205 matches
-
drag mie, la urmă. Dinadins, ca oricare ființă la care ții, și pe care din politețe n-o pui în frunte. Numai dacă aș aminti de legenda ucenicului împins în gol, de pe acoperișul Bisericii Negre în construcție, de meșterul zidar hapsân, incapabil să suporte o critică. Ucenicul susținea cu glas tare și fără să se lase intimidat de șefi că zidul bisericii nu era drept. Zidul, pe terminate, trebuia refăcut. Atunci, meșterul, enervat și neacceptând să fie contrazis, i-a făcut
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
adevărat. Asta confirmă ce v-am spus mai înainte, că am început să scriu la un moment dat în românește. Am numeroase manuscrise, foarte numeroase! Nu știu dacă mai ajung să le public pe toate, nici nu sunt așa de hapsîn ca să mă bag la toate editurile, dar într-adevăr am început să public în românește. Tot ce am publicat pînă acum și voi publica în viitor sunt lucruri mai vechi. F.J.: Și după Cristofor Columb ce a urmat? Al.C.
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
tehuie și-n resturile cinei de sâmbăta seara printre blocuri. La confluența lui treisprezece cu treisprezece bis, istoria municipală își dă poalele peste cap, rânjește mânzește. Calina Canina Karina latră patetic la cerul abstract și senin. Îi răspunde răgușit și hapsân, istoria municipală, paceaura bătrână, ascuțindu-și caninii galbeni, tociți, pregătindu-se să devore ce-o mai rămâne din noi după ospățul pantagruelic, alzhimeric , de sâmbătă seara, al bunului Dumnezeu dintre blocuri. Doamne, să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești stăpânul ei de jure Tu să-ți ocrotești avutul de popoarele hapsâne Când puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze ... Citește mai mult Un român către poporCând imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbineTu născut cu veșnicia ca o nație martirăScoate sabia din teacă și-amintește-ți de RovineUnde armii otomane în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
a ăveteranilor" după privilegii și aranjamente? Am avut un enorm respect pentru suferință lor și pentru umilințele indurate în închisorile comuniste. Dar, de-o vreme, o bănuiala nu-mi da pace. Mă întreb: dacă acum, la bătrânețe, sunt atât de hapsâni și rapace, atât de ahtiați după onoruri și măriri, cum vor fi fost în tinerețe?! Nu duc gândul mai departe, pentru ca, slavă Domnului, există suficienți foști deținuți politici care se comportă admirabil. Din nefericire, nu ei ne guvernează. Ba, mai
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
pe malul mării, de unde să privească Mediterana, muncind puțin, cît îi trebuie să supraviețuiască. Iluzii. Visări treze ale unui vagabond incurabil. Ancorează într-un sat libanez locuit de mici rentieri arabi. Le zugrăvesc, unora dintre aceștia, casele, totul sub supravegherea hapsînă a lui Klein, urît de moarte de Musa. Finalmente, se ceartă, evident pentru a-și primi banii, cu Klein. Adrian cugeta trez, gîndindu-se cum să evadeze în zarea zărilor: "Un vis cîrpit nu mai e un vis. Trebuia să plec
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
sătuc uitat de lume, într-o căsuță cu cerdac, Bunica spune o poveste în timp ce pune ață-n ac. Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată, Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată: Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții, Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații. La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire, Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire... Bătrânul moș nu vru
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
sătuc uitat de lume, într-o căsuță cu cerdac,Bunica spune o poveste în timp ce pune ață-n ac.Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată,Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată:Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții,Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații.La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire,Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire...Bătrânul moș nu vru
