41 matches
-
emailuri trimise de cetățeni britanici, dar și din alte țări care și-au arătat interesul de veni în Transilvania ca reacție la campania „Move to Transylvania. We have a plan”, gândită de Adrian Docea, Elena Hurjui și echipa de la agenția Heraldist & Wondermarks. Campania se adresează investitorilor și antreprenorilor britanici care vor să rămână în Uniunea Europeană și a avut deja un ecou surprinzător pe internet. „Dacă nu îți surâde ideea de a fi blocat pe o insulă cu Boris și Nigel pentru
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
incurabile și să creeze artă, nu să facă branduri de regiune și să învețe că marketingul contează. Asta trebuie făcut acum, de fapt trebuia făcut acum 25 de ani. Mai așteptăm un sfert de secol?” Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks Totul a pornit de la Transylvania Beyond, un site conceput într-un weekend de Adrian Docea și 50 de euro investiți în promovarea pe Facebook. Până la sfârșitul săptămânii trecute investiția în promovarea pe Facebook era de 250 euro. „Campania „We
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
ca la o opțiune? Câți dintre ei au auzit măcar de Cluj? Cred că extrem de puțini dintre ei ar fi luat în considerare jumătatea estică a UE pentru o eventuală relocare”, spune pentru Republica.ro Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks. Pe de cealaltă parte, spune Adrian, Cluj este un oraș cu resurse foarte bune pentru startup-uri și companii care să construiască produse IT, însă care are nevoie de oameni cu experiență antreprenorială. IT-știi clujeni au nevoie de oameni cu
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
pană acum aproape 400 de mesaje. „Nu ne-am așteptat la un asemenea răspuns, e dincolo de cele mai optimiste așteptări. Ne bucură interesul oamenilor și încercam să-i sprijinim în funcție de nevoile lor specifice”, mărturiseste Elena Hurjui, Strategic Partner în agenția Heraldist & Wondermarks. „Am dovedit că se poate face branding de regiune - și implicit putem ajuta brandului de țară - chiar fără sprijinul autorităților, doar prin inițiativă privată și prin conectarea celulelor sănătoase din societate, de la cetățeni la ONG-uri la companii interesate
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
proiectul în zonă privată și îl ținem agil și creativ, decât să-l instituționalizam și să-l încetinim. Rămâne de văzut. Da, suntem interesați să colaborăm cu administrațiile locale care au trecut în secolul XXI” Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks Cea mai mare parte a email-urilor primite sunt de la britanici care au aflat - mulți dintre ei pentru prima dată - de oportunitățile pe care le oferă România, și care vor mai multe informații despre o posibilă relocare în Cluj
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
era menit să devină încă de anul trecut, când l-au lansat ca brand - sub numele „Transylvania-The Land Beyond The Forest" (traducerea din latină a numelui trans-silvania), și anume primul brand regional al Transilvaniei. „România nu are branduri regionale, iar Heraldist a lansat acum câțiva ani de-abia primul brand local din România - brandul orașului Alba Iulia -, deci întreg domeniul brandingului de destinație este încă la început la noi în țară”, adaugă Adrian Docea. „Transilvania este probabil cel mai notoriu brand
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare by https://republica.ro/generatia-b-zmove-to-transylvania-we-have-a-plan-elena-si-adrian-le-arata-britanicilor-o-romanie-surprinzatoare [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor și metalelor specifice heraldicii. ... (4) Proiectul stemei se elaborează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii și consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante. ... (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
(n. 14 aprilie 1910 - d. 30 aprilie 1966) a fost un important istoric, genealogist și heraldist român. A fost membru corespondent al Academiei Române și al unor institute de istorie din Franța și Belgia, membru onorific al „Societății publiciștilor și scriitorilor străini” din Bulgaria. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor din Basarabia, membru al Comitetului de
Gheorghe G. Bezviconi () [Corola-website/Science/306886_a_308215]
-
Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Ocazional se țin spectacole și în Foaierul Galben, care are o capacitate de maxim 200 locuri. a adoptat un însemn heraldic, creat de heraldistul Tudor-Radu Tiron, și un logo în care înseamnă "artă pentru artă" sau, cuvânt cu cuvânt, "arta este recompensa artei". Baritoni: Bași: Balet: Dirijori: Mezzosoprane: Soprane: Irina Iordăchescu Soliști balet: Ovidiu Matei Iancu Tenori:
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
și Basarabia s-a creat împrejurări favorabile manifestării deschise a năzuinței românilor către unirea cu „Patria Mamă”. În Basarabia, la 2 decembrie 1917 s-a constituit Republica Democratică Moldovenească, urmând ca pe 24 ianuarie 1918 aceasta să-și proclame independența. Heraldistul Paul Gore redactase în mai 1917 un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia”, care își propunea să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
-și proclame independența. Heraldistul Paul Gore redactase în mai 1917 un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia”, care își propunea să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al drapelului Republicii Democratice Moldovenești. Acesta era un tricolor albastru-galben-roșu, cu fâșiile plasate orizontal, având stema în centrul câmpului galben și inscripția „Republica Democratică Moldovenească și Independentă” în centrul câmpului albastru
