39 matches
-
ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton Pann oferă date importante pentru completarea catalogului creației și a unor date biografice ale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
aur. Aurul era extras din mine de către grifoni, niște păsări legendare, cu care arimaspii se aflau într-un război continuu. (Pliniu, Hist. Nat. VII. 2. 1). Aceeași legendă este transmisă mai departe de cronicarii creștini, începând cu Gheorghe Chendrinul, autorului Hronografului (pag. 162) mai sus menționat (v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau hiperboreeni sau arimini erau renumiți pentru bogățiile lor în vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
fi rezolvată de Mario Livio. Nea Sotades ăsta, spurcatul la gură, a inventat cică palindromurile. În Maronea lui căcănie, în secolul al III-lea B.C.” (p. 339) Mi-amintesc, în primul volum al Jurnalului, câteva rânduri la fel de savuroase, extrase din hronograful lui Moxa, în care apărea Constantin Copronimul, „zis Căcacea, că cum îi era numele, așa-i puțiia și viața”. Sau aceasta, care privește cu un ochi înapoi, către marea pasiune a lui Nabokov, și cu altul înainte, către aripile de
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
cunoștiinței (Coloseni 2,3). Pe Care (Tatăl) L-a pus moștenitor a toate și prin care a făcut și veacurile. Care, fiind strălucirea slavei și chipul ființei Lui și Care ține toate cu cuvântul puterii Sale. (Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith întru răpirea sa de Îngerul (Gavriil) a văzut așezarea făpturii celei de Sus, frumusețea cerului și mișcarea acelora. Alergarea soarelui și a lunii și a stelelor, tocmirea cereștilor semne, care se numesc planete și lucrările acelea
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
ce li s-a dat lor de la Dumnezeu, au așezat anul în zile și în săptămâni și în luni și i-a învățat pe oameni știința înconjurării anului și numărarea zilelor și a săptămânilor și a lunilor și a anilor. (Hronograf sec. XVII). Paralel cu binecuvântata seminție a lui Sith, Scith, au trăit însă și urmașii lui Cain, care abătându-se de la voința lui Dumnezeu au îmbrățișat ocultismul, politeismul, magia, idolatria, divinația, vrăjitoria, tot felul de tehnici divinatorii. Așadar, doar Teologia
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Părintele Dumitru Bălașa a lăsat generațiilor viitoare un Tezaur grandios al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al III-lea Voievod, 1569-1576; Schitul Iezerul Vâlcii; Luptele de la Lânărie; Istoricul Mănăstirii Sadova; Sfânta Mănăstire Tismana; Dionisie Eclesiarhul. Hronograf (1764-1815); De la Zalmoxis la Iisus Hristos; Sutești-repere istorice; Crinii țărânii. Un manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării. Dacii întemeietorii Romei; Codicele de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
A TUTUROR ROMÂNILOR. Apariția providențială și evoluția excepțională a acestei personalități, caracterizează de fapt mersul unei lumi-cea românească în general și cea OLTEANĂ în particular. Martor și actor important al acestei perioade, Dionisie Eclesiarhul- oltean de origine-redă în al său Hronograf(1764-1815)1, unele dintre cele mai interesante aspecte ale lumii românești în care se ridică, se maturizează și acționează Tudor Vladimirescu. Nu scapă ochiului și condeiului înzestratului cronicar-observator avizat al epocii sale-nici efectele reformelor lui Constantin Mavrocordat, de la mijlocul sec
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice și bisericești. Scos din funcție de același Nectarie, ajuns mitropolit al Ungro-Vlahiei, se retrage la Craiova. Restul vieții trăiește modest, ca „dascăl slavonesc”, traducător de documente și caligraf. Principala lui operă este un Hronograf scris în 1814. D.E. reia vechea specie bizantină într-o epocă târzie, de tranziție între veacuri și mentalități, hazardându-se a da, naiv și fantezist, o viziune europeană asupra evenimentelor istorice. Are la îndemână doar scrieri minore, de propagandă antifranceză
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