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
-n beznă *** să-ți miroasă gura greu cum ar adospi haznaua c-ai furat sărutul meu cum o face haimanaua *** să ajungi milog pe stradă tu ce-ai fost mereu stăpân fără casă - fără masă să plătești c-ai fost hapsân *** să-ți înghețe inima să ai țurțuri sub sprânceană c-ai trădat iubirea mea nu eu, dorul te blesteamă *** în bordei să îti duci veacul și să latri fără rost să te știe numai dracul de prieten, căci ești prost
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]
-
Și-n picioare cu ghetuțe, Sunt teribil de drăguțe! Au venit așa-mbrăcate, Că-i tot frig, iar vântul bate Și mai vezi chiar prin ogradă Câte-o dungă de zăpadă. Peste codri și coline, Primăvara abia vine. - Ca să vezi, iarna hapsână Mai vrea, soro, să rămână! Referință Bibliografică: PĂRĂLUȚELE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PĂRĂLUŢELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377279_a_378608]
-
șterse monturile transpirate ale palmelor de coapse. După ce se mai obișnui, desluși în umbrele pomilor adierea vântului în crengi. Prinse să soarbă cu nările dilatate mirosurile grele, dospite-n beznă; mirosurile acelea de paragină, de ziduri coșcovite și de vreme hapsână strecurată în crăpăturile pământului, în țărâna ce-i scrâșnea strivită sub tălpile bocancilor. Cu senzația că pașii ei trezesc glasurile grădinii și picioarele ei încălțate în bocancii omului ei se auzeau departe, unde o fi fost, ajungând ca o chemare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
astfel de gânduri profund amare: Azi suverană-n lume e nestatornicia Cine păstrează pure credința, prietenia ? ...Hafiz, bolnav e duhul acestei vremi. Cum oare Un înțelept sau doctor să-i afle vindecare ? Cei drept siliți sunt astăzi, când vremea e hapsână, La cei nedemni să-ntindă a lor loială mână. Totul culminând cu un strigăt suprem: "Ah! În această lume un om există oare?/ Cine pe-Adam din nou să-l nască ?" Ceea ce ne face să depășim deznădejdea, deziluzia, întrebările fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ziua care tocmai se termina. Vându-se ceva marfă și adunase ceva bănuți la chimir. El nu era un om rău, ajuta pe cel În necazuri. Nu era nici zgârcit: dădea câte un bănuț unei vaduve. Și nici nu era hapsân dupa avere. Târgul unde fusese era mare, iar În târg mișună oameni fel de fel. Și buni, dar și rai. Mai mulți răi decât buni. Cum mergea negustorul singur cu gândurile lui, i se păru că zăreste o umbră. Se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Istrati însuși, fusese doar Brăila...! Prea banal, prea modest, probabil, pentru plastografi. În arhiva rămasă de la S. Schafferman există de altfel și o fotocopie a manuscrisului. Pe baza acestui mic fals a fost construit apoi confortabilul mit al Ťpărăsiriiť Occidentului hapsîn și al întoarcerii Ťfiului risipitorť la caldul sîn al patriei mumă, deși cine socotește cît a stat de fapt Istrati în România între 1930 și 1935, ultimii lui cinci ani de viață, constată, prozaic și imbatabil, că a fost o
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Mai rămâi sănătos, jupâne Ștrul. Mergi sănătos, bade Dumitre! Ajuns la han, a observat de departe că hangiul murea de curiozitate. Ei, ce ai făcut la angrosist? Te întorci pe scut sau sub scut? Ce scut, jupâne? Ce, cu un hapsân ca aista te poți înțelege?... Da’ să știi că mi-ai plăcut. M-ai luat subțire cu scutul. Ce-ai zis dumneata: ce știe moșneagul ista? Află, jupâne, că acolo în sat la mine este un liceu mare - Liceul lui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acestora dar acordând și suficient spațiu pentru unele lecturi preferate. Îi plăceau mai ales poveștile scrise de Ion Creangă. Ascultase discul pe care era imprimat basmul: Capra cu trei