28 matches
-
Lăsați pe mine! a strigat Silvio, aplecându-se după un bolovan. Pălită drept În frunte, unealta a căzut la pământ, unde a continuat să se zbată convulsiv, ciupind cu talpa mecanică din baza zidului. Deasupra, din toate apartamentele se auzeau huruieli cumplite, zgomote de geamuri sparte, Îngrozitoarea vâlvă mecanică fiind amplificată de configurația locului, strâmt ca un horn. Oamenii ieșeau În micile balcoane acoperindu-și figurile cu mâinile, fripți de cafeaua fierbinte pe care filtrul le-o azvârlise În față, iar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Te avântați pe culmile cele mai înalte ale gloriei de Erou! Vei fi, poate, un răscolitor al brazdei, ce trăiai înfrățit cu doina și cântecele ciocârliei; vei fi vreun neobosit muncitor din fabrici, dogorât de vâlvătaia focului și asurzit de huruiala fierului; vei fi vreun călător al patriei Tale obidite și al dragostei tinerești; vreun copil cu păr bălai, născut în palat și-nfășurat în scutece de mătase; vreun străin născut și crescut pe sfântul pământ al țării românești; vei fi avut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > BUJOR DE MUNTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului știți cum vine valul?! o huruială mai intăi în călcâi, apoi în fiecare cămară și, când șuvoiul intră în inimă, inundă tot obrazul și lasă în urma lui bujor de munte, care este ocrotit de lege, de legea divină, că, acolo unde bujori nu-s, dragostea s-
BUJOR DE MUNTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357263_a_358592]
-
vertical, „cuib de piatră”. Da, suntem în Chios, stâncoasa Chios, paipaloessa. Pe la vreun opt ne urnim din nou bagajele spre port și plecăm pe o copaie până în apropiata Oinousses, cu delfini însoțitori pe o mare-oglindă. După douăzeci de minute de huruială intrăm în paradis. Oinousses ne primește, printre stânci cu biserici și far, de-a dreptul în inima ei. Un port discret cu ape pe cât de limpezi, pe atât de adânci, străluminate de soarele suveran: bancuri cu înot absent, arici de
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
pentru mine? A fost numai un gest al gândurilor ei? A însemnat ceea ce ar fi putut însemna altădată? Ori a fost, în adevăr, numai o părere a mea? Adela râde rar - un râs intern, copilăresc, cu participarea pieptului, ca o huruială de hulub, cum râdea la șapte ani. În schimb, zâmbește mereu. Expresie a gândurilor, aprecierilor, a reacției ei intelectuale (fapt pentru care am devenit un colector și un cititor de zîmbete!), zâmbetul ei e când fin, când ironic, când interogativ
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un orificiu anume confecționat, se introduc fire din păr din coada calului. Legate bine, acestea se trag cu mâna din partea cealaltă a cilindrului. Fac un zgomot puternic și, de multe ori, stăpânul casei, politicos, ne invită să renunțăm la atare „huruială” să poată auzi urarea... Să vezi atunci râsete, pentru că dacă se termină bateria de la lanternă și am uitat parte din cuvinte, ne împotmolim. Odată terminată toată trebușoara aceasta, adică urătura, suntem invitați în casa gospodarului care ne servește cu suc
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a fost niciodată mai invadat decât În primele ore ale zilei de 15 noiembrie 1986, pe când eram la Asia World Hotel În Taipei, Taiwan. Am fost trezit din somn de o vibrație supărătoare care s-a transformat rapid Într-o huruială ce făcea să trepideze geamurile și crăpa tencuiala pereților. Pe jumătate adormit și total năuc, m-am dus Împleticindu-mă până la fereastră și am realizat că avea loc un cutremur. Unul chiar mare (6,8 grade pe scara Richter). Stând
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
sănătoasă. M-a ajutat Dumnezeu. — Dumnezeu, zici ? Crezi în El... — Altfel cum să cobori în fiecare zi în mină, fără să știi dacă mai ieși ? Tu singur nu poți să faci nimic, n-ai pe unde fugi. Odată începe o huruială, nu știi din ce parte vine ca să știi unde, în partea ailaltă, să fugi. Și dacă fugi e degeaba, prăvălitura te prinde din urmă. Măcar să te strângă de-a binelea, că poți să rămâi într-o crăpătură și mori încet
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
