51 matches
-
de smarald verde, în care se adăpostesc multe vietăți. Înconjurată de jur împrejur cu dealuri, s-ar putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri de admirat! Stejari falnici, frasini uriași, ici-colo câțiva plopi ca niște coloane fără de sfârșit, fagi, carpeni, toți par o armată strașnică ce se prezintă mereu la datorie. Pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din colegiul în care a candidat, dar și românilor care i-a susținut pe candidații ARD, Cristian Boureanu a notat că USL ar trebui lăsat să "conducă" țara, după victoria obținută în alegeri. "Vreau să le mulțumesc celor 26% de hușeni care m-au votat și tuturor românilor care ne-au susținut și le doresc putere să treacă peste un an 2013 despre care, eu ca economist, cred că va fi extrem de greu pentru România. Celorlalți le doresc să reușească să
Boureanu, după pierderea alegerilor: Inventarea ARD, o mare prostie () [Corola-journal/Journalistic/40506_a_41831]
-
evrei, ca în zilele noastre. În ceea ce privește critica atroce a parlamentarismului acelor timpuri interbelice, pe care le descrie autorul, nu pot sămi revin din uimire, că parcă sunt copiate după starea parlamentară din timpurile noastre și dacă veți spune că un hușean este prea moldovean, ca să fie un vizionar peste timpuri, atunci îmi retrag ce am spus mai sus și susțin și eu că parlamentul de azi, este o copie veridică a celui din perioada interbelică. Sper că îmi veți da dreptate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
într-o emisiune TV.V. pe greii Cârjă și Ștefănescu care știu ce și cât să spună. Cu greu au acoperit însă mâncătoriile din partid generate de absența totală a păgubașului președinte Cristian Rădulescu dictat de centru și susținător al prim-vice-lui hușean. Bârlădenii au dispărut cu totul, vârstnicii cred că sunt prea dezamăgiți și fără funcții nu mai sar la treabă, așa că dacar rămâne fără Cârjă niciunul nu are ce spune. Cu ce să iasă la public decât cu critica lui Tăriceanu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fapt pentru clienții săi "tineri" și inconștienți ca și el într-un hățiș greu de străbătut. Mi-este absolut indiferent dacă iese sau nu deputat. Dar ar fi de râsul curcilor ca un astfel de personaj să mai reprezinte pe hușeni în următorul mandat. V-ați aștepta să-l laud pe Aurel Căciulă ! Mi s-a părut că are destulă personalitate să-l includ între personalitățile participante la competiția electorală. L-am uitat (pur și simplu) în acest context, pe Nuțu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o iconografie selectată și de bun gust, care îmbogățește imaginea și știința cititorilor, este ediția care recomandă o școală de înalt renume, realizată la o editură de prestigiu din Iași - „Ștefan Lupașcu” - sub veghea eminentului logician - profesorul universitar Petru Ioan, hușean la origine. Cu o notă de recomandare semnată de eminescologul prof. Theodor Codreanu și un „Cuvânt la aniversare” de prof. Manuela Iacob, directorul instituției sărbătorite, cartea este o bogăție enciclopedică, necesară de cunoscut d e or ice hușean și nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Rege”), șeful Secției Gărzii Financiare Huși, subcomisar Marin Gh. Gorbănoiu, a semnat adresa și a trimis-o direct primarului Constantin Onu, spre informare și conformare. k lu legumicultorilor, dar și pentru calitatea produselor acestora. Așa cum ne indică documentele, celebritatea „bulgarilor” hușeni se extindea asupra întregii Moldove. Astfel, căpitanul Soare I. Apostol, primarul municipiului Galați, cerea sprijinul lui Constantin Onu pentru a-și aproviziona orașul cu legume și zarzavaturi. Documentul poartă nr.13223/8 octombrie 1940 și avea următorul conținut: „Motivat de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vedere celor însărcinați cu paza o „...strictă și severă supraveghere”, precum și „... regim normal de tabără fără învoiri prin sate și toți având aceeași hrană”. Pe 16 septembrie 1941, directorul general al Serviciului drumurilor și lucrărilor publice, N. Profiri, cerea serviciului hușean o situație cu „...carierele de piatră sau balastierele din județul Dvs. unde veți putea utiliza la lucru prizonieri”. Altă țintă de interes era „... posibilitatea de cazare și hrană a acestor prizonieri precum și timpul necesar construirii baracamentelor corespunzătoare numărului de prizonieri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Princeps Edit, Iași. În toamnă, fiind între principalii organizatori ai aniversării a 90-a a Liceului "Cuza Vodă" din Huși, coordonează volumul Alma mater hussiensis, tipărit la Ed. "Ștefan Lupașcu" din Iași, al cărei director este cunoscutul logician Petru Ioan, hușean de baștină. 