179 matches
-
-pHEMA Autor: ELENĂ ROXANA NEDELCU Coordonator:S.L. DR.ING. LILIANA VERESTIUC Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Hidrogelul este o entitate materială cu structura tridimensională formată din polimeri hidrofili și apa, aceasta din urmă reprezentând mai mult de 20 % din greutatea hidrogelului. Lucrarea prezintă caracteristicile mecanice și de umflare în mediu apos ale unor hidrogeluri pe bază de pHEMA. Hidrogelurile sub formă de film sau bară au fost obținute
HIDROGELURI RETICULATE PE BAZ? DE POLI(HIDROXI-ETIL- METACRILAT)-pHEMA by ELENA ROXANA NEDELCU () [Corola-journal/Science/84135_a_85460]
-
puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu. 8.3.3.3. Câmpie forestieră de stejăret Pm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu. 8.3.3.4. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, III. 326 8/8.3.3.4. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.4. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic- pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, I/II. 324 7/8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu. 8.3.3.4. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, III. 326 8/8.3.3.4. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.4. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic- pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, I/II. 324 7/8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.6. Câmpie forestieră, podzolit - pseudogleizat, I. 327 10/8.3.3.6. Câmpie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
stejăret Pi, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.4. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic- pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, I/II. 324 7/8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.6. Câmpie forestieră, podzolit - pseudogleizat, I. 327 10/8.3.3.6. Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps, brun podzolit semipseudogleic, edafic mare. 8.3.3.6. Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de stejăret Pi, podzolic- pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, I/II. 324 7/8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.5. Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. 8.3.3.6. Câmpie forestieră, podzolit - pseudogleizat, I. 327 10/8.3.3.6. Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps, brun podzolit semipseudogleic, edafic mare. 8.3.3.6. Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps, brun podzolit semipseudogleic, edafic mare. 8.4.1.1. Câmpie forestieră, brun, III-II. 8.4.1.1. Câmpie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
forestieră de stejăret Pi(m), podzolit-pseudogleic, edafic submijlociu, cu Poa pratensis. 8.7.1.2. Câmpie forestieră de stejăret Pi, podzolit- pseudogleic, edafic submijlociu, cu Poa pratensis. Idem 8.3.3.6. 323 6/- Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Ps(m), pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. 8.7.1.3. Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Pm, pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. Idem 8.3.3.1. 327 11/- Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. 8.7.1.4. Câmpie forestieră joasă, depresiuni
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Pi, podzolit- pseudogleic, edafic submijlociu, cu Poa pratensis. Idem 8.3.3.6. 323 6/- Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Ps(m), pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. 8.7.1.3. Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Pm, pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. Idem 8.3.3.1. 327 11/- Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. 8.7.1.4. Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. Idem 8.3.3.6. 326 9/- Câmpie forestieră joasă de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. 8.7.1.4. Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. Idem 8.3.3.6. 326 9/- Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic-podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. 8.7.1.5. Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic- podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. Idem 8.3.3.3. 328 12/- Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm(i), pseudogleic puternic podzolit, edafic submijlociu. 8.7.1.6. Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm, pseudogleic puternic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. Idem 8.3.3.6. 326 9/- Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic-podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. 8.7.1.5. Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic- podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. Idem 8.3.3.3. 328 12/- Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm(i), pseudogleic puternic podzolit, edafic submijlociu. 8.7.1.6. Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm, pseudogleic puternic podzolit, edafic submijlociu. Idem 8.3.2.2. 328 13/- Câmpie forestieră de cereto- gârnițete, Ps/m, brun-roșcat, podzolit, edafic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn, din stofă sar deștept, Smulg fierul scurt, îl duc la piept. La țărmul apelor de gală Strig hidra mea, chilocefală: - Întemnițate William, Cast hidrofil, te așteptam Să treci, maree, din oglindă În luna frunții, să te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson William, Îți jur, ar face-o bună mină Spini șase-n pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
0 136 29 9 1 174 1 În zona Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
a datelor din teren Martie 2019 – noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul se regăsește la nivelul rezervației naturale și este reprezentat de lacul propriu-zis (Cicoș) și malurile acestuia, cu vegetație caracteristică, alcătuită din stuf și alte specii hidrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.11.7. Harta distribuției habitatului 3150 8. Alte informații privind sursele de informații DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N.
