38 matches
-
contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de Valea Trovanților așa că l-am chestionat pe Constantin : - E departe până la Valea Trovanților ? - Da și ne trebuie o mașină ca să ajungem acolo. - Seamănă cu trovanții de la Costești ? am întrebat. - Nu , aceștia sunt din rocă mai tare, nu de tip grezos ca la Costești. Suprafețele lor sunt netede și parcă ar fi sculptați de mâna lui Brâncuși. - Ai vreo poză , ceva ? am continuat eu nerăbdător . - Cum să nu , când ajungem ți le arăt. Acasă la Constantin am văzut într-adevăr poze
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
Dealul Feleacului, în Munții Buzăului - la Ulmet, lângă Sibiu și în Hunedoara. (Au fost găsiți și în exploatările miniere de suprafață din județul Mehedinți, Cariera Husnicioara!). Poetul Ion Gheorghe și regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau că o parte din concrețiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pastă litică, inspirate după natură. După aceste forme, omul, începând cu cel primitiv, și-ar fi creat o întreagă mitologie, și tot de aici ar fi născut și fantasticele povești cu Feți - Frumoși, Ilene Cosânzene, balauri
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este infinită și în ele regăsim întreaga istorie a Universului. Dar pentru a le-nțelege, pentru a le desluși tainele, trebuie să ai un suflet pur, trebuie să înveți ca să le simți. Concrețiuni grezoase s-ar fi observat și în solurile lunar și martian. Se numesc ,,afinele”, datorită formei și culorii. Nu este cunoscută textura lor, și nici cine a determinat, creșterea prin imitare . Fantastica lume a trovanților rămâne însă necunoscută. Oamenii de știință
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior -pr- foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo- grezos; > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de concrețiuni grezoase sau calcaroase având grosimi cuprinse între 8 și 20 m. Se întâlnesc în apropierea localității Moldoveni, la sud de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior. Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care apar în zona
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni și Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse în excavații, pe suprafața carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse; ... vi. complexul grezos - conglomeratic, Cenomanian inferior - ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii - gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudiști, corali și orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia hillana, Actaeonella caucasica. ... xi. complexul flișoid, Campanian
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
partea inclusă Munților Vlădeasa, sub Dl. Mare și la nord de vf. Seniu Mare, iar pe partea Munților Pădurea Craiului, apar pe Dl. Frântura Boții și la sud de vf. Pietrele Dăicii. În Neogen (Miocen) sunt depuse depozite de tufite grezoase, conglomerate tufacee, marne albe tufacee și argile, concentrate într-un singur areal, în nordul extrem al ariei protejate, la est de localitatea Vadu Crișului, între Dâmbu cel Mare și Dl. Tăcutului. Suprafața ocupată de depozitele miocene este foarte redusă însumând
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
salbe. Să n-o lăsăm aici, căci ... Citește mai mult CoraPe dealul Feleacului, vara se apropie,Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie.Prin vântul umezit, pădurea foșnește,Minunata natură trăiește, trăiește.Cobor cu nepoții în valea de piatră,Cu pietre grezoase, clocite pe vatră.Pe mal, iarbă mare și plin de urzici,Și mișună-n ea colonii de furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiului în amonte de Cotnari se pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
atestă prezența indienilor în această zonă încă înainte de anul 1300. Deși condițiile climatice sunt severe, indienii au reușit să se adapteze în special secetei îndelungate, cultivând ariile depresionare cu pânzele de apă aproape de suprafață sau valorificând izvoarele de la baza abrupturilor grezoase. d. Monumentul Arcurilor Naturale De o reală spectaculozitate sunt și arcurile naturale localizate pe un areal de cca.190km2 într-o zonă aridă înaltă a Podișului Colorado de pe teritoriul Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 16 statului Utah. Nicăieri în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a unor condiții optime de formare . Semnalate încă din anul 1883 de un căutător de aur (Cass Hite), podurile naturale au fost cunoscute de indieni cu aproximativ 2000 ani înainte. Podurile naturale de aici din Utah sunt sculptate în formațiuni grezoase permiene (gresii silicioase albe, dure, rezistente și gresii marnoase roșii, moi), însă pe teritoriul SUA se mai întâlnesc poduri în travertin (centrul Arizonei), poduri în calcare (Virginia), poduri în roci vulcanice (Yellowstone). I.1.2. PARCUL NAȚIONAL YELLOWSTONE În zona
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a României. Prin poziția sa în vest-nord-vestul acestui județ, teritoriul comunei cumulează multe din caracteristicile naturale și umane ale părții central-nordice a Colinelor Tutovei. * Natura. Substratul geologic este alcătuit din sedimente marine terțiare (sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
intercepteze și în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanțe de șisturi grezoase, argile, marne și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]