2009. Apare vol. III din Numere în labirint, la Ed. Opera Magna din Iași. Se tipărește, la Princeps Edit, cartea polemică Istoria "canonică" a literaturii române, în care discută conceptul de canon literar. După 45 de ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căci mișcarea legionară cu care poetul întreținea afinități de ordin sentimental, era percepută de către acesta ca o întoarcere la puritatea socială și politică. Fără a avea pretenția de a fi lămurit controversele de interpretare a liricii barbiene, studiul-eseu al criticului hușean este, fără îndoială, o contribuție de seamă la exegeza operei poetului îndrăgostit de formele pure, dar și un fel de act justițiar față de poezia lui Ion Barbu, semnalând cu argumente valabile greșelile de percepție a acesteia și care, de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
studentului Ion Gugiuman în problemele culturale ale „cetății” se produce în timpul guvernului de „uniune națională”, prezidat de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 31 mai 1932), epocă de efervescență culturală în orașul Huși. Nu este lipsită de importanță prețuirea manifestată de hușeni față de personalitatea marelui istoric Nicolae Iorga, prin tipărirea de publicații, cum ar fi „Cuvântul domnului Iorga”(26 iunie 1927) sau „Cuvântul adevărului. Foaie politică și culturală”(28 iunie 1931 - 8 iunie 1932), despre care se scria „foaia aceasta este urmașă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cercetători din domeniul geografiei. Pentru meritele sale deosebite în activitatea didactică și științifică profesorul Ion Gugiuman a primit diferite ordine și medalii la nivel național. Prin factura sa umană și prin pregătirea profesională s-a dovedit a fi un bun hușean, un bun român și un om de talie internațională. Participă la toate acțiunile culturale organizate cu diferite prilejuri, convins fiind că valorificând o serie de tradiții culturale vom dăinui ca neam și ca națiune. Prin îndelungata sa activitate didactică și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în amfiteatrul facultății. Atunci, a rămas în memoria tuturor celor ce au participat la acest moment festiv, modul hazliu în care a explicat, cum a constatat într-o dimineață de iarnă gradul de poluare a aerului din orașul Iași. Ca hușeni, ne mândrim cu personalitatea profesorului Ion Gugiuman, care s-a născut și a copilărit în orașul nostru, fiind absolvent al cursurilor Liceului „CuzaVodă”, școală de renume ce împlinește, acum , 90 de ani de la înființare. ȘI PRIN NOTORIETATEA LOR S-A
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sont largement épanouies vers l'Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16 aprilie 1835, pe Episcopul Sofronie Miclescu, despre jalba lui Dumitrachi Stoian
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Th. Codreanu, la care au colaborat Boris Goceac, Avram D. Tudosie, Georgică Țoncu și subsemnatul (Editura Porto Franco, Galați) a dispărut demult de pe piață, iar perioada ulterioară editării volumului, cu progresele și regresele ei, se cuvine cunoscută de generațiile de hușeni care au crescut între timp. Am procedat, deci, la reluarea documentării (documente publicate și inedite, cărți și studii de specialitate) și la o abordare diferențiată a tematicii, fără a considera că aceasta este ultima variantă, intangibilă. Personalităților marcante ale istoriografiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a informației îl va încuraja pe cititor să revină asupra lecturii. Pentru ca volumul să ajungă în stadiul oferit astăzi cititorului, am beneficiat de susținerea, afectuoasă și devotată, a familiei ori plină de considerație și respect față de investigația istorică a numeroșilor hușeni, prieteni, colegi și reprezentanți ai instituțiilor, care au înțeles importanța unei cărți de istorie locală pentru locuitorii urbei noastre. La toți mă gândesc sincer recunoscător, pentru efortul lor și sper că o ediție viitoare, beneficiind de același suport intelectual, le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de o toxiinfecție alimentară, după ce l-a tratat și pe mitropolitul Moldovei, Iacov Stamati, pe care îl cunoscuse în vremea când era episcop de Huși (1782-1792), numindu-l patronul său. