52 matches
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școali Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului.Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost:”Istoria lucrurile și întâmplările Românilor “ de Samuiel Micu, “ Hronica Românilor și a mai multor neamuri“ de Gheorghe Șincai și “ Istoria pentru începutul Românilor în Dachia“ a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școali Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului.Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost:”Istoria lucrurile și întâmplările Românilor “ de Samuiel Micu, “ Hronica Românilor și a mai multor neamuri“ de Gheorghe Șincai și “ Istoria pentru începutul Românilor în Dachia“ a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Istoria: au încercat să impună ideea originii pur latine a poporului român, vehiculînd teoria exterminării dacilor: -Samuil Micu, Istoria și lucrurile și întîmplările românilor - cuprinde idei moderne, iluministe, dar relatează sec evenimentele sau copiază pasaje întregi din cronici; -Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri - dovedește mai mult spirit critic și o informație mai bogată, opera fiind plină de rîvnă în susținerea adevărului; -Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia - caracter polemic, fiind mai degrabă un pamflet de
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
prevăzută în buget suma de 500 lei pentru cumpărarea de cărți necesare bibliotecii școlii, iar în anii următori alte sume 4. Între cărțile aflate în aceste prime biblioteci , la care aveau acces toți locuitorii, nu lipseau ‘'Magazinul istoric pentru Dacia'' ‚''Hronica românilor'' ‚''Istoria națională'' de D. Bolintineanu, ''Documente istorice'' ‚''Traian în Dacia '' de Al Filimon ‚'' Minunile naturii'' de Iuliu Baras s. a.5. Creșterea continuă a numărului elevilor, în perioada următoare precum și apariția unor școli, înzestrate cu biblioteci, a făcut ca numărul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
ex-domnitorul“ valah, Grigore Alexandru Ghica, adică Grigore al V-lea Ghica (despre care istoria spune că, atât cât a ocupat tronul Moldovei, a convins că-i un adept al principiilor național-valahe, a încurajat cultura valahă, tipărind la Iași, în 1853, Hronica Românilor și a mai multor neamuri, de Gheorghe Șincai, a dat prima lege a jandarmeriei valahe, a pregătit calea re-Unirii Valahimii din cele două principate ale Daciei Nord-Dunărene etc.), în ciuda faptului că, în „economia“ romanului Descăunarea, de Vasile Moldovan, este
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
XIX-lea, prin reprezentanții Școlii Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului. Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost: „Istoria lucrurile și întâmplările Românilor” de Samuil Micu-Klein, „Hronica Românilor și a mai multor neamuri” de Gheorghe Șincai și „Istoria pentru începutul Românilor în Dachia” a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității Românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
a destituit din funcția de director, din cauza exceselor dovedite cu prilejul anchetei din 15 iulie, când Șincai a spus în stare de ebrietate că el este capul conjurației. În 1811 a publicat lucrarea istorică, scrisă sub forma analelor, intitulată amplu: "Hronica românilor și a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora față de ale altora nu se pot scrie pre înțeles, din mai multe mii de autori, în cursul a treizeci și patru de
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
august 1785, împăratul a venit cu o reformă generală, anume cu patenta de desființare a iobăgiei. -Samuil Micu, "Istoria și lucrurile și întîmplările românilor" - cuprinde idei moderne, iluministe, dar relatează sec evenimentele sau copiază pasaje întregi din cronici; -Gheorghe Șincai, "Hronica românilor și a mai multor neamuri" - dovedește mai mult spirit critic și o informație mai bogată, opera fiind plină de rîvnă în susținerea adevărului; -Petru Maior, "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" - caracter polemic, fiind mai degrabă un pamflet de
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria limbii. SCRIERI: Monumentul Șincai-Klainian a bărbaților celor ce pentru lauda nației române toată viața și-o jertfiră, Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, Arad, 1922, 391-393; G. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
