218 matches
-
în activitate numai cu avizul medicului dermatovenerolog. ... d) Bolnavii cu lues cu leziuni floride nu pot fi menținuți în activitate decît după efectuarea tratamentului antiluetic în spital. ... e) Examenul coprologic urmărește depistarea stării de purtător de shigella, salmonella și vibrion holeric. Purtătorii acestor germeni se internează în secția de boli infecțioase pentru tratament. Aceștia pot relua vechiul loc de muncă numai după efectuarea a 3 coproculturi succesive negative. Prima din seria celor 3 coproculturi se recoltează la 24 de ore de la
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
în 1910. Întors în țară, este, vreo cincisprezece ani, avocat la Botoșani și București. Participă în 1913, ca voluntar, la campania militară din Bulgaria, iar mai târziu la războiul din 1916-1918. Va consemna aceste experiențe în volumele Amintirile unui fost holeric (1914; Premiul Academiei Române) și Prin viroage și coclauri (1922). În 1940 și 1941 funcționează ca ambasador la Atena, preocupându-se, printre altele, de drepturile românilor macedoneni. A făcut parte din mișcarea legionară și, condamnat de regimul comunist în 1949, își
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
Stefan Zweig, ciclul Domnițele române ș.a.). În 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, G. se remarcă prin sinceritatea notațiilor și accentul patriotic. Prima lui carte câștigă în interes grație descrierii detaliate pe care „fostul holeric” o dedică tuturor etapelor bolii contractate pe câmpiile bulgare. Cu o pană mai nuanțată sunt consemnate impresiile de călătorie din Întâmplarea cea mare (1927), unde scriitorul se abandonează, nu o dată, reveriei provocate de însemnele istoriei românești sau a altor meleaguri
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
rămasă în manuscris. Mai merită menționată ampla și substanțiala lucrare istoriografică P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării (I-II, 1936), cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar. SCRIERI: Amintirile unui fost holeric, București, 1914; Prin viroage și coclauri, București, 1922; Pe aripa vremei, București, 1923; Întâmplarea cea mare, București, 1927; Trecute vieți de doamne și domnițe, I-III, București, [1932] - [1939]; ed. I-II, București, 1999; Farmece, București, 1933; Acum o sută
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
imaginat că am rezolvat această chestiune enigmatică să Încerc să-mi pun metoda În practică În timpul epidemiei de holeră din Viena. Așa Încât am făcut o cerere către Ministerul de Interne, solicitându-i să-mi permită să Îngrijesc câțiva dintre pacienții holerici din spital. Ministerul a consimțit, Însă intervalul dintre solicitarea mea și obținerea permisiunii a fost atât de lung, Încât adevăratul tip de boală nu mai exista: cazurile erau mai degrabă de tifos și holeră malignă. Cu greu am văzut, la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
doilea a fost adus la spital Într-o stare de inconștiență, muribund, așa Încât am considerat că este inutil să-i aplic plăcile; iar al treilea pacient a continuat să trăiască până Într-a unsprezecea zi. În ceea ce-i privește pe holerici, cu sau fără apetit, ei erau oricum siliți să subziste cu supă de carne conținând pătrunjel, țelină, ceapă și altele, iar medicamentele care le-au fost administrate erau preparate de propriii lor farmaciști. Și cum boala era În declin, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai avem mijloace de producție. Au fost vândute pe nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
națională pe care am observat-o de-a lungul vieții că întovărășește dezastrele - și focul, și cutremurul, și războiul, și holera, și destrămarea țării... Amintirea acelei seri în grădina din Fântâna Blanduziei, când, proaspăt întors de pe frontul balcanic, din iadul holericilor, datorită promptei intervenții a amicului Jean Athanasiu, mă foisem pe scaun toată seara, fără să aud niciun cuplet, fără să mă bucur de crenvurștii și de cornurile calde, de simplitatea petrecerii populare. Biata Sophie, avea și ea dreptate în unele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de veci, prin licitație publică orală, mai multe loturi parcelate. Tot în această zonă, un an mai târziu, o mică suprafață din terenul pe care se desfășura iarmarocul de vite, a fost destinată pentru înființarea Lazaretului și a cimitirului de holerici. Procesul de extindere a suprafeței intravilane a fost asigurat și prin intermediul inițiativelor private. De pildă, pe data de 2 ianuarie 1914, Alecu Mârza, proprietar și pensionar din Bacău a înaintat Primăriei o propunere în care se precizau următoarele: „m am
