683 matches
-
s-a luat un anonim să spună că e mai bine cu “o idee , dar multă (sic)”. Parafrazind un poet, aș spune că aici unde voi ați ajuns e mai bine că binele, aici este finele. Mai schimba și tu haină, vorba. Da jos și ochelarii... Școala românească e falita la performanță și unii știu de ce, așa că tot încearcă să corecteze ce s-a pierdut: înapoi la uniforme. Măcar de o insignă, o cravată, o eșarfă acolo, daca nu o fustă
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
fals, căci surpriza sonoră e anticipată vizual. Prima imagine a lui Pașadia în roman e interpretarea, citirea semnelor de pe chipul său de către povestitor: "Ce frumos cap avea totuși! într-însul ațipea ceva neliniștitor, atîta patimă înfrînată, atîta trufie aprigă și haină învrăjbire se destăinuiau în trăsăturile feței sale veștede, în cuta sastisită a buzelor, în puterea nărilor, în acea privire tulbure între pleoapele grele. Iar din ce spunea, cu glas tărăgănat și surd, se desprindea, cu amărăciune, o adîncă silă." E
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
-și petreacă vacanțele cu familia) la prietenii noștri, Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba). Este o casă veche, aparținând bunicului Agnetei, al cărui jurnal există încă, având un sfat pentru viață: de a păstra secretul altora. Peste tot obiecte vechi și haine ale celor care au dispărut demult. Camera care ni s-a dat e plăcută, cu un pat mic și oglinzi pictate cu flori, totul făcut de oameni care parcă n-au părăsit lumea, ci numai au dispărut un timp. Nu
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ezitantă (reprezentată de italienisme și - în mai mică măsură - de latinisme sau franțuzisme); emblematică pentru această dublă orientare e o formulă ca "ministeriul devletului" (turcismul devlet avînd sensul de "regim, administrație, guvern"). "Istornicul" folosește uneori cuplul sinonimic pentru lămurirea cititorilor: "hain și traditoriu", "ribelione sau zorbalâc". Surprize continue creează și asocierea dintre cuvinte care nu s-au impus sau nu au rămas în forma din text (într-un limbaj care va deveni curînd semnul "lumii vechi" întîlnim enteresul lui Trahanache: "enteresurile
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
luciferic" (Pastel). Extincția poate adopta aspecte carnavalești, se poate teatraliza așa cum zăbovește asupră-și în cuprinsul unei poetici inteligent unitare: "toate s-au risipit în rîsul sardonic al clovnului/ luna se scutură de viermi pe somnul păstorilor// veacul e din ce în ce mai hain/ memoria e fără de mantie adunîndu-se-n cheaguri de frig// iar eu/ încă o dată și încă o dată// am murit în murmurul marmurei/ de o mie de ori" (Lied). După cum se extinde asupra unor factori ai civilizației, din dorința s-ar zice de
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
-i rămâne decât simbolica blană de focă, undeva bine ascunsă, podoaba cea mai de preț de altădată a Sidei, adusă în tinerețe din călătoria făcută în nord. Dar și pe aceasta i-o va răpi marinarul bătrân cu pipă, omul hain din vis, "cu privirea lui vagă, rece, rea". Ciudatul, implacabilul executor oniric, pare a-i transmite și un mesaj, în ceasul ultim, bătrânului deposedat de toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
apetitul de a ajunge la izvoarele Zambezi-ului, ispite greu calificabile, o dată ce, cu cât vor trece anii, deceniile, voi fi mai vânjos, mai vital, mai tenace, mai întreprinzător, mai setos de viață. Spre a face de râs nesărata vorbă a bătrânețelor haine grele voi purta pantaloni de cârpă cu două palme deasupra gleznelor, maiouri imprimate, vestoane, geace pe piele, voi avea pe încheietura mâinii stângi un gros lanț de aur alb, însoțit de o secretară căreia îi voi croi un drum în
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
cântar de scrisori, cu pârghii și talgere de alamă, un obiect de o complicație amuzantă, ce-și pierduse demult folosința, devenind o piesă inutilă, decorativă. Contemplase adeseori cu mult interes, în casa unchiului Arthur, o asemenea jucărie, dar bătrânul, suflet hain, nu-i îngăduise niciodată să pună mâna pe ea. Nu pun mâna, doar mă uit" - asigurase el de astă dată, grăbindu-se să urmeze îndemnul bunicii, dar bătrâna prietenă protestă vehement: Pune mâna, mein liebes Kind, joacă-te cu el
