421 matches
-
revizuite de cerințele interne ale literaturii. Cela: un cadavru de lux aparține unui registru mixt, în care biograficul este subminat în permanență de românesc. Constrînși de canoanele genului, atît apologetul, cît și pamfletarul sînt mai radicali, măi plastici și mai hiperbolici în discursul public, decît în fața propriei conștiințe. Figurile pe care le creionează rămîn undeva, la jumătatea drumului dintre viață și literatura. Din acest motiv, cartea lui Umbral despre Cela nu poate fi citită exclusiv dintr-un puct de vedere etic
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
dacă tot s-a ajuns la un tip de esențialism rasist de cea mai joasă speță, o referire la chestiunea evreiască nu putea lipsi: Dacă n-ar conspira, evreii și-ar rata misiunea spirituală (pag. 37). Imaginația autorului atinge dimensiuni hiperbolic - absurde când vine vorba de date noi care trebuie aduse la cunoștința publicului ca de pildă faptul că inginerii germani au primit mesaje de la atlanți în legătură cu construirea O.Z.N.-urilor (cum mai puteau acestea rămâne obiecte zburătoare neidentificate când în aceeași
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
modificări. Un an mai târziu, în volumul IV, din seria de Opere, Revizorul este din nou revizuit de autor, prezentându-se, de această dată, versiunea definitivă, prelucrată acum la un nivel mai adânc: minciuna lui Hlestakov capătă un caracter inspirat, hiperbolic, scena finală este modificată, se adaugă în monologul primarului apostrofa către public: "De ce râdeți? De voi înșivă râdeți!..." Teatrele nu vor ține cont de această revizuire și piesa va fi jucată până în 1870 după versiunea primă din 1836. Odată atinsă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
momentului conjunctural al apariției, "anul Caragiale", cartea reface prin informațiile extrase din patru cotidiene, două de la Iași, "Telegraful român" și "Evenimentul", două de la București, "Conservatorul" și "Dimineața", "imaginea extrem de controversată, în conștiința contemporanilor", a lui I. L. Caragiale. Sărbătorit oficial, elogiat hiperbolic, atacat vehement, în funcție de orientarea politică a gazetei, la rândul său dependentă de balansul ideologic pus în joc de însuși Caragiale: de la debut până în 1877, liberal, de la sfârșitul anului 1877, înregimentat la conservatorii junimiști, din septembrie 1895, îmbrățișând ideile partidului radical
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
grația pe care podoabele i-o dau femeii dornice să placă: „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”, le spune el senatorilor. Îndrăznea cineva să nu fie de acord? Perorația teoretic hiperbolică a rigidului consul a fost astfel înfrântă de argumentația sentimentală mai aderentă la realitatea cunoscută și de aceea mai convingătoare, a tribunului plebei. Dar, cu un umor bine stăpânit, Titus Livius n-a nesocotit nici persuasiunea femeilor care asaltau casele
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
fenomenul pe care l-a descris J. Byck, prin formula "dezagreabilul ca mijloc de întărire", într-un studiu din 1937 în care observa modificările semantice ale cuvintelor grozav (cu sensul inițial "care îngrozește"), foc ("frumoasă foc"), prăpăd, catran etc. Sens hiperbolic adesea pozitiv atribuie și rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
ori" (desprecopii.com); "paișpe mii de alte variante și probabilități" (Ioana Bradea, Băgău, p. 28), "paișpe mii de volți de îndoieli și certitudini" (id. ib.). Din seria de numerale de la 11 la 19, mai apar în același tip de combinație hiperbolică unșpe (" Nu ne mai agasați cu topicuri reluate de unșpe mii de ori!", level.ro), mai rar treișpe ("Ce scrie U. sau B. am mai citit în treișpe mii de reviste", forum.pixelrage.ro), șaișpe ("au scos un muzical de
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
trimită în șaptezeci de mii de părți!", price.ro), o sută de mii ("acum mă felicit de 100 de mii de ori că am refuzat", parinti.com) etc. Milionul pare să se răspîndească prin traduceri din engleză, sensul său colocvial hiperbolic, înregistrat și de dicționare, fiind destul de frecvent în limbajul publicitar-persuasiv: "provocarea e de un milion de ori mai mare", neogen.ro). Nu aparține stilului conversației curente repetiția coordonată - zeci și zeci, sute și sute, mii și mii -; structura, caracterizînd mai
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
