91 matches
-
de făuritor de lumină, a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în sărbători sfinte de sfârșit de an. Mai iubesc Severinul și pentru că reședința Episcopală din Râmnic, actualmente arhiepiscopie, care datează din secolul al XIV-lea, s-a hotărnicit aici... Venind de la Drobeta Turnu Severin. În anul 1370, reședința episcopală a Severinului a fost înființată în orașul de pe malul Dunării Și primul episcop a fost Daniil Critopol, grec, cărturar din Vicina, care sub numele religios de episcop a devenit
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
finalul acestui superb poem, un vers uluitor care sună astfel: „Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se câștigă cu greu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
neghiob.***... V. IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' - IMPRESII DE CITITOR, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
cronofagă. Poate de aceea s-au înmulțit poeții! Ba nu! Știm (de la Alecsandri încoace) că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul s-a ... Citește mai mult Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
hotărnicia moșiei și planul orașului Cerneți 56, lucrează pentru Eforia spitalelor (1844), pentru spitalul statului de la Pantilimon 57, apoi îl găsim hotarnic la Cujmir în județul Mehedinți (1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
legendă, ar mai putea să zboare din Romвnia. Și din toate acestea, ce-au văzut romвnii, nu cei cumpărați cu șlivoviță sau cu un țap de bere Lav? Căi verzi pe pereții zidului celei de a doua granițe care au hotărnicit-o de-a lungul Dunării niște bezmetici care оn aparentă și-au pavat drumul spre... Șerbia cu bune intenții, ca să parafrazam vorba lui Dante Aligheri. Interesant de știut ar fi pentru adevărații romвni din Șerbia cвnd vor renunța propagandiștii marelui
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
Apostol, mare și înalt în înțelegere, alergând prin virtute, niciodată nu a sfârșit întinzându-se spre cele dinainte și nici oprirea viitoare din alergare nu-i era sigură. Pentru ce? Pentru că binele prin firea lui nu are hotar; el se hotărnicește numai prin asemănarea cu ceea ce-i este contrar. Așa, viața are ca hotar moartea; lumina, întunericul; și toate câte sunt bune se hotărnicesc prin ceea ce le este potrivnic. Căci precum sfârșitul vieții este începutul morții, tot așa și oprirea din
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
alergare nu-i era sigură. Pentru ce? Pentru că binele prin firea lui nu are hotar; el se hotărnicește numai prin asemănarea cu ceea ce-i este contrar. Așa, viața are ca hotar moartea; lumina, întunericul; și toate câte sunt bune se hotărnicesc prin ceea ce le este potrivnic. Căci precum sfârșitul vieții este începutul morții, tot așa și oprirea din alergarea virtuții se face început al păcatului. Așadar, iată că nu se dezminte cuvântul nostru, când spune că este cu neputință de a
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > - IMPRESII DE CITITOR Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pe internet, poeții noștri domină oceanul virtual hotărnicit între țărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spațiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au și ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeții. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
să trag ei. Care să fac pen tot stânjeni 882, iar stânjeni 1288 rămân celorlalți moșneni, cu care ei împreună sânt și Stroeștii i Dăeștii. Văzui și cartea mea, că numai cu 8 opt stânjeni nu să potrivește cu acea hotărnicii vechi, care lipsă dă 8 stânjeni poate să fie că s-ar fi făcut stânjenul lui lure (în neregulă, n.t.). Văzui și cartea ce zic ei că e stricată, a Bălăcescului , de ani 139, cu suma stânjenilor puțini, adecă
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
mea de prunc când mama mă ținea de mână și-n scutecel de val de vânt mă îndemna să las în humă întâia-mi urmă pe pământ. * Mă simt stăpânul absolut pe-acest tărâm de la-nceput, smuls din abis și-hotărnicit în necuprins, chiar în adins, să-mi aibă la picioare lut, iar la hotarul cel de sus, acoperișul meu de cer cu tot cu stelele din el - Mă simt stăpânul absolut. Referință Bibliografică: MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1423119286.html [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
familia de limbi turanică. Posesiunile lor erau formate din două părți inegale după suprafață: cele situate între Nistru și Volga (Itil) Deșt-i-Kîpceak (Stepa Cumanilor) și cele din Cîmpia Română. Între ele se intercala Arcul Carpatin. La sud, posesiunile cumane erau hotărnicite de Dunăre. Nomazii cumani încă nu se învățaseră să escaladeze asemenea obstacole naturale precum munții și rîurile late. În afară de aceasta, Regatul Ungar, care stăpînea Transilvania și Imperiul Bizantin, posesiunile căruia se aflau la sud de Dunăre, erau prea puternici pentru
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
1620, și că s-a mai zis "Prediceni", "Pripăceni". Drept dovadă că satul s-a numit și "Pripiceni" servește o carte de întăritură de la Vasile Lupu Vodă, emisă în 1643, pentru moșia Stoicani, în care se arată că ea se hotărnicește cu "Pripiceni". La 17 septembrie 1646 același domn al Moldovei întărește mănăstirii Golia din Iași un șir de moșii din ținutul Soroca, printre care și satul Cereșnovăț, indicîndu-se hotarele: "drumul Alaciului, drumul ce vine de la Peripeceni și merge spre Stoicani
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Petru Huhulea. Urmașii săi au alcătuit familia Tăutu, care se număra la începutul sec. al XVIII-lea printre familiile boierești din Moldova. La 9 decembrie 1728 domnul Moldovei Grigore al II-lea Ghica i-a dat poruncă sulgherului Miron să hotărnicească satul Temeleuți și "să-l stâlpească". Sulgherul descria astfel faptele sale: "Cu martorii ne-am dus în capul hotarului Timileuților din sus, aproape de fundul Bâcului, unde-s împreună cu moșiile mănăstirii Pobratii, anume Răchicenii și cu alte săliște, care sântu la
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
din Cazania lui Varlaam, exemplar care, după 1800, va ajunge în Transilvania. Dintre urmașii celor patru stăpâni de la 1643 se remarcă Gligorașco Gherman, pârcălab și vornic mai multe decenii după 1650, om de nădejde pentru mulți domni, fiind trimis să hotărnicească numeroase și importante moșii din nordul Moldovei. Acest Gligorașco se va căsători cu Chelsia, fata unui alt răzeș (în sens de coproprietar!) din Cordăreni, Grigore Tăutul, unul dintre fiii personajului amintit mai sus. Se încerca, probabil, limitarea, și prin aceste
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
nou pe Bâsca: Chiojdu Mic. Cert este că, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cele două sate erau despărțite, aceasta rezultând din actul din 1548, păstrat în regest și, mai ales, din actul din 21 august 1562, care hotărnicește o parte din moșia Chiojdului de pe Bâsca. Acest ultim document menționează punctele de reper ale hotărniciei din 1562, care există și în prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmătura Cranei, Lacul fără Fund, Siriul, Obârșia Păcuriței, Piatra Lerei, apa Bârsei etc.