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Despre văduve și bătrîni și copii și am să lăcrimez, oprimat - La fiecare cuvînt o lacrimă la fiecare Obidă un hohot și un nod în gît, amar - Așa-mi duc viața la finele Acestui mileniu cumplit, la sfîrșitul acestei Lumi haine, atît de prinsă-cetluită în ticăloșia ei În zădărnicii și deșertăciuni Că moartea o va surprinde cu gura plină De vorbe calpe - Fără un gînd fără o lacrimă... Îmi închipui pe pămînt locuri Unde nu ajunge raza de soare Locuri unde
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
Andrei Zanca Podul bătrînelor case, un timp răstignit în pulbere peste păpușa de lemn, cuferele pline cu hainele primilor pași, rămîi pironit de sfială, urmele-furcă ale turturelelor în praful gingaș, hieroglife repetabile în mireasma lină a zăpezii, cu smerenie întorcîndu-te înspre scară, învins de irecuperabil Lebede de-o parte și de alta a insulei. hanul și castanii de-
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
negru ca mâinile minerilor / demonizatul râu în care nu-mi mai pot / oglindi chipul nici ființa lăuntrică // obscuritate curgătoare ca și mine. ; Două decenii / din viața mea / au pierit / în râul Amarului Târg / aidoma unor căței / înecați de o mână haină / (dar nu există oare / o milă-a necruțării / un Bine al Răului?)/ aidoma unor căței / care n-au deschis măcar ochii.; Cu iarbă se-ndestulează / (cu ce altceva?)/ muzica / aidoma unei vite / cu iarbă grasă primăvăratică roșie / muzica militară-n
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
strîmbături nătînge, Vă fluturați infamul terfelog, Posteritatea de pe-acum mă strînge La sînul ei cu iz de busuioc. Stiletul ironiei, în cazul lui Mihu Dragomir, vizează poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și pîinea cum se coace. Luînd în piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant, în sintonie cu sufletul poetului. Dar și cu „Vremurile de restriște” într-un „veac hain și interzis”, în care, în viziunea poetului, am devenit un „popor proscris”. În aceste circumstanțe nefavorabile, poetul se simte străin de lume pentru că, spune el, „Suntem și-n ceruri prigoniți”. De aceea, el îndeamnă: „Chiar de-am rămas fără cazarme
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
școlii cu-n alai de așteptări și spaime fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide evantai. Și-n haina-ți mică treci, te simți ca-n rai, pășești ca nimeni altul, seamăn n-ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
pregătindu-se de exit își subțiază rezervorul de simpatie - dar ei au folosit abil și voturile pro-Băsescu. Certându-se Băsescu i-a și ajutat, pentru că i-a ajutat să obțină, purtându-se așa cu ei - mai degrabă ca un tată hain, i-a ajutat să câștige și voturile anti-Băsescu", a continuat Emil Hurezeanu. PNL-PDL, o căsătorie de încercare În opinia sa, Vasile Blaga și Crin Antonescu, anunțând un candidat comun la prezidențiale, „și-au permis o acțiune în două etape, e
Hurezeanu, despre Blaga și ai lui: Nu puteau să-l ucidă pe Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28207_a_29532]
-
vis merii se-mbolnăvesc când vântul strecoară sabia viermilor urmașii atacă izvorul rănind ochii mei sângeră prin rădăcini Seva o sprijin cu inima cu toate oasele rămase în galeria lumânărilor nici tămâia nu mai zboară până la ei Ah, vântul mucenic hain, cum ne pierde rugăciunea iar merii se hrănesc cu trupul nostru, pământ pentru păsările viitorului. august 1964 OCNAȘII Numai când muncesc, Morții par odihniți Precum ocnașii Ați văzut schelete de muzeu?! Așa,într-o corvoadă de sare Mi i-am
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
când muncesc, Morții par odihniți Precum ocnașii Ați văzut schelete de muzeu?! Așa,într-o corvoadă de sare Mi i-am imaginat eu. Munca lor era să oprească Vântul închinându-l cu gesturi tăiate Ca pe o planetă otrăvitoare. El, hain Le umbla prin oase Căutându-le măduva timpului Ca-ntr-o rebelă răscoală. Și totuși fericirea lor sfântă Era în această luptă. Acolo nu se mai deosebește Bărbat de femeie Fiecare os de rugina cerului pocnește Iar sufletul îi dă
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
îmbrăcămintea din piele au la dispoziție mai multe oferte ale unor firme specializate în acest domeniu. S.C. „Captari Leader Eșantion“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 10) practică următoarele tarife (manopera): la reparații, înlocuit fermoar - 110 000 de lei, înlocuit căptușeală haină scurtă/lungă - 220 000-260000 de lei; cusut (manopera) sacou - 1500 000 de lei, geacă - 1 600 000 de lei, pardesiu - 1 900 000 de lei; unitatea are program de lucru de luni până vineri între orele 10-17; SOCOM „Colortex“ (str.