primul rînd pentru sine, își face din literatură "jucărea", apoi se fălește cu ea cititorului, în fața căruia se prezintă într-o stare de totală dezinhibare. Arzătoarea lui sete pentru ziceri larg ilustrative, o nebună dipsomanie filologică cu înclinație spre halucinația hiperbolică și spre rîsul gros, cu conotații adesea obscene, îl apropie de Rabelais. Dar alături de "trivialități rabelaisiene" stau și expresii de mare finețe, fapte de limbă despre care de la G. Ibrăileanu încoace se reiterează ideea că "nu pot fi înțelese decît
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
un "cumul de negații" încheiat prin negarea pronumelui negativ nimic: "și vin mulți, nechemați, nenimic". Procedeul a rămas viu în limba vorbită, fiind atestat sporadic și în scris: e desigur o negare accidentală și stilistică, cu rolul de a marca hiperbolic absența, la sfîrșitul unei enumerări. O regăsim într-un interviu recent: "Era o persoană pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu dicție bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
însoțit, în română, de serii bogate de comparații sau de alte determinări cu valoare superlativă. Ele reflectă, printre altele, modul prototipic de a înțelege prostia. Sintagma cea mai frecventă este cu singuranță prost ca noaptea, în care termenul comparației asociază hiperbolic lipsa de inteligență întunericului. Mai banale sînt comparațiile animaliere: etaloanele prostiei par a fi, în română, oaia, găina și gîsca. Motivate global, dar surprinzătare în fiecare caz în parte sînt comparațiile obiectuale: e ușor de înțeles că prostia este atribuită
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
întâiul sau cel de al doilea. Precumpănește sobrietatea, argumentul rațional, ponderea în afirmații. S-a scos în relief împrejurarea că Schiller însuși a fost conștient de unele defecțiuni ale dramelor, la Hoții a anexat singur un tabel al discordanțelor (discurs hiperbolic, grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne transporte în prezența unui sistem, a unui hipersistem, care nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a fost, probabil, analogia, diverse similitudini, dintre metrica jocului nostru popular și aceea a versului grec. Cu o intuiție
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă petiție - întîmpinare pe care am adresat-o Ministerului Învățămîntului și Culturii și pe care o transcriu întocmai mai la urmă. Și cazul „Meleagridelor” vine după alt caz, l-aș califica hiperbolic, acel al operei mele „Agamemnon”, scrisă în anul 1922, izgonită tot atunci dela „Opera Romînă” prin sinistra... solicitudine a direcției acesteea și, în perioada dela anul 1930 pînă astăzi, de multe și multe ori pătrunsă și izbită afară pe ușile
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața Letiției cîștigă în acuitate și în îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu teamă și emoție, anticipată (hiperbolic) de discuțiile purtate cu colegele de cameră (dar și de biografiile lor contorsionate care o fac să-și spună că între fete și băieți există "o penibilă vînătoare în care cine vîna pe cine?"), prima noapte de dragoste îi aduce
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis din nou, iar el mi-a indicat, la telefon, foarte jenat, ce anume trebuie să tai... și m-a rugat să nu i-l public decît după. Avea frici hiperbolice și se temea că ceea ce mi-a spus el despre Cioran ar putea întoarce lumea literară împotriva lui. În același timp, în mod sincer, Albert nu se recunoștea deloc în personajul care vorbește: imaginea sa despre sine era sobră și
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
gesturi de timidă rezistență și ocultarea multor altora, de compromis efectiv cu regimul trecut. A privi într-o lumină crudă colaboraționismul unor mari scriitori și a selecta din biografia personală numai acele secvențe convenabile prin prisma prezentului, a le dilata hiperbolic și a expedia în câteva rânduri capitole întregi de activism tranzacțional în vechiul sistem, a descoperi multiple justificări pentru gesturile individuale și tot atâtea elemente agravante pentru inerția colectivă: iată procedura-standard pe care o putem identifica în numeroase scrieri însuflețite
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
