83 matches
-
Medici curanți care fac recomandarea: – medici de specialitate pneumologie, pneumologie pediatrică, cardiologie, oncologie și pediatrie, care sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale. ... ... ... a.3. Sindromul de apnee în somn obstructiv, sindromul de obezitate - hipoventilație, sindromul de apnee în somn central și mixt, respirație periodică tip Cheyne-Stokes, sindrom de apnee în somn complex: Oxigenoterapie nocturnă minimum 6 ore/noapte, cu una dintre următoarele condiții: – pentru SatO2 < 90% cu durată > 30% din durata înregistrării poligrafice/polisomnografice nocturne; ... – pentru
ORDIN nr. 3.335/868/2022 () [Corola-llms4eu/Law/261373]
-
de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele administrat la nivelul căilor aeriene superioare cu posibilitatea controlului frecvenței respiratorii tip Bi-level S/T pentru tratamentul apneei centrale, complexe, mixte și al respirației periodice cu card de complianță; ... ... e. sindrom de obezitate - hipoventilație (se asociază în 90% din cazuri cu SASO): Trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: 1. hipercapnie nocturnă cu PaCO2 ≥ 55 mm Hg demonstrată prin analiza gazelor sanguine imediate după momentul trezirii; ... 2. creșterea nivelului PTCO2 ≥ 10
ORDIN nr. 3.335/868/2022 () [Corola-llms4eu/Law/261373]
-
handicap accentuat sau grav (conform legislației în vigoare) ... – insuficiență respiratorie cronică cu necesar de oxigenoterapie continuă (minimum 15 ore pe zi) și/sau indicație de ventilație non-invazivă la domiciliu ... 1. Bronhoneumopatie obstructivă cronică stadiul GOLD III-IV; ... 2. Sindrom de obezitate hipoventilație; ... 3. Boală neuromusculară avansată cu insuficiență respiratorie; ... 4. Deformări severe de cutie toracică; ... 5. Astm sever refractar; ... 6. Cancer pulmonar; ... 7. Pneumopatii interstițiale difuze fibrozante (inclusiv post COVID-19); ... 8. Fibroză chistică; ... 9. Fibroză pleurală extensivă; ... 10. Hipertensiune arterială pulmonară sau
ORDIN nr. 2.172/3.829/2022 () [Corola-llms4eu/Law/263025]
-
Semnele la debut sunt reprezentate de oboseală, dureri musculare, fatigabilitate și tulburări de mers. Tabloul clinic include: scăderea progresivă a forței musculare afectând mai ales musculatura trunchiului, centura pelvină și musculatura proximală a membrelor inferioare, hiperlordoză, simptome respiratorii (dispnee, ortopnee, hipoventilație nocturnă), progresie spre insuficiență respiratorie datorată afectării musculaturii diafragmatice și intercostale. Incidența manifestărilor cardiace nu este bine documentată la copiii mari și la adulții cu boală Pompe. O altă complicație severă o reprezintă anevrismul cerebral, care are o incidență de
ANEXĂ din 29 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288192]
-
de complianță; ... – suport de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele cu posibilitatea autoajustării acestora - Auto Bi-level cu card de complianță și funcție pressure relief, în cazul intoleranței la terapia cu Bi-level S sau S/T. ... ... e. sindrom de obezitate - hipoventilație (Se asociază în 90% din cazuri cu SASO.) Trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: 1. hipercapnie nocturnă cu PaCO2 >/= 55 mm Hg, demonstrată prin analiza gazelor sanguine imediate după momentul trezirii; ... 2. creșterea nivelului PTCO2 >/= 10
ORDIN nr. 4.353/1.236/2023 () [Corola-llms4eu/Law/277775]
-
controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ECG (T amplu, QT scurt, tulburări de conducere intraatriale, atrio-ventriculare, intraventriculare); la valori ale kaliemiei > 6,5 mEq/l există riscul de stop cardiac! - Denutriția azotată (consecutivă intoleranței digestive și a hipercatabolismului) - Complicațiile iatrogene: • complicațiile repausului prelungit la pat (escare, hipoventilație cu pneumonie de hipostază, tromboză venoasă profundă), • complicațiile datorate stresului și/sau nutriției artificiale (esofagite peptice, ulcere digestive), • complicațiile manevrelor de îngrijire (pneumotorax - la montarea cateterului venos central, embolii pulmonare, flebite sau septicemii de cateter, infecții intraspitalicești cu germeni rezistenți
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