capitol interesant în arta miniaturisticii românești. SCRIERI: Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815, în Tezaur de monumente istorice pentru România, II, publ. Al. Papiu-Ilarian, București, 1863, 159-236; ed. (Chronograful Țării Rumânești), îngr. și pref. C.S. Nicolăescu-Plopșor, Râmnicu Vâlcea, 1934; Hronograf (1764-1815), îngr. Dumitru Bălașa, introd. Dumitru Bălașa și Nicolae Stoicescu, București, 1987. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 122-128; Ion Donat, Dionisie Eclesiarhul - constatări și observații noi, AO, 1934, 74-76; Aurelian Sacerdoțeanu, Cronicarul Dionisie, eclesiarh al Mănăstirii Bistrița din
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
Vârtosu, Date noi despre Dionisie Eclesiarhul, București, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1982), 33-34; Popovici, Studii, I, 160-164; Ivașcu, Ist. lit., I, 340-341; Piru, Ist. lit., II, 166-176; Ist. lit., II, 124-125; Emilian Burețea, Cuvinte de origine turcă și neogreacă în Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, București, 1970; Firan, Macedonski- Arghezi, 161-165; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 100-110; Dicț. lit. 1900, 282-283; Dumitru Bălașa, Cronicarul Dionisie Ecleisiarhul, MO, 1982, 1-3, 7-9; Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist și caligraf, București, 1982
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
ipoteza formulată mai sus, aducerea altor argumente pare a fi obligatorie. 3. Tradiția referitoare la legendarul rege Solomon și, în special, aceea privind prodigioasele sale cunoștințe și practici magice a pătruns în conștiința populației românești mai ales prin așa-numi- tele hronografe - „un fel de repertorii de istorie universală” care cuprindeau „legende apocrife, în care marile personalități ale Vechiului Testament [inclusiv Solomon - n. A.O.] sunt înfățișate într-o lumină nouă, prinse în urzeala unor legende pe care nu le întâlnim în paginile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prototipul lui Moxa și două cópii). Un al doilea motiv al lipsei de interes este acela că scrierea respectivă nu prezintă presupusele calități de mare vrăjitor și de stăpân al demonilor, atribuite de regulă lui Solomon în textele apocrife. în Hronograful lui Moxa, domnia regelui Solomon este prezentată lapidar, într-o singură frază anostă : „Solomon era de 12 a(n)i, când stătu împărat ; și făcu beseareca Sionului și împărăți 40 de ai” (90, p. 354). Cu totul altfel se prezintă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai exact, între anii 1637 și 1679 (tipul Danovici, după cronograful Cigalas) și, respectiv, între anii 1631 și 1687 (după cronograful Dorotei). Iată numai câteva dintre calitățile de mare înțelept și vrăjitor atribuite lui Solomon, așa cum apar consemnate într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea : „Și au aflat [Solomon] firea a tot ce iaste în lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt în lume pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
patronul vrăjitorilor”, dar și un personaj biblic. Un personaj prestigios, a cărui tradiție nu numai că era acceptată de Biserică, dar era intens vehiculată în acea epocă atât prin textele canonice, cât și prin legendele apocrife cuprinse mai ales în hronografe. Pare deci plauzibil faptul că vrăjitorii populari au intrat sub patronajul simbolic al legendarului Solomon, în încercarea de a îmblânzi prigoana din partea autorităților laice și ecleziastice și, nu mai puțin, de a mări prestigiul statutului lor în ochii populației. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco- -bizantine (mai ales, probabil, prin cronograful lui Dorotei al Monembasiei, care a preluat legende apocrife din Cronica lui Gheorghios Amartolos). Astfel, într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon - „dată de la Dumnedzău” - și se inventariază calitățile sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XVII-lea). Astfel, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon („dată de la Dumnedzău”) și se inventariază calitățile sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și cum îi chema pe numele lor și toate vrăjile”), într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea se spune : Că, de lovea boala pe vreun om, el să și lecuia cu aceale ierbi ce le dedeasă scrisoare Solomon, cât de o vreme mai uitasă oamenii a să închina lui Dumnedzău și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive câteodată, dezvăluind însă, cel mai adesea, un cititor pătrunzător. Mitropolitului i s-ar datora și o traducere din limba greacă a cronografului lui Matei Kigalas, transmisă, într-o copie manuscrisă de la 1732, sub titlul Hronograf al împăraților. Nouă adunare de osebite istorii. Conform unei ipoteze mai noi, D. ar fi autorul de fapt al versiunii românești a cronografului lui Kigalas, atribuită lui Pătrașcu Danovici (însoțită, în unele copii manuscrise, de un număr de 26 de
