89 matches
-
întâlni într-o zi acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele și verii mei ,,de la țară”, gata să-mi intre în
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Păi să ajungi în brațele bunicului, a toate știutorul și făcătorul, cu cai de rasă cumpărați de la nemții din Șaba sau Leipzig, coloniști și ei, ademeniți de Alexandru I, ca și noi, moldovenii de dincoace de Prut, să pleci cu harabaua alungită ca să cuprindă mai mult din recolta cosită, cu doi cai sănătoși la tracțiune și unul de rezervă, în spatele căruței, cu mine la hățuri, pregătit mereu să-mi fie îndeplinite toate mofturile, să mai ai și statut de școlit la
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
186l-l862), după ce în anul întâi, 1860-l861, învățase binișor, Mihai se hotărî să fugă din nou acasă. Obișnuit să bată drumurile, o lua deci pe jos până la Mihăileni, pe unde, neavând bilet de liberă circulație, trecu granița pitit în dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Președinte, Mihai Drăguțescu Locțiitor, Magdalena Petre Membri: P.S.D. - 1 Doru Giugula P.N.L. - 1 Cristian Ene P.D. - 1 Marian Zlotea P.R.M. - 1 Adrian Roșeți P.U.R. - 1 Mihail Crăciunescu P.S.D. - 2 Nicolae Chirilă P.N.L. - 2 Mircea Morozan P.D. - 2 Codrin Haraba P.R.M. - 2 Oana Iordache P.S.D. - 3 Mircea Augustin Petre P.N.L. - 3 Dan Ion Oprea P.D. - 3 Decebal Lohan P.R.M. - 3 Tatiana Pârvulescu ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165780_a_167109]
-
Președinte, Mihai Drăguțescu Locțiitor, Magdalena Petre Membri: P.S.D. - 1 Doru Giugula P.N.L. - 1 Cristian Ene P.D. - 1 Marian Zlotea P.R.M. - 1 Adrian Roșeți P.U.R. - 1 Mihail Crăciunescu P.S.D. - 2 Nicolae Chirilă P.N.L. - 2 Mircea Morozan P.D. - 2 Codrin Haraba P.R.M. - 2 Oana Iordache P.S.D. - 3 Mircea Augustin Petre P.N.L. - 3 Dan Ion Oprea P.D. - 3 Decebal Lohan P.R.M. - 3 Tatiana Pârvulescu ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165779_a_167108]
-
Mari), născută la data de 26 aprilie 1985 în localitatea Cotiujenii Mari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cotiujeni, raionul Șoldănești. (2.654/2008) 14. Ciornîi Vladimir, fiul lui Boris (născut la 10.07.1936 în localitatea Haraba) și Olga, născut la data de 9 august 1967 în localitatea Blagoveșcensk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rezina, str. Cetatea Albă nr. 20. (2.747/2008) 15. Ciornîi Zinaida, fiica lui Ion și Margareta (fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
pretutindeni În Europa. Oană Îi zâmbi lui Ștefănel, chemându-l cu degetul, Îl ridică pe umeri și se prefăcu zdrobit de povară. - O, ce vlăjgan de aproape cinci ani, e vremea să-l aducem la oaste, că e greu cât harabaua lui moș Onofrei, plină cu saci de grâu și cu miere pentru urși... Ia să vedem cât de repede fuge flăcăul nostru ca să mi-i aducă acum pe moș Onofrei și pe Modruz, oșteanul care priveghează În luminișul din spatele casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În care se aflau sute de trunchiuri de arbori retezați Îmbrăcați În armuri, cu scuturi de felul celor purtate de oastea Moldovei și chiar cu cușme de oțel În vârfuri. Dincolo de această armată de arbori se afla un șir de harabale, iar mai departe de ele, alți arbori tăiați. Cornul de zimbru sunase o dată, prelung, iar căpitanul Oană se apropiase de ei, la trap ușor, și le spusese: - Acum, luați aminte. Zimbrul zice Gardă, În formație de atac. Din codri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Întunericul coborâse peste tabăra lui Kubilai, care se vedea acum departe, În câmpie, luminată de focuri. Mârzacii Începuseră să frigă carne de batal. Santinele călare privegheau, ca Întotdeauna, cele patru zări. Ștefănel fusese legat, deocamdată, afară, de una dintre roțile harabalelor furate din Albești, până la Întoarcerea lui Djelma cu căpetenia moldovenilor. Atunci se va hotărî dacă merită să lase copilul În viață sau dacă e doar o povară inutilă. Nu-i dădu nimic de mâncare, dar copilului nu-i era foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
erau luați În vârful lăncilor de rândul al doilea de călăreți. Oană Își Îmboldi calul la galop, sări peste un cort și tăie cu o mișcare prelinsă pieptul unui tătar care tocmai Își Încorda arcul, apoi goni spre lanțul de harabale care se iveau În marginea taberei. - Ștefăneeeel! strigă, iar strigătul său pluti peste vaierele luptei fără vreun răspuns. Reluă goana, trecând pe lângă fiecare căruță, apoi răsuci calul și se Întoarse spre corturi, continuând să strige numele copilului. Un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
