145 matches
-
sună pe cu totul alt ton. EFIMIȚA (ridică, enervată): O să te căiești! Mitocane! R ICĂ: Jupîne, eu sînt. EFIMIȚA: Aoleu! Ai puțintică răbdare. (face semn lui Leonida) LEONIDA: Ce e frate? EFIMIȚA (astupînd microfonul cu plama, șoptit): De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar de fapt trage cu urechea) LEONIDA: (cam îngrijorat): Salutare, onorabile. În cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache umil, speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
totul alt ton. EFIMIȚA (ridică, enervată): O să te căiești! Mitocane! R ICĂ: Jupîne, eu sînt. EFIMIȚA: Aoleu! Ai puțintică răbdare. (face semn lui Leonida) LEONIDA: Ce e frate? EFIMIȚA (astupînd microfonul cu plama, șoptit): De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar de fapt trage cu urechea) LEONIDA: (cam îngrijorat): Salutare, onorabile. În cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache umil, speriat, iar Rică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ghișeu, un funcționar, alții și alții, scări, formulare, săgeți, interzis, și-aci și-acolo, triunghiuri și cercuri roșii, dungi galbene, săgeți luminoase, agenți de pază, filtre și bare, cuști și garduri, aș vrea să întind gâtul ca un pui la haham, să-mi pună un cip sub piele, lângă aortă, să-l citească naibii prin satelit, țac-țac, ca prețurile la alimentară, și să știe totul. TOTUL. Să nu mai întrebe nimeni nimic. M-am născut, dacă nu era decretul nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să-l ardă pe rug. N-am apelat întîmplător la Dostoievski. Ana a fost un Torquemada cu fustă roșie. I-a compromis pe social-democrați și i-a aruncat la gherlă pe gazetarii krypto-comuniști din vremea lui Antonescu. Tatăl ei era haham, sacrifica ritualic animale. Fiica sacrifica oameni. Are mii de oameni pe conștiință. Nu, nimic nu-i mai năucitor decît încercarea de reconsiderare a eroinei din Codăiești-Vaslui: "harismatica Ana", "oratoarea Ana", "mîna de fier Ana". Și ce isprăvi a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cuba și mergem fiecare în treaba lui. Dar munca asta la negru nu merge la nesfârșit... Dau însă de evrei; mană cerească. Bani gârlă, muncă de belfer, oameni de cuvânt, negocieri la sânge. Îi cad cu tronc lui Marcel Seinstein, hahamul din Calea Călărașilor. Marcel iubește vioara. Știe s-asculte și să tacă iar după ce ascultă. Marcel este înțeleptul care, cu primul banc pe care mi l-a spus despre evrei, m-a făcut și pe mine să mă apropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o mulțime de jucării și tare ne-am mai bucurat. Nu scapă nici Moritz de întrebare. Noi, a răspuns Moritz, zâmbind politicos, avem o prăvălie cu jucării. Ne-am uitat la rafturile goale și tare ne-am bucurat... Marcel e haham, omul care taie găinile evreilor din cartier. La bunicul, la țară, e o nebunie: toată lumea taie găini; până și bunica, dacă bunicul este aghesmuit binișor. Marcel e un artist. Când taie o găină, parcă face o onoare necuvântătoarei. O prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
taie gâtul, dintr-o singură mișcare, cu un fel de brici care nu provoacă dureri mari. La bunicul, găina se zbătea prin curte, de speria tot neamul găinăresc. La Marcel, găina parcă e trimisă într-un somn adânc. Prietenul meu haham ia găina cu gesturi de maestru, o lasă cu gâtul în jos, așteaptă până i se scurge tot sângele, îi spală penele cu multă grijă, o usucă și gata... Marcel ia și bani pentru asta. Îi și merită. Marcel este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la ritual. Dar Marcel e cinstit cu mine și mă plătește corect... Obosite, pingelele îmi pun mintea la muncă. Iau găinile, le duc în garajul Trabantului, joc rolul lui nea Marcel, duc găinile iar acasă la clienți, transmit salutări de la haham și încasez și porția de parale a maestrului. Dar nu exagerez. Merg și la Marcel, cu mai mult de jumătate dintre găinile clienților. Marcel: "Z, dar ce are Bloom, bre? L-o fi pus doctorul la regim sever? Nici carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Și când l-am auzit pe Moshe zicându-i, la coada de la magazinul pentru lapte, prietenului său Felix, ceva în genul, măi, al naibii vagabond de mucos, ne-a păcălit și ne-a spurcat pe toți, a făcut-o pe hahamul, că dacă-l prind îi pun chelea pe băț, numai de afaceri cu evreii n-am mai avut chef, deși bancul lui Marcel îmi deschisese orizonturi noi și optimiste. Apoi, pur și simplu mă căutau banii, atât de mult mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
