51 matches
-
ascultă tu aici: „Cini bati noaptea la fenetra me? Jeo sui țațî Marii non te supere!” Ei! Ți-o plăcut? Bre, bre, vorbește Pâcu al nostru o franțuzască de nu pricepi nimic. Apoi cu franțuzasca asta nu te primea nici haidău la vacile lui Bașotă! Ai avut noroc că te-am luat eu tovarăș de cărăușie... că altfel... doar luleaua îi de tine! Mi se pare mie sau ai cam sărit calul, Dumitre? L-am cam sărit, că acu’ chiar am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe grupul de magazii. La un moment dat, ne-a Înghețat sufletul În noi. Nici la trei pași În fața noastră, călcau Înciubotați doi militari ruși. Purtau puștile În mâini precum țin haidăii ciomagul când se plimbă În jurul cirezii de vite. I-am urmărit cu atenție... „Asta-i o patrulă. Trebuie să stăm până ne dăm seama cât durează până vor trece a doua oară” - a socotit Undiță. „Cred că ai dreptate” - l-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bine că nu e ...fecația, Doamne, ferește!; p. 19: ,,individualizarea ca tip” - există și individualizare ca ...grup?, poate că da...; pp. 52, 54 ......... grafierea eronată Hașdeu, cu ,,ș”, când se știe că Bogdan Petriceicu - pentru a nu mai fi tachinat Haidău - nu și-a mai scris numele Hâjdeu, așa după cum îl moștenise, ci Hasdeu, cu ,,s”, nu cu ,,ș”, pronunțat însă Hâșdeu; aceeași este situația și la Densusianu, scris așa, cu ,,s”, dar pronunțat Densușianu...; p. 66 ,,cu reproducerea” - ligament deranjant
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire Cartea lui Florian Văideianu, intitulată simptomatic “Din cenușa vremii “, și având prefața semnată de cunoscutul medic-scriitor Doru V. Fometescu și o postfață de professor Grigore Haidău, din orașul de pe Jiu în undele căruia se oglindește Coloana Infinitului, este o oglindă ce este curățată de autor, din când în când, pentru a distinge amintirile unei vieți rămase în memorie. Structurată în povestiri, aparent de sine stătătoare, narațiunile
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
fost susținut de interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Lăură Haidău, tânăra și talentata solista munteanca Denișa Crăciun, Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici. Mici în statura dar deosebit de talentați, tinerii dansatori ai formației “Miorița” sub îndrumarea entuziasta a Părintelui Nicolae Clempuș, au primit
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
și continuă să promoveze folclorul românesc de calitate. Sperăm că ediția din acest an să se bucure de participarea următorilor invitați: Vasilica Tătaru Nastase și Criști Nastase, Maria Tătaru, Anton Achitei, Viorica Macovei, Călin Brateanu, Angelica Flutur, Marius Zgaianu, Lăură Haidău, Andreea Chisălița, Constantin Bahrin, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipă, Augustina Dogot, Maria Iliut, Rodica Buhna, Nicolae Glib și alții. Totodată, își vor da concursul Ansamblurile Folclorice din Poiana Stampei, Ciocănești, Pojorâta, Malini, Sfântu Ilie, Ceața urșilor din Asau, Ansamblurile Folclorice Saratelul
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
amintindu-vă că Învierea Domnului nu este o sărbătoare doar a oamenilor, ci a întregii naturi. Invitații ediției sunt: Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Nicolae Furdui Iancu, Matilda Pascal Cojocărița, Dinu Iancu Sălăjanu, Margareta Clipa, Mariana Ionescu-Căpitănescu, Marioara Man Gheorghe, Laura Haidău, violonistul Ștefan Cigu, grupul vocal-folcloric ”Sânzienele” din Arad, Maria Dan Golban, Ileana Domuța Mastan, Georgiana Pană, Domnica Sorescu, Georgeta Mihalache. Acompaniază orchestra Petrică Pană. Redactor: Luiza Caravasile, realizator și producător: Maria Tănase Marin. Luni, 17 aprilie 10.10 - Petreceți diminețile
Programele de Paști la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339673_a_341002]
-
Avocat partener al casei de avocatură Țundrea & Asociații din Timișoara, Vlad Haidău, este un tânăr avocat a cărui carieră a început și s-a dezvoltat în cadrul acestei case de avocatură, axandu-si activitatea pe probleme de drept societar, organizații nonguvernamentale precum și contencios administrativ și fiscal. Acesta și-a concentrat eforturile în permanență
Managementul riscurilor economice () [Corola-blog/BlogPost/339193_a_340522]
-
prestigiu - prin specializarea să în domeniile societăți comerciale și grupuri de societăți, fuziuni, achiziții și restructurări, relații de muncă și resurse umane, litigii fiscale și comerciale putând astfel furniza fiecărui client multinațional sau local soluții interdisciplinare adaptate nevoilor acestora. Vlad Haidău este implicat și în viața culturală și sportivă din Timișoara, fiind membru fondatori al unui club sportiv și a mai multor asociații care au ca scop sprijinirea tinerilor talentați, în această calitate participând la realizarea a nenumărate proiecte: organizarea unei
