. In dreapta mea era practicat un gol de ușa. Am pătruns într-o încăpere ovală. O mulțime de tinere doamne,de vârstă medie stăteau pe scaune înalte,dispuse pe conturul camerei. La prima vedere erau toate genurile
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a prinde rostul lor În interpretare. Rică a ascultat-o și a fost vrăjit de mirajul unor picioare pe care În visele sale le bănuise a fi nemaipomenite dar, a constatat cu bucurie că „Viața bate filmul”! Purta un halat grena care trecea deasupra genunchilor și care avea ca „din Întâmplare” ultimii doi nasturi descheiați lăsând la vedere dar și În Închipuire o fustă roșu-carmin mini, chiar foarte mini, care Îi lăsa pulpele descoperite până cu mult mai sus de genunchii
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu rușânia”. Maria trăgea „brâie” pe pereții care miroseau a var proaspăt și se pregătea să scuture lăicerile mai vechi ori mai noi, pichirile grena și cele cu galben și negru, să prindă perdelele proaspăt spălate și călcate, să ștergă geamurile, ușile pentru ca abia la urmă să „lichiascî pi gios”. Casa era mică iar „salonul” ocupa și el aproape o jumătate de odaie și, cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de căutări Îi Întinse un costum subțire, cu pantaloni „clopot” de treizeci și unu centimetri, constată că era exact măsura lui și citi pe eticheta din interior „RoyalWestcenter”, constată că este un costum englezesc de firmă. Pe sub costumul de culoare grena Îmbrăcă o cămașă din mătase, tot grena, cravată asortată cu un ac de argint aurit și cu o perlă minusculă. Ger Îl privi admirativ și arătându-se mulțumită spuse: Ieși tu primul și așteaptă-mă În spatele hotelului Decebal! Eu sosesc
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu pantaloni „clopot” de treizeci și unu centimetri, constată că era exact măsura lui și citi pe eticheta din interior „RoyalWestcenter”, constată că este un costum englezesc de firmă. Pe sub costumul de culoare grena Îmbrăcă o cămașă din mătase, tot grena, cravată asortată cu un ac de argint aurit și cu o perlă minusculă. Ger Îl privi admirativ și arătându-se mulțumită spuse: Ieși tu primul și așteaptă-mă În spatele hotelului Decebal! Eu sosesc În zece minute. Peste fix zece minute
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
argint aurit și cu o perlă minusculă. Ger Îl privi admirativ și arătându-se mulțumită spuse: Ieși tu primul și așteaptă-mă În spatele hotelului Decebal! Eu sosesc În zece minute. Peste fix zece minute, În dreptul lui opri un Fiat 1800, grena și iubita sa Îl invită lângă ea. Într-o oră și ceva opreau la recepția unui hotel exclusivist din stațiunea Slănic Moldova. După ce Gertrude se salută cu recepționera iar Rică Își Înclină doar capul, aceasta formă un număr de telefon
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dintre experiențele care aveau să ducă, În final, la schimbarea iremediabilă a lumii. Era o după-amiază Însorită de mai. Fauvé stătea lângă semafor, cu radarul pentru depășirea vitezei pornit, când a zărit cu coada farului cum o decapotabilă Alfa Romeo grena aluneca ușor În stânga-i, fâșâind din pneuri ca Într-o invitație subînțeleasă. Fudul nevoie mare, simțindu-se strălucitor grație proaspetei ceruiri, Fauvé a tras adânc aer și benzină prin supapele de admisie și a turat jucăuș motorul. Degeaba: grațioasa apariție
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mașină populară pentru oameni de rând, și nici măcar un Passat TDI. Într-o seară, să fi fost vreo două săptămâni de la prima lor Întâlnire, trăsese pe dreapta lângă un tunel, când din pata de Întuneric a apărut, pe neașteptate, silueta grena a Alfinei. „Vroooom!“ i-a vuit lui Fauvé motorul În piept. „Taaaa! Taaaa!“ a chiuit claxonul. „Offfff!“ s-au cutremurat duzele pulverizatoare, tulburând parbrizul cu jeturi subțiri. În acea noapte, n-a mai contat nici una dintre acele opreliști așezate În fața
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
săi au prins a necheza, cerând Înțelegerea fraților de combustibil. Armele au răpăit când Alfina a ieșit din beznă, lunecând ca o vulpe fugărită de ogari, până când un glonț i-a nimerit roata, o rafală i-a ciuruit frumosul veșmânt grena, iar când a trecut prin parapetul șoselei, În spate Îi flutura deja șalul de fum al avioanelor rănite. Un stejar bătrân, nu Fauvé, i-a dat Alfinei Îmbrățișarea finală și atunci natura s-a Îmbrăcat Într-o mantie de foc
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]