aroganță, iar ultimii îi calificau pe • Koz’ma Pražskij, Cešskaja hronika (Pamjatniki srdnevekovoj istorii narodov Central’noj i Vostoč’noj Evropy. Vstup. stat’ja, perevod, komment. G. E. Sančiuka), Moskva, 1962, p. 220; A se vedea, de asemenea: Gall Anonim, Hronica i dejanija knjazej i pravitelej pol’skih (Pamjatniki srednevekovoj istorii narodov Central’noj i Vostočnoj Evropy), Moskva, 1961, p. 58-59. • Apud C. Szabo, Die militärische Aspekte der deutsch-ungarischen Beziehungen während der Salierzeit, în „Ungarn-Jahrbuch. Zeitschrift für Kunde und verwandte Gebiete
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta: Adevărata cauză a trecerii armenilor din Moldova în Transilvania. Observațiile erau susținute de comentariile istoricilor transilvăneni Fasching și Schultzer, la care a adăugat informații din sursele narative românești cuprinse în Hronica românilor publicată în 1854 la Iași de Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl va îndepărta pe Șterca Șuluțiu de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Eugen Simion, „Portretul literar”, RL, 1986, 39; Roxana Sorescu, Silviu Angelescu, „Portretul literar”, LL, 1986, 1; Marian Papahagi, Din vremea lui Mavrogheni, TR, 1988, 7; Nicolae Manolescu, Parodia burlescă, RL, 1988, 9; Șerban Foarță, Hronică literaricească, O, 1988, 10; Al. Călinescu, Firește, un manuscris..., CRC, 1988, 16; Mircea Mihăieș, Reconstituiri, O, 1988, 19; Traian Ungureanu, Modernitatea bucoavnelor, AFT, 1988, 5; Gabriela Gavril, Istorie ieroglifică, „Dialog”, 1988, 126; Val Condurache, Povești trecute, povești viitoare, CL, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean Gherman Vida, ce aparținea Școlii Ardelene, apropiat al lui Gheorghe Șincai, care avusese cu el un manuscris al Hronicii lui Șincai. Mihail Kogălniceanu vorbește mai târziu cu o deosebită prețuire despre nemuritorul Șincai ceea ce demonstrează clar influența bătrânului Vida asupra formării sale intelectuale. Tot în cadrul primei etape a studiilor, el a dobândit cunoștințe cu caracter general, în pensionul lui
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Treboniu Laurian, chemat în mod special spre a conlucra la reformarea învățământului), unde avea să apară curând publicații ca "România literară", "Album istoric și literar" ori "Steaua Dunării", ca și tipărirea, tot aici, a cunoscutei cronici a lui Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau reprezentarea pe scenele bucureștene a unor piese originale semnate de moldovenii V. Alecsandri, C. Negruzzi sau Matei Millo reprezintă, netăgăduit, inițiative și acțiuni ce se cuvin interpretate în cheie națională, atribuite și integrate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Calendarul de la Buda” pe anii 1808 și 1809. La Buda, la Iași și la București, au apărut între 1844 și 1886 câteva ediții, fie fragmentare, fie după o copie deficitară, originalul fiind editat abia în 1967. Prima noastră istorie științifică, Hronica românilor și a mai multor neamuri cuprinde perioada 86-1739, fiind o expunere analistică de citate și reproduceri de documente. Relatările despre primii două sute de ani demonstrează originea romană a poporului român. Între 271 (anul retragerii aureliene) și 1300 se urmărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
se urmărește istoria nediferențiată a sud-estului Europei, cu o atenție specială pentru continuitatea elementului latin la nord și la sud de Dunăre. După întemeierea Țărilor Române este reliefată individualitatea lor politică, punându-se accent pe demonstrarea drepturilor românilor din Transilvania. Hronica... este și o scriere de atitudine politică și socială, cu o viziune largă. Comentariul istoric îi prilejuiește lui Ș. reflecții și intervenții directe, îndreptate în special în sensul situării românilor pe același plan cu celelalte popoare europene. Spirit iluminist, cărturarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
directă reușesc să învie adesea masa amorfă a documentelor. Când familiar oral, când înalt oratoric, stilul său produce expresii lapidare, sentențioase, concentrate, prin utilizarea unor elemente plastice sau lexicale de sorginte populară sau livrescă. Apreciată superlativ de generația pașoptistă românească, Hronica... a fost unul din izvoarele ideologiei acesteia. Ca profesor de poetică, Ș. și-a pus în practică abilitățile compunând câteva texte în versuri. Într-un volum omagial alcătuit de poetul Ladislau Nagy (tipărit la Oradea, în 1804), apărea și Elegia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