Agenda2004-41-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282962_a_284291]
-
000 de lei, pardesiu - 1 900 000 de lei; unitatea are program de lucru de luni până vineri între orele 10-17; SOCOM „Colortex“ (str. Dacilor nr. 4) practică tarifele următoare (manopera): reparații - înlocuit fermoar - 150 000 de lei, înlocuit căptușeală haină scurtă/lungă - 450000-600000 de lei; cusut (manopera) haină scurtă/lungă - 1 500 000-2100000 de lei, vestă - 550 000 de lei; unitatea vă stă la dispoziție de luni până vineri între orele 9-17; ASCOM „Unirea“ (Bd. Tinereții nr. 2) efectuează reparații
Agenda2004-41-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282962_a_284291]
-
lei; unitatea are program de lucru de luni până vineri între orele 10-17; SOCOM „Colortex“ (str. Dacilor nr. 4) practică tarifele următoare (manopera): reparații - înlocuit fermoar - 150 000 de lei, înlocuit căptușeală haină scurtă/lungă - 450000-600000 de lei; cusut (manopera) haină scurtă/lungă - 1 500 000-2100000 de lei, vestă - 550 000 de lei; unitatea vă stă la dispoziție de luni până vineri între orele 9-17; ASCOM „Unirea“ (Bd. Tinereții nr. 2) efectuează reparații articole din piele (manopera): înlocuit fermoar haină de
Agenda2004-41-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282962_a_284291]
-
manopera) haină scurtă/lungă - 1 500 000-2100000 de lei, vestă - 550 000 de lei; unitatea vă stă la dispoziție de luni până vineri între orele 9-17; ASCOM „Unirea“ (Bd. Tinereții nr. 2) efectuează reparații articole din piele (manopera): înlocuit fermoar haină de piele - 50000-100000 de lei, înlocuit căptușeală - 100 000-300 000 de lei; unitatea este deschisă de luni până vineri între orele 9-17. C. B. Îngrijire și înfrumusețare l Servicii la Salon 180° Salonul de înfrumusețare 180°, deschis de câteva zile
Agenda2004-41-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282962_a_284291]
-
estetică le departajează. Dar de ce n-am caută trăsături etnopsihologice specifice în Toma Alimos? Nu cred, deloc, că ar fi o erezie. Aici, cînd Toma întîlnindu-se cu Manea (sînt amîndoi, boieri din ținuturi diferite), ospătîndu-l din plosca cu vin, acela, hain, în timp ce bea cu stînga, cu dreapta scoate paloșul și-l lovește pe Toma "unde-i greu voinicului", apoi fuge mișelește. Toma, rănit greu, exclama: "Alelei fecior de lele!/ Cum răpiși zilele mele!/ De te-aș prinde-n mîna mea,/ Zile
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
m-apuci,/ În tainița să m-arunci./ Ulmii că s-or clatină,/ Frunză ca s-o scutură,/ Trupul că mi-o astupa." Înțelege, deci, să se supuie morții. Dar după ce și-a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]