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada geroasă, așa chinuia pe creștini, o, amar de bieții creștini, că plângea și se văeta, și săracele văduve țipa de ger, dar nu era milostivire la varvarii de slujbași...” (Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești de la 1764 până la 1815). Nevoite, la rându-le, să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu datorie la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost în zilele răposatului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care o iscălește Mihail Moxalie. Ar mai fi tradus un Liturghier între 1620 și 1630. SCRIERI: Hronograful lui ..., îngr. N. Simache și T. Cristescu, Buzău, 1942; Cronica universală, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 488-489; Margareta Ștefănescu-Serghi, Cronica lui Manasses și literatura româno-slavă și română-veche, Iași, 1927; Pușcariu, Ist.
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
24 noiembrie/6 decembrie 858, a avut titlul de „Gazeta de Moldavia”. în înștiințarea prin care era anunțată „Albina românească”, Gheorghe Asachi sublinia ideea că „prenumeratul ce-și va păstra întreg șirul acestor gazete, va ave în casa lui un hronograf deplin de întâmplările în mijlocul cărora însul viază”46, gazeta având rolul de a informa asupre evenimentelor contemporane, dar și de a le consemna pentru viitor. în plus, această publicație, ca de altfel majoritatea publicațiilor anterioare anului 848, pe lângă relatarea evenimentelor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
poesie et la litterature, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 2/1977, p. 33. 12. Din istoria pedagogiei românești (București, 1956), p. 86. 13. V.A. Urechia, Istoria școalelor de la 1800 1864 (București, 1892), I, p. 317. 14. Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești, de la 1764 până la 1815, in: Tesaur de monumente istorice pentru România (București, 1863), II, p. 166. 15. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, op.cit., II, p. 258. 16. Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor românești (București, 1899), I, p. 220. 17. G. Bogdan-Duică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o finalitate pedagogică, întărind în imaginarul colectiv memoria exemplarității și a eroicului. În această lumină așez tema reconsiderării istoriei și locul ocupat de ea în discursul secolului XVIII, în care se remarcă atitudini de tipul celei a lui Dionisie Ecclesiarhul (Hronograful) și a lui Gherasim Putneanul de la Roman (Cuvânt de îngropare vechiului Ștefan voievod ce s-a numit Mare) sau scrierile lui Vartolomeu Măzăreanu, Naum Râmniceanu, Grigore Calimachi sau Nicolae Mavrocordat; ele tind către mitizarea trecutului și a figurilor istorice, reprezentative
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul viază și carile în adevăr întrec pe multe alte epohe.In suplementul ce să va adăogi cîteodată se vor tipări poroncile ocărmuirei ce au să fie tuturor cunoscute.Asemenea,acele ce atingîndu-să de negoțul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
captivantă, Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea Veche, București, 2013. Niculescu-Mizil Paul, De la Comintern la comunismul național. Despre Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, Evenimentul Românesc, București, 2001. Pihoia R.G., Sovetskii Soiuz: Istoria vlasti 1945-1991, Sibirskii Hronograf, Novosibirsk, 2000. Popa Cosmin, Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (1941-1953), Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012. Smirnova N.D., Istoria Albanii v XX veke, Nauka, Moscova, 2003. Stalin I.V., Socinenia, vol. 16
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]