simțurile erau mai apropiate unele de altele, sări, dis-dedimineață, primul din somn și se frecă la ochi, nevenindu-i să creadă. — Tii, băga-mi-aș ! exclamă. Scoală repede, șefu’ ! Nici nu mai fu nevoie să-l zgâlțâie, căci, dintr-odată, huruiala se porni. Șenilele scrâșniră și cuva excavatorului se înfipse în grohotișuri, stârnind molozul. Nu era singurul, venea un întreg convoi de carcase metalice, de la depărtare ai fi zis că e un șir de blindate. În soarele dimineții, cuvele se ridicau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și noi o vorbă, spuse, opintindu-se să ridice sacul în spate. Se depărtau cu fereală, tupilându-se. Dar poate că fereala le era zadarnică, monștrii nu aveau ochi, capetele lor nu păreau să-i bage în seamă. În spate, huruiala devenise asurzitoare, muntele se nărui, pântecul i se făcu țăndări și măruntaiele se risipiră. Nu trebuiră să dibuiască drumul, căci prin mărăcinișuri nu exista niciun drum. Chisăliță se opri să-și smulgă scaieții agățați de pulpanele prea largi și alergă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lume... Fierului ruginit îi dă sângele la iveală... Glasul începu să i se gâtuie de efort și tălpile să caute o treaptă de care să se sprijine. Cum podul se apropia de peretele celălalt, Jenică trase în sus maneta și huruiala se opri. Maca privi în jos, evaluă distanța și concluzia nu fu deloc încurajatoare. Drept care se întinse, agățându-se de scară. Coborî, împleticindu-se, dar cu ochii strălucitori și fața îmbujorată, ca întors de pe munte. Îi luă pe ceilalți pe după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plug de lemn pe care îl urcă în car. Nu uită nici de baltagul atât de drag lui de care nu se despărțea nicicând. Bărbatul își făcu cruce când părăsi poarta și se puse a mâna boii. Într-o grozavă huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât de tare pe Ion încât acesta părea că sta să cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de la înălțime, se „prăfuiește“, adică se împrăștie în stropi mărunți ca firele de praf. Din punctul acesta de vedere, Prahova ar putea fi considerată, la origine, sinonimă cu Bîlbîitoarea, Bolboroșoaia, Bolboroșița, Cerbătoarea (= Șerbătoarea < Fierbătoarea), Cioroiu (< cioroi, „șipot“), Duruitoarea, Gîlgîitoarea, Hududoiul, Huruiala, Murmurătoarea, Hăulita, Huitoarea, Hurhuitoarea, Murmurătoarea, Săritoarea, Sunătoarea, Șumița (< Șuma, „zgomot, murmur, vîjîit“), Urlătoarea, Slopățul (< sl. slap, „flux, cascadă“), Vîjîitoarea, Cazanele (< cazan, „cataractă, fierbătoare din josul cataractei“), Humorul (< ucr. hom, „zgomot“), Pișolea (comp. cu retoromanul piscina, ital. pisa, „cascadă, torent“), Chișinău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În fine, știu că se însera, era cinci și ceva sau șase parcă atunci când am plecat. S. B.: Era întuneric, vă spun că era Iadul pe Pământ. Știu că eram afară, în post, în planton la colțul Divizionului. A început huruiala aia de nedescris a șenilatelor pe piatra cubică de pe strada laterală. M. M.: Așa a fost, așa sună un Regiment de tancuri. Când am ajuns în Piață și-am numărat, aveam 64 de tancuri și o grămadă de caporali la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de drept comun, faptul acesta era frecvent. Una din cele mai mari torturi era servirea mesei. Ciuberele cu mâncare fierbinte se așezau în fața ușii; încolonați, deținuții treceau cu gamelele să primească polonicul cu terci dimineața, cu arpacaș la amiază și huruială de soia seara. Aburul fierbinte se împrăștia în cameră ca o ceață deasă, caldă și împuțită, respirația devenea și mai grea; dacă din întâmplare o muscă intra pe fereastră, aventura ei dura numai câteva clipe. După vreo lună de zile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
debusolate. Era liniște în colivia noastră cu gratii; nu se auzea decât lătratul sacadat, ritmic și obstinat al roților la extremitatea șinelor ca un memento dureros al unei epopei dramatice: da-da, da-da, da-da... Pe fondul acesta de huruială neîntreruptă și înnebunitoare, sora noastră, Țuki, a făcut cunoscută mamei necesitatea îndeplinirii urgente a uneia dintre cerințele fundamentale, specifice organismelor vii: eliminarea materiei arse. Mama, vreau lipsa mare! Cum noi știm de la strămoșii noștri că: "Naturalia non sunt turpia", Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să lege o conversație cu cîțiva, cu toate că spaniola lor era cam stricată. Camionul continua să urce, printr-un peisaj cu totul dezolant, unde doar cîteva tufișuri cu țepi care se luptau să supraviețuiască mai dădeau senzația de viu. Apoi, brusc, huruiala cu care camionul și-a făcut loc mai sus s-a transformat Într-un val de răsuflări ușurate, În timp ce ne aliniam cu platoul. Am intrat În localitatea Estaque, iar peisajul era incredibil; privirile noastre extaziate se fixau temporar pe priveliștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În