originea daco-romană a poporului și evoluția, în plan istoric și lingvistic unitară, pe teritoriul celor trei state românești. Păstrând formal anonimatul asupra cărturarului pribeag, scrierea se va difuza în Principate, apoi și în Transilvania (unde Gh. Șincai folosește textul în Hronica românilor). Din circa zece manuscrise semnalate, cinci reprezintă copii ale redacției grecești, restul vehiculând (în forme lacunare, imperfecte) o primă versiune românească, datorată unor traducători de la sfârșitul veacului al XVIII-lea, ce par a-și proteja, la rândul lor, identitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
Das Herzoghtum Bukowina”, Cernăuți, 1899, numele satului s-ar datora copăcelului „Buxus”, ce se găsea plantat în grădina unui industriaș, K. Kalita, de origine germană, colonizat, în altă variantă numele provine de la pârâul Bucșoița, care a existat și pomenit în hronicile vechi, înainte de a lua ființă sătucul Bucșoaia. Ocupația bucșoienilor, atât cu începutul înfiripării lor pe aceste locașuri, cât și în mare parte în prezent, a fost și este creșterea vitelor și oieritul, mai puțin lucrul la pădure, care după ’90
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Buda, 1804, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 317-328; Adplausus quo illustrissimo ac reverendissimo domino Samueli Vulkán, Buda, 1806, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 360-363; Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, îngr. Al. Gavra, Buda, 1844; Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, îngr. A. T. Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854; ed. I-III, îngr. Gr. G: Tocilescu, București, 1886
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
București, 1970, 317-328; Adplausus quo illustrissimo ac reverendissimo domino Samueli Vulkán, Buda, 1806, reed. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 360-363; Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, îngr. Al. Gavra, Buda, 1844; Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, îngr. A. T. Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854; ed. I-III, îngr. Gr. G: Tocilescu, București, 1886; Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, îngr. și introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
Revoluției Franceze, de exemplu, desfășurările politice peninsulare, aflate În miezul transformărilor ce schimbau fața Europei, erau urmărite din Ardeal de către numeroși cărturari români, așa cum era, de pildă, Gheorghe Șincai XE "Șincai" . Acesta mărturisea, chiar În paginile detașate de contemporaneitate ale Hronicii, atenția față de evenimentele din Italia, intermediate prin lectura gazetelor. Transformarea acestui simplu interes În asimilare constructivă nu era Însă posibilă În absența unei sensibilități rezonante În raport cu fenomenul italian. O asemenea convergență de climat ideologic, ca și de ambianță mentală, se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1598-1599, 1603 șIstoria Ardealului. 1598-1599, 1603ț, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1981. Szilágyi, Ferenc, A Hóra-világ Erdélyben șLumea lui Horea În Ardealț, Athenaeum-Nyomda, Pesta, 1871. Șincai, Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XIV, 1851, pp. 345, 392; XVI, 1853, p. 166. Vezi Alesandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „Idealuri naționale ale nemților, slavilor, ungurilor și românilor”, Revista Carpaților, II, 1861, 1 mart., pp. 297-305. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 20. Nicolae Bocșan, „Opțiuni sociale și democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, București, 1984, pp. 367-368. Pentru societatea creată de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 404-407; Cuvântare la deschiderea anului școlar (1846), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 408-409. Ediții: Cronicarii Țării Românești, I-II, București, 1846-1847; Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și M. Kogălniceanu). Traduceri: A. Delavigne, Manual de filosofie, București, 1846; Wilhelm Traugott Krug, Manual de filosofie, București, 1847. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 140-144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]