KorAP: Find »[drukola/base=hermeneutic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...39 >

952 matches

Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515

în străinătate, o carte bine bazată teoretic, dar care aduce și numeroase elemente de noutate în interpretarea simbolurilor și a semnelor arhaice a fost lansată la Universitatea de Nord miercuri, 11 mai, după-amiază. Este vorba despre "Simbolica artelor non-verbale. Aplicații hermeneutice"de dr. Ioan Marchiș, apărută la Editura Ethnologica, o inedită încercare de apropiere de zona semioticii și a hermeneuticii din perspectiva unui artist plastic cu o cultură mai mult decât solidă. Cartea, bazată pe lucrarea de doctorat a autorului, se

EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
remarcat este că „pentru prima dată, într-o lucrare de hermeneutică se vorbește, alături de marii maeștri, de Mircea Eliade", a punctat profesorul de filosofie dr. Petru Dunca, decanul Facultății de Litere. Capitolul al treilea, cel mai consistent, cuprinde 5 aplicații hermeneutice în care dr. Ioan Marchiș dă întreaga măsură a puterii sale de interpretare și de interconectare a cunoștințelor teoretice acumulate în timp, experiența sa ca artist plastic aducându-și o mare contribuție la reușita acestui demers. Cele cinci titluri sunt

EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
acestui demers. Cele cinci titluri sunt: "Forme și structuri plastice arhaice din nordul Transilvaniei", "O hermeneutică simbologică a operei lui Constantin Brâncuși", "Drumul morții și renașterii pe vasele funerare din Cultura Suciu de Sus", "Marea Zeiță Mamă. Epifanii. Reprezentări", "Concepte hermeneutice: Masca și Jocul în spațiul scenic". Interpretările sunt scrise cu har, într-un limbaj bogat, colorat, care subjugă cititorul, fie el un intelectual de specialitate sau doar un om cu ochii deschiși spre cunoaștere. „Noi, românii, am păcătuit prin faptul

EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura Suciu de Sus a fost focarul care a răspândit în lume semnele care țin de cultul Soarelui, inclusiv etruscii fiind, astfel

EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842

poziție exclusivistă, dar o poziție care să deschidă cele mai largi orizonturi “. Dar, criticii de dinainte și cei de acum, nu cred că vor acorda credit acestor spuse.Însă noi simțim înglobat în aceste spuse marele adevăr al unei dialectici hermeneutice. O critică pasionată și părtinitoare, cum se mai practică pe la noi, și exclusivistă, este, în același timp, o critică inconsecventă, dar și consecventă. Inconsecventă pentru motivul imobilității creatorului, neașteptându-l cu o rețea întreagă de metode, ea va putea, în

CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Critica_se_loveste_in_fiecare_clipa_de_metafizic.html [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
clipă să-și uite propria natură și să impună în loc să urmeze. Aceste caracteristici riscante se caracterizează prin: inconsecvența prin rigoare, așa zis tehnică, schematismul prin starea sufletească ce exprimă libertatea prin reflexibilitate.A;a cum scria și Leo Spitzer cercul hermeneutic se închide în personalitatea criticului, în capacitatea sa de a reacționa în fața operei, idealul criticii lui Jean Starobinski în Relația critică, tradusă de Alexandru George, este legat indisolubil de calitatea celui care citește, dar și de echilibrul în el al

CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Critica_se_loveste_in_fiecare_clipa_de_metafizic.html [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120

străfulgerări mirate, construind și dărâmând - în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări uneori exprimate febril, cu patos, în detrimentul rațiunii, prin versuri care tulbură, emoționează, stârnesc în inimă furtuni electromagnetice, ca răzvrătiri ale umanului siderat. Andreea Dănilă creează, prin poezia sa, un univers

COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Colec_ia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anun_o_nou_apari_ie_editorial_femeia_de_z_pad_poeme_a_andreei_maria_d_nil_.html [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703

afirmațiile din aceste documente, care ascund cu consecvență conflictele cronice ale epocii. Spre exemplu unirea Bisericii Greco-Catolice din anul 1948 a avut cu totul alte conotații și semnificații decât cele prezentate de propagandă. Distanța este uriașă și de aceea exercițiul hermeneutic trebuie să fie extrem de atent. Cartea lui Gillet conturează o imagine sumbră a Bisericii Ortodoxe Române, cea de colaboratoare fidelă a regimului comunist, asistând nici mai mult nici mai puțin la o comunizare a acesteia. El încearcă să demonstreze, dincolo de

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624

de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane, ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum. Interpretarea parabolelor biblice este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă și sugestivă atenție la relieful semantic al pildelor, prin articularea unor ipoteze de interpretare, ce sunt în consonanță cu meandrele, intențiile și sensurile textului biblic. Astfel, pentru Andrei Pleșu, creștinismul este „dozajul optim... între autoritate supramundană

DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
unei revărsări de har, al unei iradieri benefice. Capacitatea de a umbri (episkiazo) terapeutic este apanajul autorității care a trecut prin episodul adumbririi de sine, al jertfei”. Provocatoare și erudită, cartea lui Andrei Pleșu este un model de elevat demers hermeneutic, eliberat de orice prejudecăți sau inhibiții, demers ce își află în adecvare, sugestivitate elegantă a stilului și optimă raportare la Dumnezeire, calitățile sale primordiale. (Iulian Boldea - Parabola ca adevăr sacru http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2371) În

DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926

axa lăuntricității lui G. I. Tohăneanu era angoasa, generată de frisonul neantului, de confruntarea dilematică între conștiința “ființei întru moarte” (Heidegger) și nădejdea (neconvinsă) în ceea ce am numit, cândva, “ființa întru mântuire”. Astfel se conturează echivalentul intelectual și metafizic, echivalentul hermeneutic al acestei, mă incumet să spun, capodopere. Aduc în sprijinul unui atare calificativ un argument în plus, față de cele anterioare, care vizau densitatea substanței, în armonie cu adecvarea formei, un argument considerat, în general, imbatabil. Anume, celebra secțiune de aur

UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875

and the form of human association and action” (McLuhan M., 1964, p. 9). Valoarea de mesaj a medium-ului prezintă 4 multe aspecte: cultural, personal, comunicațional și uman. Dintre acestea, primele două sunt relevate de Marshall McLuhan; celelalte le desprindem hermeneutic. Mai întâi, sunt cele două sensuri relevate de M. McLuhan: a) cultural: într-o cultură evoluata și inerțiala, mediumul (că extensie a mijloacelor perceptive umane) impregnează mesajul cu semnificații ce țin de esență să extensiva; b) în plan personal: el

Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/communication-mediummedia-mijlocmijloace-de-comunicare-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200

afirmațiile din aceste documente, care ascund cu consecvență conflictele cronice ale epocii. Spre exemplu unirea Bisericii Greco-Catolice din anul 1948 a avut cu totul alte conotații și semnificații decât cele prezentate de propagandă. Distanța este uriașă și de aceea exercițiul hermeneutic trebuie să fie extrem de atent. Cartea lui Gillet conturează o imagine sumbră a Bisericii Ortodoxe Române, cea de colaboratoare fidelă a regimului comunist, asistând nici mai mult nici mai puțin la o comunizare a acesteia. El încearcă să demonstreze, dincolo de

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952

care profită de „cunoașterea legilor și a tendințelor” cu scopul de a aduce corecții fenomenelor examinate). Și în critica literară am putea delimita critici cinici și critici clinici. Cei dintâi se servesc de competența critică pentru a-și modela demersul hermeneutic. Cei din urmă exploatează diagnosticarea critică în a se pronunța pentru modificarea, pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile

Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079

om: botezul, nunta, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul. În încheiere, credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care stă la baza sărbătorilor de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor suscită controverse și încă multe mistere hermeneutice. Referințe bibliografice: 1. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 2. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. 3. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. 4. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea

OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931

EUVT, 2005; Comunicarea orală, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2006; (Coordonator) Comunicare și argumentare, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2007, cu o Prefață de Alina Pamfil; Semantica modurilor incertitudinii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2011; Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, Eseu hermeneutic, 150 de pagini, referitor la ediția definitivă a poeziei lui Eugen Dorcescu (vezi infra); Etern, într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2016; (Coordonator) Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75, Editura Mirton

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
de Alina Pamfil; Semantica modurilor incertitudinii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2011; Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, Eseu hermeneutic, 150 de pagini, referitor la ediția definitivă a poeziei lui Eugen Dorcescu (vezi infra); Etern, într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2016; (Coordonator) Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75, Editura Mirton, Timișoara, 2017; Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a sublimului, sub tipar la Editura Mirton, Timișoara. B. Proză: Punctul interior [roman], Timișoara

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, în Questinoes Romanicae, nr. 4, Ed. Jatek Press, Szeged, 2016; Mirela-Ioana Borchin, Veronica Balaj în contrejour, „Melidonium”, 11 aprilie 2017.. D. Ediții îngrijite: EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Ediție îngrijită și eseu hermeneutic (Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, 150 p., vezi supra) de Mirela-Ioana Borchin, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015. Premiul special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor, decembrie 2016. E. Redactor/ lector de carte EUGEN DORCESCU, Elegiile de la Carani, Timișoara