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
80 cm., a spart placa radierului, gheața căzând de la peste 4 m. înălțime”. La nivelul anului 1913, această întâmplare nefericită a fost prima dintr-o suită de evenimente similare. Mobilizarea armatei române, rechizițiile, campania militară din Bulgaria, înființarea Lazaretului de holerici din oraș, precum și perspectiva răspândirii bolii, odată cu revenirea în țară a soldaților, au constituit tot atâtea motive de amânare a termenelor de predare definitivă a lucrărilor. În cele din urmă, procesul-verbal de recepție definitivă a lucrărilor de canalizare, alimentare cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ministerului de Interne, Bacăul era „pregătit” să îngrijească rănile soldaților români în următoarele așezăminte: Liceul „Principele Ferdinand”, Școlile de Fete 1-3, Școlile de Băieți 1-2, Școala Profesională de Fete, clădirea Ateneului comunal, Spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea”, Lazaretul de holerici, Azilul „N. Drăgoianu” și Școala Primară israelito-română „F. Klein”. Debutul anului 1916 a fost marcat de dezbaterile publice - locale și naționale -, ce au urmat virulentului discurs parlamentar ținut pe 26 ianuarie de senatorul consevator de Bacău P. G. Cantilli. Încercând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
479 „Splendid” (strada Vidin, nr. 1, în clădirea hotelului cu același nume), 480 „Valea Racovei” (strada Vidin, nr. 3, clădirea aparținând societății cu același nume ce avea și un cimitir special), 483 (strada Hagi Chiriac, nr.1) și Lazaretul de Holerici (strada Ștefan cel Mare, nr.39) în care au murit doi soldați ruși. Pe la jumătatea anului 1917, activitatea acestor „spitale” a fost restrânsă, majoritatea ostașilor murind la Infirmeria din cazarma Regimentului 25 Infanterie și Spitalul Garnizoanei Vaslui. Ocazional, câțiva militari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scurtă, cu atât forma bolii este mai severă. Primul stadiu al îmbolnăvirii este cel al evacuărilor. Suferința se instalează brusc, în plină sănătate, și este dominată de succesiunea grăbită a scaunelor diareice, însoțite de dureri în zona de deasupra stomacului. Holericul are opt-zece scaune pe zi, dar adeseori nu se mai poate ține socoteala evacuărilor: din bolnav curg continuu, fără nici un control din partea sfincterului anal, cantități masive de lichid, care pot depăși șase litri în 24 de ore. La început, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
perioada de debut a holerei, diareei și vărsăturilor li se adaugă crampele musculare, localizate mai întîi la pulpe, dar care pot apoi apărea la orice nivel. Asemenea crampe se produc mai ales la indivizii tineri și viguroși. În acest stadiu, holericul este, de obicei, liniștit și chiar apatic, lipsit de poftă de mâncare, dar stăpânit de o sete pe care însă nu o poate înlătura, căci, îndată ce i se dă de băut, survin vărsături de nepotolit. Pe măsură ce deshidratarea crește, pielea bolnavului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
depășit, bolnavul intră în stadiul de reacție, când funcțiile organice prind să se restabilească treptat, în caz că nu survin complicații. După cinci-șapte zile, suferindul se reface aproape complet. Uneori, o diaree ușoară poate persista timp de o săptămână, dar dacă fostul holeric respectă regimul alimentar potrivit și nu face eforturi excesive, el își va recăpăta sănătatea. Ceea ce nu exclude pericolul unei recăderi. Patologii au remarcat o mare varietate a manifestărilor morbide înregistrate pe plan colectiv ori individual în cursul epidemiilor de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vremii aceleia, izbucnirea epidemiilor? Potrivit teoriei miasmatice, care și-a avut susținători încă din antichitatea clasică elenă, în anumite locuri și în anumite împrejurări se degajă, în aerul atmosferic, emanații patogene, miasmele răspânditoare de boli. Miasmele pot proveni din dejecțiile holericilor, din cadavrele în descompunere ale animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide. Se vorbea despre un "climat holeric", instalat de preferință în zonele caniculare. Molimele ar fi fost provocate de ofensiva unui "virus volatil", provenit din miasme. Cum se face atunci că, deși conviețuiesc pe meleaguri în care acționează aceleași miasme, unii oameni se îmbolnăvesc, iar alții rămân