realității. Visasem cândva să-mi cumpere mama o jucărie din vitrina unui magazin de pe Calea Victoriei: un fluture cu sfoară care, probabil, putea și zbura. N-a avut mama niciodată bani pentru jucăria aceea. Când am ajuns eu belfer, ba cu hahamul, ba cu Lili, ba cu Suzana, jucăria încă mă atrăgea ca un magnet. Era tot acolo și credeam că mă va aștepta doar pe mine; la nesfârșit... Îmi era teamă s-o cumpăr, ca nu cumva s-o stric. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
au fost trebuință, ca să logodească pe Maica Domnului cu Iosif. (Înfruntarea jidovilor, Academia Română, No.662, Secțiunea „Cărți vechi și manuscrise”, 1803). În vremea lui Iisus Hristos, Fariseismul bazat pe doctrinele tradiționale, diferitele explicări ale Vechiului Testament, se cuprind ulterior de hahamul Iuda Ha-Kadoș (sfântul) la sfârșitul sec. II.d. Hr. în scrierea Mișna, iar prin comentariile adăugate se mărește devenind Ghemara. Mișna și Ghemara sunt așadar părinții naturali ai Talmudului, care ajunge cultul religios, „Constituția” sau „Magna Charta” a fariseilor. Pentru
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Talmud cel din Ierusalim a fost scris pe la anul 380 d. Hr. în Palestina (A. Darmesteter, Le Talmud/ Moise Schwab, Talmudul din Jerusalim). Urmașul acestuia Talmudul din Babilon, redactat în Babilon spre sfârșitul veacului VI, amplificat prin alte comentarii de hahamii Evului Mediu, s-a întregit la sfârșitul veacului al XVI-lea, fiind adoptat în unanimitate de toți rabinii de pretutindeni, drept Cod de religie, universal și obligatoriu. (Vezi M. Schwab, în T.I. , Josef Karo în Șulhan-Aruk, Bartolocci în Bibliotheca Rabbinica
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
o face un alt evreu convertit Sixte de Seinne: Ordonăm ca toți ovreii să blesteme, de trei ori pe zi, poporul creștin și să roage pe Dumnezeu să-l cufunde și să-l extermine, cu regii și cu prinții lui. Hahamii vor recita, în Sinagogă, de trei ori pe zi, această rugăciune, în ura lui Isus din Nazaret. (Talmud Babli, 0-1, tr.1, c.4/Sixti Sinensis, Biblioth. Sancta, 1610). Tot o astfel de atenționare ne parvine și de la savantul nostru
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
savantul nostru Părintele naționalismului creștin, Doctorul Nicolae C. Paulescu, care secționează Talmudul în: I. Patima de proprietate, cămătăria, frauda, jurământul fals. II. Patima de dominație. III. Legea iubirii. Omorurile rituale. Un exemplu la prima secțiune ni-l dă Moise Schwab, haham convertit: Dacă vreun creștin are lipsă de parale, ovreii îi adaugă camătă peste camătă, până când suma datorată devine atât de mare, încât creștinul nu o mai poate plăti, decât vânzându-și averea... Atunci jidanul îl trage în judecată și lucrează
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
cu Dumnezeu și de a atrage binecuvântările sale. (Judenspiegel im Lichte der Wahrheit). Talmudul Babilonic s-a păstrat nealterat în primele ediții, cea din Veneția, 1520 și cea din Amsterdam, 1600. Multe pasaje din original au fost traduse ulterior de hahamii convertiți la creștinism, de orientaliști sau profesorii de limba ebraică ne-evrei, ca: Wagenseil, de Danz, de Eisenmenger, Moise Schwab, August Rohling, Dr. Justus, Nicolas Donin, Pfeffierkorn, Drach, Sixte de Seinne, etc. În anul 1631 s-a ținut în Polonia
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
sub pedeapsă de excomunicare majoră, să nu se imprime nimic, în edițiile viitoare ale Mișnei sau ale Ghemarei, care să privească în bine sau în rău, actele lui Isus Nazarineanul. Un cerc ca acesta O, pus în loc, va încunoștiința pa hahamii și dascălii de școală, să învețe pe tinerime aceste pasaje, numai prin viu grai. (Drach, L. cit, T.I, p.167). Cât privește ascuțimea minților rabinice îl vom asculta pe evreul Singer, membru marcant al Consiliului evreesc din Paris: ...Rabinii
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
