91 matches
-
-lea, preluate din arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie o față a Bucureștiului vechi aproape deloc știută. Povestea orașului-capitală, ne spune autorul, e povestea continuei extinderi a periferiilor sale. Între 1500 și 1830, anul cînd sînt hotărnicite marginile orașului, termenul mahala nu are nici o conotație peiorativă, așa cum se va întîmpla mai tîrziu, și denumește, indistinct, orice cartier al orașului. După 1920, mahala dispare ca unitate administrativă, lăsînd locul comunelor suburbane, ceea ce nu înseamnă că din oraș dispare
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei: e ca și cum ar pătrunde forînd și excavînd numai acele
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nici o treaptă nu mulțumește sau nu e ultima. Aceasta este de fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
legendă, ar mai putea să zboare din Romвnia. Și din toate acestea, ce-au văzut romвnii, nu cei cumpărați cu șlivoviță sau cu un țap de bere Lav? Căi verzi pe pereții zidului celei de a doua granițe care au hotărnicit-o de-a lungul Dunării niște bezmetici care оn aparentă și-au pavat drumul spre... Șerbia cu bune intenții, ca să parafrazam vorba lui Dante Aligheri. Interesant de știut ar fi pentru adevărații romвni din Șerbia cвnd vor renunța propagandiștii marelui
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
fiindcă, oricât de adânc ar fi gândul morții, ea e încă departe. Dacă iubirea, dăruirea, nostalgia, apartenența, revolta subversivă nu mai au trecere și nu se mai pot auzi în vacarmul libertății fără hotare, moartea revine în prim plan și hotărnicește. Ieșit de sub proiectul viitorului luminos, în anii ’80, și acumulând tot mai multe „obiecte” în jurul său, poetul își lărgește atât de peste măsură trecutul „posedat” încât viitorul, adică moartea, putea fi amânată ca nestringent necesară. Postmodernul atinge sațul. El moare, ca
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
a istoricului literar extrem de serios se ascunde un bon-viveur, gata să-și ridice, ce-i drept, opțiunea existențială la rang de principiu cultural. Într-unul dintre cele mai incitante eseuri din carte, Negrici observă că „râsul și celebrarea deliciilor vieții hotărnicesc o lume și anunță, în literatură, zorii unei epoci noi”. Pătrunderea propriuzisă în Cultură nu depinde nici de științificizarea textelor, nici de sporirea calității lor artistice, ci de intrarea în zodia „descrețirii frunților”: „Trei secole la rând, cei ce produceau
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
de făuritor de lumină, a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în sărbători sfinte de sfârșit de an. Mai iubesc Severinul și pentru că reședința Episcopală din Râmnic, actualmente arhiepiscopie, care datează din secolul al XIV-lea, s-a hotărnicit aici... Venind de la Drobeta Turnu Severin. În anul 1370, reședința episcopală a Severinului a fost înființată în orașul de pe malul Dunării Și primul episcop a fost Daniil Critopol, grec, cărturar din Vicina, care sub numele religios de episcop a devenit
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
dator la poartă 50 de boi. Altfel să nu fie:” însuși domnul a spus. Scris în Hârlău, în anul 7073 (1565), aprilie 25. * /1605: Vitolt Mșrșțeanul scrie marelui Logofșt Stroici în legătură cu cererea lui Anton din Fruntești, de a și se hotărnici proprietățile și drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
finalul acestui superb poem, un vers uluitor care sună astfel: „Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se câștigă cu greu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
familia de limbi turanică. Posesiunile lor erau formate din două părți inegale după suprafață: cele situate între Nistru și Volga (Itil) Deșt-i-Kîpceak (Stepa Cumanilor) și cele din Cîmpia Română. Între ele se intercala Arcul Carpatin. La sud, posesiunile cumane erau hotărnicite de Dunăre. Nomazii cumani încă nu se învățaseră să escaladeze asemenea obstacole naturale precum munții și rîurile late. În afară de aceasta, Regatul Ungar, care stăpînea Transilvania și Imperiul Bizantin, posesiunile căruia se aflau la sud de Dunăre, erau prea puternici pentru
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
neghiob.***... V. IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' - IMPRESII DE CITITOR, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
cronofagă. Poate de aceea s-au înmulțit poeții! Ba nu! Știm (de la Alecsandri încoace) că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul s-a ... Citește mai mult Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > - IMPRESII DE CITITOR Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
mea de prunc când mama mă ținea de mână și-n scutecel de val de vânt mă îndemna să las în humă întâia-mi urmă pe pământ. * Mă simt stăpânul absolut pe-acest tărâm de la-nceput, smuls din abis și-hotărnicit în necuprins, chiar în adins, să-mi aibă la picioare lut, iar la hotarul cel de sus, acoperișul meu de cer cu tot cu stelele din el - Mă simt stăpânul absolut. Referință Bibliografică: MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
să trag ei. Care să fac pen tot stânjeni 882, iar stânjeni 1288 rămân celorlalți moșneni, cu care ei împreună sânt și Stroeștii i Dăeștii. Văzui și cartea mea, că numai cu 8 opt stânjeni nu să potrivește cu acea hotărnicii vechi, care lipsă dă 8 stânjeni poate să fie că s-ar fi făcut stânjenul lui lure (în neregulă, n.t.). Văzui și cartea ce zic ei că e stricată, a Bălăcescului , de ani 139, cu suma stânjenilor puțini, adecă
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi. C. Rădulescu-Motru conferă personalizării sensul cos-mic al multiplicării energiilor, hotărnicind un specific existențial care nu-și va trăda niciodată îndreptățirea, ființa sa specifică. "Persoana" lui Em. Mounier este, desigur, o existență specifică; ea se definește prin aneantizarea propriilor limite. Ca lume închisă, ea se neagă pe sine, pentru că nu-și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acea esplicare este lucrul de căpetenie, ba chiar unica temă când e vorba despre posibilitatea judecăților sintetice apriori și despre condițiile și sfera valabilității lor. Căci după dezlegarea acelei teme logica transcendentală poate satisface pe deplin scopul ei de-a hotărnici adică sfera și mărginile inteligenței pure. În judecata analitică eu rămân pe lângă noțiunea ce ni se dă pentru a predica ceva despre ea. Dacă judecata analitică este să fie afirmativă, atuncea eu îi atribuiesc noțiunii ceea ce se cuprinde deja într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la o rezolvare simbolică : „lemnul sfânt” (hagia xila - este chiar numele grecesc al toacei) era încorporat în „centrul de greutate” al construcției : vatra satului, talpa casei, altarul bisericii, carena corăbiei etc. „Coloana cerului, fixată în vatra satului - notează Romulus Vulcănescu - hotărnicea în perioada feudală, ca altădată în comuna primitivă, prin așa-zișii «stâlpi sfinți», inima așezării, axele de contact divin-profan dintre lumi” (47, p. 177). Invariabil, în legendele moldovenești, pristolul sau altarul bisericii sunt făcute pe locul și din lemnul copacului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea, și apreciază că acesta e consecvent aplicat de constructivism. Rezultat din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]