65 matches
-
atunci când se-ngropa steagul și se deșira ceata. De când se-nălțase, tot așa se-ntâmpla. Se prelingea în urma Călușarilor, atras de tot ce însemnau ei! Rămânea cu gura căscată văzându-i cât de mândru purtau straiele. Albul cămășilor și al ițarilor îi părea mai strălucitor sub gătelile colorate, iar pălăriile cu mărgele și panglici sângerii - adevărate odoare vii, menite să-i împodobească doar pe acești aleși! Dar jocul răsunator al pintenilor și clopoțeilor?! Dar îndemnurile Vătafului!? Dar vorbele rostite ca răspuns
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce-l apăsau pe Filu. Grija de frate îi dăduse curajul să-l supere cu vorba pe namila de om lat în umeri, supt la mijloc, cu picioare lungi pe a căror rotunjime ițarii dădeau să plesnească, cu brațe vânjoase... ce mai, în stare să mute vechiul nuc ce străjuia curtea bisericii! La astă hotărâre venise ajutor și chipul omului, care înflorea în albul obrajilor, în azuriul ochilor genați sub fruntea boltită peste care
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
varză murată și de fasole. De la Crăciun în colo, mai era un os de porc prin borș. Când am plecat de acasă, mi-au dat opincile lui nenică; le strângeam eu cât puteam cu nojițele, dar ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a văzut nevasta lui unchiu, i-a spus: „Mi-ai adus olteanul ăsta tâmpit să mă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
os de porc prin borș. Când am plecat de acasă, mi-au dat opincile lui nenică; le strângeam eu cât puteam cu nojițele, dar ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a văzut nevasta lui unchiu, i-a spus: „Mi-ai adus olteanul ăsta tâmpit să mă servească?” Unchiul, cum era dat dracu’, i-a răspuns: „Îl vezi pe
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Doar între Bosfor și Dardanele am întârziat, numai cât am prezentat salutul turcilor că ne-au cotropit ca să ne-nvețe să ne-nchinăm unui Dumnezeu, care a plecat odată cu ei, noi rămânând să ne lăudăm cu sarmaua, cusurul, acadeaua și ițarii lor. Pentru restul reticenței noastre au plecat speriați spunându-ne sincer -SICTIR- 13.09.12 Referință Bibliografică: SICTIR / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 622, Anul II, 13 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate
SICTIR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sictir_stelian_platon_1347557371.html [Corola-blog/BlogPost/343636_a_344965]
-
din noi, când vin din noi. Și atât cât voi fi, veștile sunt între noi, ca un greu hotar, Cu aceste sulițe , toți anii, care mai rămân, se ramolesc, Eu, însă, la candela aprinsă aș țese zi și noapte la ițar, Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ți tămăduiesc... Eu , muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc... Aici eu trăiesc, dar pentru voi pot iubi, de dor să contenesc, Ochiul, care plânge să-l închid, să
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
de soare, cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Cămășile și ițarii le erau albe ca zăpada și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute și cusute de fecioare, apoi înălbite la ger. Traseul călușarilor era stabilit dinainte. Și, în fiecare localitate, călușarii primeau câte un costum
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
a linii de oi. Materialele folosite pentru îmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cînepa și inul, si animală: pieile și blănurile. Bărbații asortau cămașă cu pantaloni pînă la glezne, destul de strimți, uneori foarte lungi și încrețiți, formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din care rezultă studiul statuilor de daci aflați atât pe Arcul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
documente și cronici pictate, jurnale, tablouri, armure cu gravuri. După sec XX apar și albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior în cărți poștale valoroase. Costumul purtat de barbati Piesele, care definesc aspectul vizual - decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit. încălțăminte)]. • Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929): cĭoárecĭ m. pl. (văr. din turecĭ
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lui moș Negrea, ăsta alergase disperat de departe tocmai de pe la Sfatul Popular, convins fiind că aici e vreun mort, ceva că prea se-nghesuia lumea în pragu ușii...Acum , Niki era în clasa a patra, crescuse și se mândrea cu ițarii lui căpătați de la Sinistrați, dar pentru el erau ca și noi, nou-nouți cumpărați din magazinul de îmbrăcăminte, așa cum văzuse pe strada Moruzov în Galați, cu câteva luni în urmă. Lampa aprinsă lumină din nou încăperea dar și fețele celor prezenți