care eu stau. Totul merge până la mutilare, până la anihilare. Și conștiința mea ca să poată accepta asemenea r e a l i t a t e e x a g e r e a z ă , exagerează. Totul devine dintr-o dată hiperbolic. El devine un munte care are un singur ochi, un ciclop, cu o lumină roșie care mă anihilează, nu mai pot gândi. Pe jos numai cioburi din vasele mele, bucăți din pătura ruptă, și bucăți din conștiința mea, care a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se întîmplă? Oricît de precauți ar fi autorii în acțiunea lor de a deghiza uzurparea (și nu sînt prea iscusiți în disimulare!), reiese repede că ei s-au angajat să satisfacă o aspirație autohtonă, căreia i se rezervă o aură hiperbolică. De aceea, romancieri, pe drept lăudați pentru alte performanțe, cu talent, expresivitate, consistență în scrierile lor, ratează proiectul din pricina unei orbiri. Să discutăm lucrurile în concret. La origine stau aceleași procedee de deturnare a realului". S. Damian începe prin a
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
posesoare a unei utopii personale, diferită de cea colectivă ori chiar opusă acesteia, se iscă atari stihuri ale neverosimilului mîntuit: "aș fi luat înfățișarea oricui cuiva/ deși abaterile imperceptibile ale măștilor înconjurătoare/ se risipeau în aerul strident/ cu maxilare kilometrice hiperbolice dar terestre// aș fi zis punte peste abis" (Acceptarea inițială). Sau cu sesizante implicații ale stării conflictuale, ale vehemenței istorice care-l animă, subiacent, pe poet: "se înțelege oare de la sine/ că poetul/ nu e decît un urs încoronat/ cu
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
material" - uneori cu alunecări în vulgar: arbitrul "își scuipă bojocii în fluier". Gama stilistică a genului mai cuprinde aluzii ("seamănă panică în tranșeele germane"), comparații elaborate ("întors pe toate părțile ca un șalău în tigaie") și în special un ton hiperbolic - peluza "duduie", difuzoarele "urlă", "larmă infernală", nemții sînt "prezenți la stadion cîtă frunză și iarbă" - împins pînă la parodie (o echipă învinsă, "cu visurile năruite", suferă "trecerea bruscă de la extaz la agonie").
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
bogate În cuprins, de o rară frumusețe poetică și profundă teologie, iar toată această bogăție și frumusețe nu pot fi Înțelese decât duhovnicește, prin acceptarea paradoxalului, miraculosului, așa cum au fost transmise Bisericii prin Tradiție. Scrisul lor, deși pare, nu este hiperbolic, nu este țesut din exagerări poetice, pentru că nu exprimă mai mult decât este ea În realitate, toate evenimentele scripturistice din viața Sfintei Fecioare intrând În sfera neobișnuitului, care covârșește cuvântul și gândul. Cuvintele Părinților sunt imne de laudă și de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
din Galați" (EZ, 25.07. 2000). Trăsătura sa caracteristică e naivitatea ("pactizările oneroase, alianțele contra naturii îl induc în eroare pe nea Gheorghe", România literară, 15.12.1998), semn uneori de cinste, alteori de prostie sau ignoranță. într-o viziune hiperbolică a insignifianței, e vorba de "acel nea Gheorghe dincolo de care nu mai e nimic pe scara socială decît biata și curata biologie" (EZ 30.01.1998). întrebuințat în adresări amicale - "Nea Gheorghe, te-ai ars!... Și mata, nea Gheorghe, trebuie
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
e cel mai grav lucru: chiar după refacerea cuvîntului �existențialism�, nepotrivirea semantică cu contextul rămîne la fel de mare. Limbajul acestor comentarii � foarte inegale ca valoare � oferă destule exemple pentru defectele stilului didactic al lecțiilor tradiționale de literatură română: abuzul clișeelor, elogiile hiperbolice, acumularea de abstracții vagi, introducerea dogmatică și prea puțin motivată a unor noțiuni lingvistice ca argumente pentru efectele de stil. De fapt, materialul ilustrează un sincretism interesant, combinând analize din epoci diferite: e drept, sociologismul vulgar și clișeele propagandei din
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
teribile, căreia autorul îi dă glas ca să nu înnebunească. Declamația curge șuvoi, în repetiții urzite după tiparul unor reluări obsesive, ca în pasajele unei fugi muzicale. Lectura place în măsura în care te lași în seama ritualului de exagerări. Tonul lui Bernhard e hiperbolic, ritmul e molipsitor ca o incantație întunecată, iar conținutul nu contează. Cine ia seama la sensul cuvintelor poate considera cartea terminată după 50 de pagini, căci ce urmează după aceea e aceeași litanie cîntată pe același ton și cu același
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]