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, episcopul hușean Melchisedec, apoi, în secolul al XX-lea, C. C. Giurescu, vor face și ei dese referiri la cartea doctorului Wolf. Episcopul Melchisedec a preluat cu fidelitate informațiile lui Wolf: „Numele Huși îl are acest loc de la Husiți, care în anul 1460
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a numelui orașului. Ipoteza originii husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălticeni, un Huseni, la 7-8 km de Șimleul Silvaniei, și un Husia, în Sălaj, pe râul Someș, pe drumul Jimbou-Chelnița. Mai este menționată o localitate Huși în ținutul Hârlău. Harta rusă din 1835 menționa localitățile Huș, în ținutul Cârligătura, și Hușeni, în ținutul Tutova, format din locuitorii veniți din zona Huși (ținutul Fălciu). În ceea ce privește denumirile date de husiți localităților întemeiate de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a administrat, reușind să obțină chiar aprobare pentru înființarea unui târg pe moșia sa, Drânceni. Dragostea lui Mihail Kogălniceanu pentru orașul Huși este declarată deschis. Într-o scrisoare din anul 1864, adresată lui Anastasie Panu, citim: „Sunt și eu puțin hușean, și, de aceea, fiți siguri că, cât voi fi ceva în acest departament, din toate puterile mele, voi sprijini buna d-voastră silință și dorință pentru a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș. Peste câteva zile vă voi trimite un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însă țăranii s-au revoltat în masă. Împotriva lor a fost trimis batalionul permanent din Regimentul 25 Infanterie din Huși. 5. Unionismul hușean În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat roade și la Huși. Aceste idei, cum ar fi unirea, împroprietărirea țăranilor, independența, au însuflețit masele dornice de libertate. Conform Regulamentului organic (1831-1832), Țara Românească și Moldova urmau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 19 voturi. Ceilalți deputați ai ținutului Fălciu și ai orașului Huși au fost: Laskaraki Costachi, George Tulbure, votați de marii proprietari, Grigore Butucea - de micii proprietari, Florea Munteanu din Vetrișoaia, ales de țărani și serdarul Grigore Tulbure, ales de hușeni. Episcopul Meletie Istrati a fost acuzat că l-ar fi ajutat pe Nicolae Vogoride în lupta împotriva clericilor unioniști. Lipsesc, din păcate, informații mai detaliate despre modul de desfășurare a alegerillor de la Huși. Unii cercetători menționează faptul că episcopul ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numărului mare de destituiri pe care le făcea guvernul Moldovei. Cei vizați erau mai ales profesorii, din cauza opiniilor lor politice; de exemplu, Verdiano, profesor la Fălticeni, Homitchiano, profesor la Piatra și B. Galian, profesor la Școala publică din Huși. Profesorului hușean i s-a promis anularea hotărârii numai dacă episcopul local, Meletie Istrati sau fratele acestuia, Neculai Istrati, mare proprietar, vor garanta că nu se va mai implica în susținerea Unirii. Profesorul cere caimacamului Nicolae Vogoride să nu fie nedreptățit. Înțelegând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al doilea posibil fals semnalat de Costin Clit se referă la locul nașterii domnitorului: pe actul de deces din 15 mai 1873 apare București, iar pe 23 mai 1873 București va fi înlocuit cu Bârlad. „De unde știm - se întreabă profesorul hușean - că menționarea localității Bârlad ca loc de naștere nu este un fals? Bârladul era mai bine cunoscut decât localitatea Huși și de aici poate și falsificarea locului nașterii”. Dincolo de unele controverse în legătură cu locul nașterii marelui domnitor, demnă de atenție este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]