Managementul riscurilor economice () [Corola-blog/BlogPost/339193_a_340522]
-
făcea ziuă, cum eram pe cal. Și mă îndreptam spre lanuri. Nu zăream pe nimeni în juru-mi: înaintam la trap prin ierburile pline de rouă. Treceam printr-o vălcică, unde se ridicau abia la fața pământului cele câteva bordeie ale haidăilor și ale feciorilor boierești. Le lăsam pustii, goale, păzite de doi dulăi albi, și, cum dădeam în lumina lanurilor, zăream la stânga, pe un muncel lutos și sterp, morile de vânt. Aveam două mori vechi de vânt în care-mi făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăpânul. Omul își strânse sumanul la piept și ieși în drum cu baltagul și cu pușca. Ce este, cucoane Coste? —Mă-ntrebi ce este? izbucni îndârjit boierul și își acoperi obrazul cu gluga. Tu știi să te hodinești la foc; haidăii ceilalți, iar nu fac nimica - și trebuie să mă vestească străinii că intră hoți în pădure. Ba pot să-i văd și eu ziua-n amiaza mare, cum mă pradă. Acu o jumătate de ceas am văzut eu, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i bun... mormăi moșneagul, mai mult în sine. Nici curtea n-avea împrejmuire. Prin șoproane umblau oameni: argați aduceau caii în grajduri; prin dosul curții trecea o cireadă de vite într-o pulbere deasă, care se înălța până la cer. Glasurile haidăilor sunau necontenit, chemând, îndemnând, amenințând. Din când în când izbucneau sudălmi aspre și vuiau ghioagele în deșerturile vitelor. Câteva tălănci sunau trist, nevăzute, prin pulberea neagră. — Multe vite mai are și boierul nostru!... zise cu oarecare mândrie humelnicul. Ocoliră casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
depărtare ca două puncte negre. În sărbători oamenii mâncară carne de porc, după datină; cinstiră și băutură. Știau că trec într-un an nou și se înveseleau în căldura bordeielor. Își făcură rândul la mâncare și băutură și ciobanii și haidăii care făceau de strajă în perdele. Iar Faliboga până cătră ziuă și-a cercetat slujbașii, ca să nu fumeze în stuh și paie și să nu cadă între vite. La așa zile mari e îngăduit oricui să se amețească; dar amețeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am să văd eu ce cucoș s-a suit în podul grajdului... grăi vătaful c-o voce aspră și răgușită. Întăi pe el vreau eu să-l judec și să-i zbor capul. Măi, Năstasă! strigă el cu putere cătră haidăii din ogradă care dormeau prin șuri; măi Ilie, ia sculați repede și făceți-vă-ncoace!... Tremurând, mută și cu ochii sticlind, Cristina șovăi cătră păretele grajdului. Când se rezemă cu palmele, simți prin bârnele de stejar frământarea celui rămas sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o rezemă iar în gura podului. Costandin pădurarul se lăsă alunecuș pe ea, apoi se mistui în umbra porții, își deslegă de undeva calul și îndată se auzi tropot. Atunci nevasta vătafului răsuflă adânc, se liniști și privi în juru-i. Haidăii ogrăzii veneau în fugă. Când ajunseră la grajd, își buluciră la un loc capetele mițoase și-și plecară nasurile cătră stăpânul lor căzut. Alexa se mișcă, își ridică de la pământ barba și le spuse cu trudă: —Să știți că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu, precum și a
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
St.Iași, Manuscrise, Gh.Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
săptămână. Dar după ce s-au cununat, cu popă, s-au așezat la casa lor, adică a tatei. Acolo i-a găsit „expediția” organizată de hoțul cela bătrân - vorbesc de a doua. Cu doi dintre băieți, frații mamei, cu slugi, cu haidăi - toți călări... Tata, om blajin din fire, s-a cam ascuns... - Ascuns? Dar el o furase, ar fi trebuit să... - Să, ce? Mai Întâi, tata nu de frică s-a ascuns - era el cam molicel, cam blândicel, dar nu fricos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aruncat drăcia aia...??! Ești diliu la cap...!!? Ești prost...!?! Ești sonat...?!? Ptiu...! Cabotinule! Vrei la bulău...?!? sar pe el împreună, Poetul și cu Fratele. Desigur, povestea cheii, în sine, este una cât se poate de simplă și de obișnuită. Numai haidăul fanfaron de Năică nu trăsese, precum s-ar fi impus, concluziile logice apte să-l ferească, pe viitor, de alte asemenea inepte trăznăi și necazuri. Acum..., patru anișori sau patru și ceva, pe când Ghiță Criminalul era doar cărpănosul de nea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]