fine, știu că se însera, era cinci și ceva sau șase parcă atunci când am plecat. S. B.: Era întuneric, vă spun că era Iadul pe Pământ. Știu că eram afară, în post, în planton la colțul Divizionului. A început huruiala aia de nedescris a șenilatelor pe piatra cubică de pe strada laterală. M. M.: Așa a fost, așa sună un Regiment de tancuri. Când am ajuns în Piață și-am numărat, aveam 64 de tancuri și o grămadă de caporali la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Rm. Vâlcea, str. Mărășești nr. 3 bl. 14 sc. C ap. 10 țel. 744540 BUDULECI EUGENIA Călimănești, str. C. Traian nr. 284 bl. R1 sc. B ap. 15 țel. 751064 DUMITRU ELENĂ Rm. Vâlcea, str. Mihai Viteazu nr. 46 țel. 092483781 HURUIALA NICULINA Rm. Vâlcea, str. Mihai Eminescu nr. 24 bl. B13 sc. C ap. 6 țel. 721116 IONESCU VICTORIA Rm. Vâlcea, str. M-sal Antonescu nr. 33 țel. 749723 LAZĂR FILOFTEIA Brezoi, str. Unirii bl. 12/2 sc. A ap. 4 țel
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
3 Se conferă Medalia Bărbăție și Credință clasa I, cu însemn de război, domnului maistru militar clasa I Mircea-Cătălin Caloianu. Articolul 4 Se conferă Medalia Bărbăție și Credință clasa a II-a, cu însemn de război, domnului plutonier Ion P. Huruială. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 5 mai 2005. Nr. 371.
DECRET nr. 371 din 5 mai 2005 privind conferirea unor decoraţii de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167358_a_168687]
-
Dumitru»"; "- poziția nr. 127, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Strada Casa de Cultură - Școala Costești»"; "- poziția nr. 162, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Strada Grigorescu Cristian - DJ 646»"; "- poziția nr. 163, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Strada Huruială Grigore - Andrei Ilie»"; "- poziția nr. 164, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Strada Martinescu Dumitru - Primărie»"; "- poziția nr. 174, coloana 6 va avea următorul cuprins: «185 lei»"; "- poziția nr. 175, coloana 6 va avea următorul cuprins: «148 lei»"; "- poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 869 din 28 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
250, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Zonă de siguranță strada Georgescu Dumitru - DJ 646 A»"; "- poziția nr. 250, coloana 6 va avea următorul cuprins: «55 lei»"; "- poziția nr. 251, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Zonă de siguranță strada Huruială Grigore-andrei Ilie»"; "- poziția nr. 251, coloana 3 va avea următorul cuprins: «148 lei»"; "- poziția nr. 252, coloana 6 va avea următorul cuprins: «2.664 lei»"; "- poziția nr. 253, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Zonă de siguranță strada Martinescu Dumitru
HOTĂRÂRE nr. 869 din 28 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
Crișan nr. 6 țel: 555094 11793 HARAGAS ANA (n. 1950) Caransebeș, str. Cazărmii bl. 11, sc. C, ap. 8 țel: 511441; 0744790878 3213 HOGEA LILIANA (n. 1966) Reșița, str. Buzias Bl. 1 Sc. 1 Ap. 4, țel: 252084; 0742088229 11794 HURUIALA ANGELA (n. 1953) Reșița, P-Ta 1 Decembrie 1918 bl. 38, ap. 33 țel: 216106; 0745528095 3215 ILIE CONSTANTIN (n. 1959) Reșița P-Ta 1 Dec 1918 Bl. 37 Ap. 29, țel: 223768; 0745205957 3220 IOVAN VASILICA (n. 1957) Reșița
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
68. Niculescu Șerban Dragu, fiul lui Mihail și Lora, născut la data de 7 octombrie 1939 în localitatea București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A. 125 Laurel Circle, Newtomm, Pennsylvania 18940. (524/2008) 69. Nikolic Georgica, fiica lui Huruiala Ion și Aneta, născută la data de 4 noiembrie 1957 în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Mehedinți, România, cetățean sârb, cu domiciliul actual în Șerbia, Kladovo 22 Septembar 73. (279/2008) 70. Orban Eduard Zoltan, fiul lui Zoltan și Elenă, născut
ORDIN nr. 2.815/C din 5 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204488_a_205817]
-
bună, pe vremuri soarele era stăpânul muzicii, până când vântul i-a furat-o. De atunci, pentru a-l consola pe soare, păsările îi oferă concerte la începutul și sfârșitul fiecărei zile. Dar cântărețele înaripate nu pot concura cu răcnetele și huruielile motoarelor care guvernează marile orașe. Deja nu se mai poate auzi aproape nimic din cântecele păsărilor. Degeaba își sparg ele piepturile dorind să se facă auzite, iar efortul pentru a suna de fiecare dată mai tare le distruge trilurile. Iar
22 NOIEMBRIE. ZIUA MUZICII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296050_a_297379]