drumul luminos și singuratic al rătăcitorilor. Apoi redeveni cel dintotdeauna, iute la gând și la faptă, scară la scară cu toți călăreții lui, până la ultimul. Trebuia să ajungă Înapoi, Înainte ca această expediție să se transforme Într-un dezastru. - Două harabale cu cergi pentru răniți. Legați În feșe, să nu sângereze. Patru cai la fiecare, cu alți patru de schimb În spate. Un ceas de trap, să nu istovim caii peste măsură. Apoi schimb de cai, cu cei duși deja de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spaniolă, rusă ori bulgară. Se iveau mereu, la margini, caravane prăfuite care soseau din depărtările Asiei, din India sau chiar de dincolo de Marele Zid Chinezesc, dar și tabunuri de cai aduși la vânzare din ținuturile mongole. Se mai iveau și harabale Încărcate În porturile Mediteranei sau ale Adriaticii, cufere cu săbii de Toledo și archebuze vieneze, haine venețiene sau argintărie din Florența. Se făceau și cumpărături mici, un cal, o șa cu ținte de argint sau o cupă de vin făurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și înstăriți. În legătură cu spiritul de economie al acestei familii se spune că mergea până la despicarea bățului de chibrit înainte de a-l folosi, pentru a-i dubla utilizarea. Celălalt exemplu. Mitru Cotruță, un gospodar din satul meu a plecat odată cu o haraba plină de saci cu grâu la târg să-i vândă. La intrarea în Botoșani, situat la 18 km de sat, se aflau în zilele de târg mulți angrosiști de cereale, care se repezeau ca un stol de ulii asupra căruțelor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tot o apăsare a celui sărac, care, la trei luni, în calitate de cap de familie, trebuia să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai frumos pentru noi toți ! Hai Vasluiul ! (MERIDIANUL, An X, nr.28 (757), joi 24 iulie 2008, Editorial) TROACA... alegerilor (!) S-a declanșat campania electorală cu trompetiștii cei mai din frunte care-și asumă rolul de cai de tracțiune la harabalele politice. Mai sunt și câteva mârțoage care, până la urmă, nu pot aduce noutăți într-o ... competiție a banului. E clar: 2-3 joacă, iar restul sunt babe la gard. E cazul conservatorilor care se vor cățăra în parlament tot pe umerii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adverbe (locuțiuni adverbiale) exclamative (sau interogativ-exclamative): „Apoi încet-încet m-am furișat printre oameni și unde-am croit-o la fugă spre Humulești, uitându-mă înapoi.” (I. Creangă), „Și atunci unde nu începe Flămânzilă a cărăbăni deodată în gură câte o haraba de pâine...” (I. Creangă) „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei.” (M. Eminescu) • adverbe-regim; situează într-un anumit regim stilistico-semantic termenii pe care îi însoțesc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
declarase cetățenia „basarabeană” iar țara în care dorea să se repatrieze, „Basarabia”, în com. Fălăeștii (probabil, Făleștii) Noi, jud. Lăpușna. Ciubotaru Petru voia să se reîntoarcă în com. Cărpineni, jud. Lăpușna iar Crăciun Ion născut Act de identitate al cetățeanului Haraba Ion în 1916, de profesie morar, voia să se întoarcă la domiciliul din orașul Chișinău. Se stabilise la 12 august 1944 în comuna Rânzești din jud. Fălciu și dclarase că „...venise cu nemții luat cu sila”. Cu maximă certitudine, acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor]” <endnote id="(80, p. 139
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea a adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem pe la 1909 -, căruia În Basarabia i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem pe la 1909 -, căruia În Basarabia i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot mare”. Iată câteva replici din piesele lui Vasile Alecsandri : „Ne-a asurzit În harabaua cea jidovească de la Roman” sau (cum se exprimă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot mare”. Iată câteva replici din piesele lui Vasile Alecsandri : „Ne-a asurzit În harabaua cea jidovească de la Roman” sau (cum se exprimă un personaj grec) „vin de la Herța, cu un harabazio ovreo... țe drumo blestemato !... țe hurducarismos !” <endnote id="(427, V, p. 355, și VII, p. 382)"/>. Tot În Moldova (Iași) și tot la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]