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Acasa > Literatura > Copii > GREIERUL CEL FERMECAT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului GREIERUL CEL FERMECAT Sub pădure, pe-o movilă, Greierul, să-i plângi de milă, Cu ițarii ferfeniță, Fără cușmă ori bundiță Și cu brâul peticit, Către seară s-a oprit. Aici, în singurătate, Din trăistuța veche scoate Un arcuș și o vioară Și, cum noaptea se strecoară, Greierul cel fermecat Se apucă de cântat. Doamne, ce
GREIERUL CEL FERMECAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1465579628.html [Corola-blog/BlogPost/340144_a_341473]
-
cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
l-am văzut venind la noi, vara. A vrut să cosească, nu se lăsa nici la 85 de ani. Ca niciodată, atunci a venit îmbrăcat complet în alb, și cămața era de in, brodată pe la margine și la guler, și ițarii, erau albi-albi. Cu părul complet alb, gârbovit, umbla anevoios.. Eu eram mai în vale, la știubei, scoteam apă pentru casă. Văd că vine uncheșul Iacob, pesemne îi trebuia apă proaspătă de la știubei. Venea exact spre un loc unde era cam
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
și mie ce-i rămânea lui și ne suiam în clopotniță și ne agățam de funiile alea lungi și băteam cu o poftă îndrăcită clopotele, acolo deasupra orașului...Așa m-a găsit tata, acolo sus, parcă-l văd, venind în ițarii aceia ai lui cu desaga la spinare, întrebându-mă: “Ce e mă cu voi aici, ...tu-vă anafura mămicilor voastre, v-ați trasformat în îngeri și-ați pus cartea-n cui?” “A murit Stalin, tată!- i-am sărit eu în
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
și noi de chiaburie, că m-au dat ăștia afară!” “Scăpăm pe dracu, la noi colhozul e în toi!” “Ionescule, îl întreba colegul lui, ce-or fi văzut ăștia la taică-tău de l-au făcut chiabur, că săracu doar ițarii ăștia îi are pe el...? Și aici domnul inginer începea să plângă, îl cuprindea o adâncă tristețe și plângea ca un copil, apoi scotea batista, își ștergea lacrimile și continua să povestească foarte senin, parcă nu i se întâmplase nimic
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
și mie ce-i rămânea lui și ne suiam în clopotniță și ne agățam de funiile alea lungi și băteam cu o poftă îndrăcită clopotele, acolo deasupra orașului...Așa m-a găsit tata, acolo sus, parcă-l văd, venind în ițarii aceia ai lui cu desaga la spinare, întrebându-mă: “Ce e mă cu voi aici, ...tu-vă anafura mămicilor voastre, v-ați trasformat în îngeri și-ați pus cartea-n cui?” “A murit Stalin, tată!- i-am sărit eu în
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/La_terasa_trocadero_ion_ionescu_bucovu_1347600142.html [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
și noi de chiaburie, că m-au dat ăștia afară!” “Scăpăm pe dracu, la noi colhozul e în toi!” “Ionescule, îi întreba colegul lui, ce-or fi văzut ăștia la taică-tău de l-au făcut chiabur, că săracu doar ițarii ăștia îi are pe el...? și aici domnul inginer începea să plângă, îl cuprindea o adâncă tristețe și plângea ca un copil, apoi scotea batista, își ștergea lacrimile și continua să povestească foarte senin, parcă nu i se întâmplase nimic
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/La_terasa_trocadero_ion_ionescu_bucovu_1347600142.html [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula, sumanul, ițarii, cămașa) cât și prin contrastul alb-negru, ce semnifică alternanța viață-moarte: pânza, de la începuturi, era albă, dar la bondiță primul era confecționat din blană de miel negru; cojocul era decorat cu modele simple, pe alb-negru. Ornamentul monocrom, de străveche tradiție, legat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a covrigilor cu bragă, a berii ieftine și a mirosului amețitor de prăjeli pe grătar. Un București mai animat ca niciodată, în care Orientul și Occidentul, spiritul tradițional și modernitatea, bogăția și sărăcia, scrobeala și spiritul mucalit, fracul, jobenul și ițarii își dau mîna într-o horă a contrariilor și conferă specificitatea inconfundabilă a acestei metropole cosmopolite de la Porțile Orientului. Întîlnirea cu istoria produce fiori, mai ales în epoca de pragmatism extrem a postmodernității, în care frenezia dezvoltării tehnologice și nesfîrșita
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
de vârste diferite din acel sat. Cel mai bătrân era moș Conea, care avea aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans tradițional împletit cu teatru popular. Ne-am urcat în autocarul trimis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ora asta? Îndoi-m-aș! e de părere Dănuț. Este urgent? Urgentissim! glăsuiește Bursucul. Haideți..., să dăm o tură, totuși... Vorbesc eu, cu el, zice Silică, fără să se mire, cooperant pe de-a-ntregul, potolit și suspect de așezat. Cu ițarii mustindu-i încă, umeziți, precum oricare respectabil marinar fenician, în seara luptei de la Salamina. Vegheați de privirea de smarald a Îngerului, amicii se desprinseseră, agale, de pe loc, călcând apăsat pe sub coroanele copacilor, scăldate în păienjenișul razelor electrice artificiale, care estompau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]