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
3. Acest scut este timbrat de o coroană închisă și are doi tenanți feminini în vestimentație antică, reprezentând Justiția (dreapta) și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției pașoptiste, românii au solicitat o stemă a principatului care să cuprindă și o a treia reprezentare în locul brâului roșu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
de Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
aprilie 1917, Paul Gore (în calitate de președinte) redactează un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia” (rămas în manuscris). Acesta își propune să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al stemei și drapelului Republicii Democratice Moldovenești, în principal datorită faptului că "„Paul Gore avea posibilitatea reală să influențeze opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al stemei și drapelului Republicii Democratice Moldovenești, în principal datorită faptului că "„Paul Gore avea posibilitatea reală să influențeze opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea provinciei moldovenești [...] de sub dominația împăraților Romanov și, totodată, să știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
stalinistă, când biserica în sine era un simbol..., deci se încuraja furtul."" În anii '70 ai secolului al XX-lea, Direcția Monumentelor Istorice a încercat limitarea deteriorării și conservarea in situ a ruinelor catedralei catolice. Prin anul 1974, profesorul și heraldistul Ștefan Gorovei de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași s-a apucat să lucreze la restaurarea ruinelor Catedralei Catolice din Baia, însă lucrările au fost întrerupte după desființarea Direcției Monumentelor Istorice din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu. La data de 23
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
desemnarea membrilor de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. În acest prim Consiliu au fost desemnați: La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativă Heraldică, de pe lângă Ministerul de Interne, compusă din istorici, heraldiști, sigilografi, muzeografi, genealogiști etc. Această comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
(n. 19 septembrie 1825, București - d. 1 august 1908, București) a fost un academician român, istoric, genealogist, heraldist și membru de onoare (din 1905) al Academiei Române. După ce a făcut primii ani de școală acasă, timp de 4 ani a urmat cursurile la Paris. Revine în țară în 1848 și profesează ca procuror și judecător la Tribunalul Ilfov până în
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu, care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în "Tetraevanghelul" din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.. Heraldica românească se va constitui ca știință, în sensul modern al termenului abia în secolul al XIX-lea, remarcându-se o serie de heraldiști ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Șeulescu, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, precum și reputați istorici ca Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia sau Dimitrie A. Sturdza. La cumpăna dintre secolul al XIX-lea și al XX-lea ăși desfășoară activitatea heraldiștii: Octav George
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
serie de heraldiști ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Șeulescu, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, precum și reputați istorici ca Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia sau Dimitrie A. Sturdza. La cumpăna dintre secolul al XIX-lea și al XX-lea ăși desfășoară activitatea heraldiștii: Octav George Lecca (1881-1957), Ștefan Dimitrie Grecianu (1825-1908) și Petre Vasiliu-Năsturel. După Marea Unire, heraldica a beneficiat de un nou impuls prin înființarea în 1921 a Comisiei Consultative de Heraldică, formată din 7 membri alesi pe 5 ani si ale
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ca această nouă realitate politică să fie reflectată și în stema de stat. În 1921 o comisie heraldică special instituită a adoptat și propus spre adoptare forurilor legiuitoare, o nouă reprezentare a stemei de stat, pe baza modelelor propuse de heraldiștii József Sebestyén și Paul Gore. Legea din 23 iunie 1921 precizează că stema României este alcătuită dintr-un scut albastru, încărcat cu o acvilă cruciată de aur, încoronată, având ciocul și ghearele roșii, precum și un sceptru în gheara stângă și
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
au permis, vechea stemă comunistă a fost eliminată și de pe sigiliile oficiale, în interiorul lor apărând scris pentru început doar numele țării (în variantele sau ). Încă din timpul revoluției s-a pus problema adoptării unei noi steme, însă soluțiile oferite de heraldiști la acel moment nu au fost acceptate, preferându-se varianta ca noua stemă de stat să fie adoptată odată sau după adoptarea primei Constituții post-revoluționare. Începând din 1990 s-au realizat și depus la Parlament mai multe proiecte. Ca și
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de Stat constituită la inițiativa Guvernului Petre Roman, fiecare propunând diferite variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), "„Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”." Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. Într-un interviu din 1992, Constantin
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]