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
fost tocmai un act de bunăvoință al acestora căci la 12 iulie 1654, după moartea marelui voievod, într-un act emis de Constantin Șerban se spune că „[...]Matei voievod, după ce a zidit domnia sa mănăstire acolo la Brebu, el a fost hotărnicit toată moșia Brebului cu 12 boieri și cu jupanul Preda mare vornic și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să nu se mai întoarcă[...]” ("apud" Ștefan Andreescu, „”, în "Glasul
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
Soc" prin care își vinde apoi răscumpără partea de moșie de la Bran fiul lui Virgil la 13 martie 1662 în care sunt menționați martori din Bărbătești, Stanciu Drăghici și Stroie. La 20 februarie 1973 Ioniță Crăsnaru, crucer, și C. Saulescu hotărnicesc moșia bărbăteștenilor. În alte documente vechi se constată că în trecut rudele erau responsabile de faptele membrilor familiei. Astfel, la 20 iulie 1721 venind hoții la popa Ion din Buzieni se învinuiește de acestă faptă haiducul "Pătrașcu 7 bani" din
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
pe den sus de un rădiu ce să chiamă Cruhlecu și ieșind din dumbravă peste cîmp în drumul Sobarilor la fîntîna lui Hrițcal, unde este și o cruce mare de piatră din sus de drum". (Ibidem). Moșiile acestea s-au hotărnicit și la 20 sept. 1726, și la 15 iulie 1785. În 1792 Lupu Carpuzu și sora sa Nastasae s-au judecat cu Arseni Herța din Hristici pentru o bucată de loc. Judecățile pentru pămînt au continuat și în 1792, 1794
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
antice care a dispărut, lăsând doar câteva searbede urme. Primul document care vorbește despre aceste meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al domnitorului Vladislav-Voievod pe care Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă ca argument, în favoarea sătenilor, inginerului hotarnic care a hotărnicit moșia Râca-Pasărea, pentru stabilirea vechilor hotare. Existând certuri între localități, Preotul vine cu acest Hrisov și-l prezintă inginerului hotarnic care trasa hotarul comunei ca argument. Hrisovul este tradus pre limba românească de pe hrisovul slavonesc de <Lupii Dascălu de la Școala
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Oficial sub nr.32 din 12 (24) mai anul 1894 pentru operațiunea alegerii hotarelor Moșiei numită Râca-Pasărea, proprietate a domnului Ioan Chițu, fiind procedura îndeplinită și aflându-mă în fața locului, unde, mai întâi domnul Ioan Chițu, proprietarul moșiei ce am hotărnicit, mi-a înfățișat următoarele documente, acte și planuri care sunt: <Anul 1830, luna iunie..., În copie legalizată de Direcția Arhivelor Statului în 12 august 1894 sub nr.430. (Vezi Testamentul Serdarului Teodorache Râculescu din anexele lucreării) și iată <Foaia arătătoare
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
că frații Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin confiscarea averilor. Moșia lor a fost donată logofătului Andrei, pîrcălab de Soroca. La 20 mai 1665 Climăuții pe Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din Sănătăuca.Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții de Jos 26 de ogrăzi drept proprietate a Mănăstirii Golia din Iași; printre băștinași apar și 4 băjenari (refugiați) din Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
el moștenitorilor și urmașilor moștenitorilor lui, pe veci și nestrămutat, pământul numit Ratka al Iui Ilie și Pousa, care au murit fără moștenitori, spre a-l stăpâni între aceleași semne de hotar și margini, în care acest pământ fusese înainte hotărnicit și stăpănit de stăpânii săi mai vechi. Și ca această danie sau dăruire a noastră să aibă puterea veșnicei trăinicii să nu poată ori să nu trebuiască a fi cu trecerea zădărnicită sau stricată de nimeni, i-am dat această
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
munților Maramureșului, pe drumul județean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, și este străbătută de râul Ruscova. Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moșia Cuhea, reiese clar din explicația pe care o face Ioan Mihali în diploma din 21 aprilie 1411
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]