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
la suprafață, se află lentile de loess și nisipuri argiloase, care au un rol determinant în menținerea apei freatice aproape de suprafață. Această structură și compoziție a depozitelor superficiale constituie un substrat favorabil păstrării umectării și implicit speciilor higro și hidrofile. Relief și geomorfologie Situl se suprapune integral în unitatea de luncă, câmpie aluvionară, a Dunării. Altitudinea medie este de 23,4 m și 99,2% din suprafața sa se află la mai puțin de 20 m. Denivelările din luncă sunt foarte reduse
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Feșe 20.1 Fașă 10/10 20.2 Fașă 10/15 20.3 Fașă 10/20 20.4 Fașă elastică 10 cm/5 m 20.5 Fașă elastică 20 cm/5 m 21 Lot Pansament tubular elastic pentru cap Pansament tubular elastic pentru cap 22 Lot Vată hidrofilă 22.1 Vată hidrofilă 100 g 22.2 Vată hidrofilă 200 g 23 Lot Comprese cu hidrogel pentru arsuri 23.1 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 10/10 cm 23.2 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 20/40 cm 23.3 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 20/60 cm 23.4 Comprese
ORDIN nr. 168/5.254/317/2024 () [Corola-llms4eu/Law/290080]
-
Fașă 10/15 20.3 Fașă 10/20 20.4 Fașă elastică 10 cm/5 m 20.5 Fașă elastică 20 cm/5 m 21 Lot Pansament tubular elastic pentru cap Pansament tubular elastic pentru cap 22 Lot Vată hidrofilă 22.1 Vată hidrofilă 100 g 22.2 Vată hidrofilă 200 g 23 Lot Comprese cu hidrogel pentru arsuri 23.1 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 10/10 cm 23.2 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 20/40 cm 23.3 Comprese cu hidrogel pentru arsuri 20/60 cm 23.4 Comprese cu hidrogel pentru arsuri în
ORDIN nr. 168/5.254/317/2024 () [Corola-llms4eu/Law/290080]
-
migrării cernelurilor, testare PH soluții, solvenți pentru scoaterea petelor de grăsime) 9. Sită textilă impregnată (tip „sită China“ sau similar) pentru transportul documentelor în timpul procesului de restaurare 10. Solvenți organici diferiți 11. Materiale pentru îndepărtat depunerile (cel puțin vată hidrofilă sau similar și gume speciale pentru șters documentele - GROOM/STICK) Recomandări: 12. Carton special pentru legătorie 70 x 100/1,5-2,5 mm 13. Hârtie siliconată 14. Pastă albă de lipit (pe bază de dextrină) Anexa nr. 11 la normele metodologice INSTRUMENTAR MINIMAL specific
NORME METODOLOGICE din 26 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275071]
-
mai mare. Gruparea fosfoalcoolică de la C3 are o încărcare electrică negativă ce poate fi neutralizată sau nu de încărcarea restului moleculei, rezultând glicerofosfolipide negative sau neutre. Acest cap polar se poate cupla cu sarcinile parțiale ale moleculei de apă; caracter hidrofil. Pe de altă parte, polul lipidic este hidrofob, astefel că molecula în ansamblu are caracter amfifil (hidrofil la un pol și hidrofob la celălalt). Această caracteristică duce la organizarea caracteristică a lipidelor membranare în contact cu apa. Când există o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de încărcarea restului moleculei, rezultând glicerofosfolipide negative sau neutre. Acest cap polar se poate cupla cu sarcinile parțiale ale moleculei de apă; caracter hidrofil. Pe de altă parte, polul lipidic este hidrofob, astefel că molecula în ansamblu are caracter amfifil (hidrofil la un pol și hidrofob la celălalt). Această caracteristică duce la organizarea caracteristică a lipidelor membranare în contact cu apa. Când există o interfață aer-apă, lipidele se organizează într-un monostrat cu polii hidrofobi către aer și cei hidrofili către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