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
și îndurerat”, „Poesis”, XXVII, 2016, nr. 1-2-3, p. 17-19; Eugen Dorcescu, O mare carte de și despre dragoste, „Portal Măiastra”, XII, 2016, nr. 1, p. 18; Constantin Stancu, Timpul ca un glonț, „Confluențe Literare”, 29 februarie, 2016; Iulian Chivu, Conectivități hermeneutice cu Mirela-Ioana Borchin, „Constelații diamantine”, VII, 2016, nr. 3, p. 8-9; Livius Petru Bercea, „O epopee lirică dedicată condiției umane”, „Națiunea”, s. n., VI, 2016, 17 aprilie; „Agero”, 13 iunie, 2016; Iulian Chivu, Apa - spațiu al memoriei și al venerării, „Vatra

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
Portal Măiastra”, nr. 4, 2016, p. 22 - 23; Constantin Stancu, Eugen Dorcescu: Bătrânul, avatarul, arhi-amintirea, fericirea..., „Portal Măiastra”, nr. 4, 2016, p. 37; Livius Petru Bercea, Dialog despre eternitatea poeziei, „Semne-Emia”, nr. 4, 2016, p. 16 - 18; Iulian Chivu, Dialoguri hermeneutice. Mirela-Ioana Borchin - Eugen Dorcescu, „Banchetul”, Anul II, nr. 13-14-15 (ianuarie-februarie-martie), 2017, p. 9 - 13; Claudiu T. Arieșan, Esențele cetății, „Orizont”, Anul XXIX, nr. 3(169), 2017, p. 21; Iulian Chivu, Eugen Dorcescu, retrospectivă aniversară, „Alternanțe”, Anul V, Nr. 2 (15

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
logic, gata să înfrunte, fără ursuzlâc și fără oțărâre, ba dimpotrivă, cu grațioasă seninătate, orice obiecție, venind din partea oricui”. (G.I. Tohăneanu) „A descoperi ceea « ce nu au văzut alții » înaintea ta, ar trebui să fie aspirația prioritară în orice act hermeneutic. Și aceasta chiar este aspirația și - de ce nu? - ambiția mărturisită a scriitoarei și universitarei (UVT) timișorene Mirela-Ioana Borchin, atunci când întreprinde ampla cercetare, veritabilă exegeză, asupra operei poetului Eugen Dorcescu. Textul, de dimensiunile unei cărți de sine stătătoare, a apărut în

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
determinându-i investigația remarcabilă prin relevarea celor mai neașteptate aspecte ale operei lui Eugen Dorcescu”. (Radu Ciobanu) „Să precizăm că dna Mirela-Ioana Borchineste de departe, în critica românească, exegeta de marcă a acestei bogate opere poetice, printr-un minuțios excurs hermeneutic bachelardian și de mai largă reflecție (Despre o arhi-amintire; Simbolurile materiei spiritualizate în poezia lui Eugen Dorcescu), rotunjind de data aceasta profilul scriitoricesc al sărbătoritului cu studiul de referință biobibliografic Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, un „eseu-raport” la ceasul

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
Dorcescu, Etern, într-o eternă noapte-zi, cartea a apărut recent la editura timișoreană „Mirton” și reprezintă, mai ales pentru Eugen Dorcescu, o modalitate de a-și defini limpede arta literară și opțiunile existențiale, iar pentru autoare o confirmare a considerațiilor hermeneutice din cercetările de până acum asupra liricii poetului. Poate, cartea ar fi fost bine să apară înainte de studiile, cu o bază solidă în textul poetului, ale d-nei Mirela Borchin. Ar fi fost mai eficientă atunci și ar fi ajutat la

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
asupra liricii poetului. Poate, cartea ar fi fost bine să apară înainte de studiile, cu o bază solidă în textul poetului, ale d-nei Mirela Borchin. Ar fi fost mai eficientă atunci și ar fi ajutat la clarificarea multor afirmații din eseul hermeneutic integrat Nirvanei. Dar asta a fost opțiunea autoarei; sau cartea s-a alcătuit o dată cu studiul din Nirvana. Apropò de autor (autoare). Meritele sunt, în aceeași proporție, ale amândurora. La „rotunjirea” volumului a luat parte, în egală măsură cu autoarea, șì

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
că există un metalimbaj cu totul specific al operei cunoscutului poet. O întâlnire necesară pentru literatura română, efectele ei sunt pozitive din punctul de vedere al istoricului literar”. (Constantin Stancu) „Particularitatea și valoarea antologiei se susțin în continuare prin studiul hermeneutic însoțitor, semnat de Mirela-Ioana Borchin, cu dimensiuni impozante, care ocupă un sfert din volum (din cele 600 de pagini, studiul are 150 de pagini), în întregime comentariu propriu și original aplicat pe text, aprofundat, fin nuanțat și independent de cârjele

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]