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine compromiterea echilibrului organic. Nu este neapărată nevoie de realizarea unui contact direct între cei doi indivizi în cauză, căci apa, alimentele, veșmintele sau alte obiecte contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul veacului trecut împărtășeau convingerea că, de regulă, extinderea molimei se face prin agresarea organismului uman de către o vietate microscopică specifică, așa-numitul contagium animatum, sălășluit în bolnavi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sunt extrem de neprevăzători... Despre netransmisibilitatea holerei s-a încumetat să vorbească și George D. Păltineanu, în teza sa de doctorat, susținută în 1875, la Facultatea de medicină din București. El amintește că, în 1873, Spitalul Colentina a fost destinat internării holericilor, rezervîndu-li-se acestora anumite saloane: " În timp de aproape o lună și jumătate, holericii cu ceilalți malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
D. Păltineanu, în teza sa de doctorat, susținută în 1875, la Facultatea de medicină din București. El amintește că, în 1873, Spitalul Colentina a fost destinat internării holericilor, rezervîndu-li-se acestora anumite saloane: " În timp de aproape o lună și jumătate, holericii cu ceilalți malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în relațiuni cu holericii. Locuința internilor (farmaciști și medici) se afla sub același acoperământ cu al holericilor; cu toate acestea, nici una dintre aceste persoane nu a contractat holera și nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în relațiuni cu holericii. Locuința internilor (farmaciști și medici) se afla sub același acoperământ cu al holericilor; cu toate acestea, nici una dintre aceste persoane nu a contractat holera și nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată: "Cine susține în fața acestor fapte că holera, ca să se nască și să devină
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
casă să doarmă. Pornirăm înainte pe Podu Târgului de Afară și tocmai lângă Sf. Gheorghe dădurăm de o prăvălie deschisă; chemarăm pe stăpân afară, el ne spuse că e acolo bucătărie grecească și cârciumă. Atunci am dat drumu carelor cu holerici să meargă la pas pe Podu Târgului de Afară, iar eu cu șeful meu intrarăm în prăvălie, unde am găsit masa îmbrăcată în mușama și scaune de paie. Bucătarul ne-a pus farfurii și tacâmuri și ne-a dat icre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au fost, astfel, popularizate. De pildă, un preot din Tisza-Bábolna (Ungaria), anume Morvai János, a urmărit vindecarea cu ajutorul căldurii uscate (pat cald) și umede (băi, abur), proces combinat și cu acțiunea unor ceaiuri diaforetice și calmante ale colicilor prezente la holerici. Metoda, fiind aplicată cu succes și recomandată de protomedicul Jozsef Ferentzi, a fost numaidecât însușită de autorități, care au dat dispoziții să fie difuzată pe calea unor broșuri destinate populației suferinde. O astfel de înștiințare a fost publicată și în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 30%)168. În sfârșit, ultimul mare centru urban al Transilvaniei, Clujul, a fost bântuit de holeră între 3 decembrie 1831 și 17 ianuarie 1832. Lupta împotriva flagelului a fost dusă de protomedicul József Ferentzi, care pregătise două spitale pentru holerici, cu câte 6 paturi de cameră, iar la izbucnirea bolii a mai înființat încă două; s-au înregistrat 506 bolnavi, 94 de decedați, 410 de vindecați și 2 aflați încă în tratament în spital (deci o letalitate scăzută, de 18
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]