amfifil (hidrofil la un pol și hidrofob la celălalt). Această caracteristică duce la organizarea caracteristică a lipidelor membranare în contact cu apa. Când există o interfață aer-apă, lipidele se organizează într-un monostrat cu polii hidrofobi către aer și cei hidrofili către apă. Dacă însă nu există o interfață aer apă, și lipidele sunt sub formă de picături în apă, vor lua o formă sferică, cu polii hidrofobi spre interior și cei hidrofili spre exterior. Un astfel de amestec neomogen se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
monostrat cu polii hidrofobi către aer și cei hidrofili către apă. Dacă însă nu există o interfață aer apă, și lipidele sunt sub formă de picături în apă, vor lua o formă sferică, cu polii hidrofobi spre interior și cei hidrofili spre exterior. Un astfel de amestec neomogen se numește emulsie. O a treia posibilitate de organizare spațială a glice-rofosfolipidelor în apă este de picătură complexă, cu centru apos și pereți lipidici. Această formă se numește liposom și este forma esențială
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care va evolua către celulă. Un liposom este o picătură de apă, înconjurată de o membrană lipidică, la rândul său imersată în apă. Singura configurație non-entropică posibilă este cea de bistrat lipidic, adică organizarea lipidelor în două straturi, cu polii hidrofili orientați către apa exterioară și interioară și cei hidrofobi orientați unul către celălalt, în interiorul membranei. Acest aspect generic de membrană este prezent la toate celulele animale sau vegetale, cu variații de compoziție. Printre glicerofosfolipide se mai pot regăsi și lipide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Deoarece lungimile și caracteristicile lanțurilor fosfolipidice sunt variabile, legăturile sunt laxe, ceea ce duce la o fluiditate foarte mare. Intercalarea de colesterol crește rigiditatea. Există și trigliceride în celule, dar nu pot fi încorporate în bistraturile lipidice deoarece le lipsește capul hidrofil. Apar ca picături în citoplasmă, rezerve de energie pentru celulele animale. Celulele adipoase au interiorul aproape complet astfel ocupat. 5.1.1. Caracteristici fizice ale bistratului lipidic Compoziția membranelor biologice variază foarte mult. Membranele situate la exteriorul celulei au cea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
-le în bistratul lipidic. Există trei tipuri de traversare transmembranară, adică de tip: glicoforină, bacteriorodopsină, porină. Toate acestea formează canale ce permit pasajul apei sau substanțelor ionizate si hidro solubile dintr-o parte într-alta a membranei. Interiorul canalului este hidrofil, ceea ce face ca aceste proteine să fie optime pentru transportul apei sau ionilor. La toate proteinele transmembranare cunoscute, domeniile ce traversează membrana sunt αhelixuri sau benzi β multiple. Proteinele intrinseci prezintă unul sau mai multe domenii transmembranare. Acestea sunt domenii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fi rezumate astfel: deschise de creșterea calciului citosolic; două tipuri (blocate de ryanodină într-o stare deschisă, respectiv activate de IP3); modulate de calciul reticular; domeniile transmembranare (carboxi terminal, C-t) asigură ancorarea în membrană și funcția de canal; capul hidrofil (amino terminal, N-t) conține situsurile de legare pentru Ca2+ și alți factori reglatori; IP3 recrutează populații de InR cu sensibilitate scăzută la Cac. InR și RyR sunt proteine integrale din membrana reticulară și fac parte din două familii ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]