HCO3-: acidoză (HCO3scăzut) sau alcaloză (HCO3crescut) (acidoză sau alcaloză „metabolică”). Față de modificările primitive apar răspunsuri compensatorii renale sau respiratorii. Tulburarea acido-bazică pH Modificarea primitivă Modificarea secundară Mecanism Acidoza metabolică < 7.40 ↓ HCO3↓ PCO2 Hiperventilație Alcaloza metabolică > 7.40 ↑ HCO3↑ PCO2 Hipoventilație Acidoza respiratorie < 7.40 ↑ PCO2 ↑ HCO3↑reabsorbția HCO3Alcaloza respiratorie > 7.40 ↓ PCO2 ↓ HCO3↓reabsorbția HCO3 Ionograma plasmatică aduce informații privind diagnosticul etiologic al unei acidoze metabolice prin calculul „găurii anionice” (GA). în plasmă suma cationilor (sarcini pozitive) și a anionilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la ≥ 25 mmol/l prin aport de bicarbonat de sodiu 1-6 g/zi. 2. ACIDOZA RESPIRATORIE Acidoza respiratorie este definită prin scăderea pH-ului plasmatic (pH< 7,38) datorită creșterii PCO2 (PCO2 > 44 mmHg). Cauza acidozei respiratorii este reprezentată de hipoventilația alveolară. Hipoventilația alveolară poate fi acută, situație în care intervin doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mmol/l prin aport de bicarbonat de sodiu 1-6 g/zi. 2. ACIDOZA RESPIRATORIE Acidoza respiratorie este definită prin scăderea pH-ului plasmatic (pH< 7,38) datorită creșterii PCO2 (PCO2 > 44 mmHg). Cauza acidozei respiratorii este reprezentată de hipoventilația alveolară. Hipoventilația alveolară poate fi acută, situație în care intervin doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie, pneumotorax). Hipercapnia
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diuretic, abuz de laxative, vărsături repetate sau aspirație gastrică, depleție potasică severă, hipercorticism sau hipermineralocorticism). Manifestările clinice ale alcalozei metabolice sunt de intensitate variabilă, în funcție de gradul alcalozei: manifestări din partea SNC: cefalee, confuzie, somnolență, comițialitate; cardiovasculare: aritmii, potențializarea toxicității digitalicelor; respiratorii: hipoventilația alveolară (hipoxemie, hipercapnie) poate agrava starea pulmonară și neuropsihică a bolnavilor cu insuficiență respiratorie cronică; neuromusculare: parestezii, semnul Chvostek, semnul Trousseau, slăbiciune musculară; renale: poliurie, polidipsie, tulburări în concentrația urinii; metabolice: scăderea calciului total și ionizat, hipokaliemie (consecință a transferului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
respiratorie Normal PaCO2 este menținută între 39 și 41 mmHg prin ventilație. Ventilația este reglată prin: chemoreceptorii cerebrali sensibili PaCO2, PaO2 și pH chemoreceptorii arteriali, mecanoreceptorii pulmonari Acidoza și alcaloza respiratorie sunt secundare unei anomalii primitive la nivelul aparatului respirator: Hipoventilație Hiperventilație Acidoză respiratorie Hipercapnie acută: obstrucția căilor aeriene depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă) afectare neuro-musculară (miastenie, Guillain-Barré) boli restrictive (pneumopatie, pneumotorax) Hipercapnie cronică: BPOC, sindrom de apnee - somn, obezitate boala Charcot boli restrictive (fibroză pulmonară, deformări toracice) Alcaloza respiratorie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ale cuștiitoracice). Încondiții de imobilizare prelungită, capacitatea vitală este modificată prin ambele fenomene. În ortostatism, conținutul abdominal exercită o presiune uniformă asupra diafragmei. În clinostatism, presiunea este distribuită și la nivelul diafragmei, îngreunându-i activitatea. În aceste condiții apare o hipoventilație pulmonară localizată în anumite zonepulmonare, în timp ce în alte zone ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și la nivelul diafragmei, îngreunându-i activitatea. În aceste condiții apare o hipoventilație pulmonară localizată în anumite zonepulmonare, în timp ce în alte zone ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și mai accentuată a capacității
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
alte zone ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și mai accentuată a capacității vitale. - Staza secrețiilor bronșice este favorizată de lipsa de mișcare a organismului. La acești pacienți tusea este insuficientă, ceea ce avantajează
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]