și povestiri pe care le servea cu un farmec inegalabil. Eu mă consider, față de el, prima generație încălțată. N-am avut în familie nici medici, nici avocați, nici bancheri. Dar bunicul dinspre mamă, despre care ți-am mai vorbit, bunicul „haham”, cu știința de carte a unui mare rabin, el da! - a fost un intelectual, un erudit, un înțelept. Așa nebun cum se străduia să pară. Roni CĂCIULARU: Și-așa, cu-n bunic bolund, pe care îl aveți mereu în suflet
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
care nu este prima, dacă ținem cont că acest „concept”, ca formă de combatere s-a născut prin „purtarea de grijă”a rabinilor în primele veacuri creștine, care au alcătuit Talmudului iudaic și pe cel babilonian. Evangheliile trebuiesc arse, - zicea hahamul Tarphon, - căci păgânismul este mai puțin periculos, pentru credința noastră decât creștinismul. (Bernard Lazare, L'Antisemitisme, p. 47). În aceeași lucrare autorul consemnează la pagina 7: Poate chiar că ovreii- dacă n-ar fi avut decât Biblia, drept carte sfântă-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264; Venetia Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham Dr. Moses Gaster, „Studies in the Cultural Life of the Jews in England”, 1975, 197-225; Trude Levi, The Gaster Papers. A Collection of the Letters, Documents, etc. of the Late Haham Dr. Moses Gaster. 1856-1939, Londra, 1976; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 124-126
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham Dr. Moses Gaster, „Studies in the Cultural Life of the Jews in England”, 1975, 197-225; Trude Levi, The Gaster Papers. A Collection of the Letters, Documents, etc. of the Late Haham Dr. Moses Gaster. 1856-1939, Londra, 1976; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 124-126; Dicț. lit. 1900, 379-380; Anghelescu, Textul, 149-165; Virgiliu Florea, Dr. M. Gaster: „I Am a Bit of a Romanian Scholar”, „Studia Judaica”, 1991, 1; Virgiliu Florea, Prietenii români ai lui M.
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
câteva miniaturi „pentru Lili” - Corbii, Puricele, Vrăbiile, Albinele ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
locul ei Rifca. Poate se gândește la ceva... Cum se gândește? Trebuie să facă treabă... Eu cum muncesc toată ziua de dimineață până în sară? Și de cu noapte mă scol, ca să mă duc să jupesc vitele la meserniță... Nici pe haham nu-l așteaptă cum mă așteaptă pe mine... Trebuie să muncească... Gândurile ei, ce folos mi-aduc mie? Mama și fata îl priveau uimite. De mulți ani nu rostise Leiba Sanis atâtea cuvinte. El știa atâta: când se înturna acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ia-sară? zise Rifca prelung, privindu-l cu mirare. Cineva mi-a făgăduit un mire pentru Haia... grăi Sanis ridicându-și în pod privirile șterse. —Un mire pentru Haia?... strigă femeia uimită. Și cine ți-a făgăduit un mire pentru Haia? —Hahamul... Rifca întoarse fața spre Sanis, dar se uita în alt parte, căzută deodată pe gânduri. Glasul Haiei porni deodată: —Mie nu-mi trebuie nuntă încă... Logodnicul meu a murit. Nici macar nu l-am cunoscut și a murit. Părinții nu răspunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu-mi trebuie nuntă încă... Logodnicul meu a murit. Nici macar nu l-am cunoscut și a murit. Părinții nu răspunseră. Ceea ce ar putea spune fata n-avea nici o însemnătate pentru ei. Rifca întrebă oftând: —Și cine-i mirele acela? Știe hahamul că dăm zestre numai cinci sute de lei? —Știe. Dar el mi-a spus numai așa: Am un mire pentru fata ta... —Și nu l-ai întrebat de nume? — Nu l-am întrebat... —Leiba! tu totdeauna faci așa!... strigă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să nu-i știe nimeni taina; singură în întuneric să sufere, până ce se va bucura! Sta întunecată în colțul ei de pat; nici pe jupitor nu-l vedea cum se mișcă bocănind și mormăie amintindu-și de ceea ce-i spusese hahamul; nici glasul tărăgănat al maică-sii nu-l auzea; nu-i trebuia să audă, nici să vadă! Voia să fie singură. Iar după două zile domnul Ion Rusu, picherul, se întorcea tulburat de la treburile lui, de la cancelaria inginerului, cu cortelu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]