iezi de peste o sută de ori. Îl ura pe lupul cel hapsân și se bucura că mama-capră îl pedepsise după fapta sa. Dar inima îl îndemna cel mai mult către muzică. Stătea ore în șir în fața televizorului și asculta concerte, sorbind unele melodii care îi mergeau direct la suflet. Această artă îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-s singurul vinovat de înjghebarea acelui ménage, fiindcă, din noi doi, eu sunt cel cu un caracter mai puternic și mai moral. — Umanitarul lu’ pește! strigă ea. Care are meseria de a-i apăra pe pârliții de amărășteni împotriva proprietarilor hapsâni! Tu, care mi-ai dat să citesc USA! Din cauza ta mă dau peste cap ca să fiu mai mult decât gaura tâmpită și proastă a cuiva! Iar acum te porți de parcă aș fi vreo boarfă, să te folosești de mine - să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am zis-o încă. Vei fi aflat mata. Mda... murmură Săteanu, privind în gol. Nu știu cît preț o pune el pe ce-am ajuns, pe poziția mea socială, dar știu că l-ar durea profund văzîndu-mi căsnicia. Era el hapsîn după muncă, era grandoman, dar la el dragostea era sfîntă. El și mama s-au iubit mult, că nu tot timpul se muncea; mai erau duminicile, acele sărbători de repaus, cînd amîndoi, la braț, îmbrăcați cu ce aveau mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu oamenii? Și ei sunt răi cu mine! Ei și? La o faptă rea se răspunde cu o faptă bună! De ce nu-ți iubești copiii? Pe Artemis? Sunt doar copiii tăi! Ai vrut să ai mulți urmași. Ești prea rău, hapsân, zgârcit și fălos. Într-adevăr! Dar este prea târziu! Artemis este acum mare, nici n-o mai văd! Dar Ursa, din ceata lui Artemis, ai nenorocito! acum este în ceruri, împreună cu fiul ei! Da! am greșit prea mult! Ah, ce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tramvaielor noaptea, ploi de toamnă, zilele toride, lansări la apă ale navelor. Primeau, în schimb, DVD-uri cu viitor îndepărtat imortalizat de turiștii cosmici pe stick-uri minuscule. Un troc din care brăileanul fanariot cu sânge de evreu, comportament de țigan, hapsân la bani ca un țăran, greu de cap ca un bulgar, îndărătnic precum un ungur, iute la supărare ca un tătar, bețiv ca un rus, leneș ca un turc, pervers ca un francez câștiga enorm, multiplicându-le și oferindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de mâncare lupilor cu șapte capete care-i ține într-o stare de înfometare aspră ca atunci când le dă ceva de mâncare, să nu mai bea și apă. -Și eu ce amestec am, că acel rege, peste faptul că este hapsân, este zgârcit și crud? a întrebat craiul. -Este de datoria crailor să facă bine pentru cei neajutorați, răspunse crăiasa. -Bine, așa o fi precum spui și se mai îmbună apoi o întrebă: Știi să călărești? -Ai uitat cine sunt? răspunse
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
crescuți cu morala acestor bătrâni exaltați sunt de-a dreptul detestabili. Dacă nu avem habar încotro a luat-o frustrarea vițelului împins pe scări afară în fabula lui Alexandrescu, în ce chip și-a răzbunat el onoarea rănită de unchiul hapsân și brutal, ne e foarte cunoscută cariera „vițeilor" din vremea lui Caragiale. Niște perfecți jongleuri ai celor mai nobile idei, încuscrite cu cele mai meschine interese. Ce-i face așa? Greu de spus precis. Pesemne că vremea în schimbare și
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
ai lui. Într-o lume fantastică din 1985, unde păsările dodo au fost reînviate prin secvențiere genetică și sunt animale de companie, războiul din Crimeea nu s-a terminat, Anglia este un stat aproape militarizat și condus de o corporație hapsână, suprarealiștii duc lupte de stradă cu renascentiștii, iar beletristica este o obsesie planetară, detectivul literar Thursday Next e nevoită să plece în urmărirea unuia dintre cei mai căutați criminali, Acheron Hades, care răpește personaje din cărți. Thriller literar delicios de
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]