30 matches
-
spune: “semnez de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe că are o misiune sacră pe acest pământ, pe care se străduiește s-o împlinească: “Adun din cuvânt: Adun din cuvânt divine rubaiate / Si tot câte patru slobode-n ierugă / De cuget, la tâmple de dor înviate, / Lăuntric să mântui colindul în rugă. / Ferestrele toate îmi sunt luminate, / Mai alb ca zăpada isopul din psalmi, / Brodează ecoul tăcerii lui poate / Porfire de rouă, în poduri de palmi. / Miracol, magie și
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
afară, in noaptea ce se lasă încet. „Dacă ninge tot așa până dimineață, va fi zăpada de un metru! “ spune bunicul, întors de afară, unde fumase o altă țigară, din porția zilnică de două pachete de „Mărășești”. La biserică, lângă Ieruga înghețată, dar și pe Ogaș, pe deal, ard focurile, unduind a grâu înverzit în oale smălțuite de lut ars, semănat în seara ultimă a lui noiembrie. Focurile, împletite în arcuri galbene si roșii, fură fâșii din noaptea de 23 spre
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Ate, copiii doctorului din Ohaba, mergeau tot timpul în pițărăi, chiar și când eram la scoală și ne interzisese învățătoarea, Alina a plecat la Glimboca, unde avea bunici. Ei stăteau și la focuri, se aprindeau aproape de casa lor, pe malul Ierugii. Dimineața, corul bisericii cânta „O, ce veste minunată!“ În schimb, Mihaela a fost în pițărăi cu Dode. Atunci iarna avea clopoței și ningea plină de veselie din părul alb al bunicului. „Vino, mami, să-ți arăt, uite nuci, mere, pițărăi
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
sura, ge negină și ge mac.Pă l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabăCu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*!Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hatGe săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat.O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două,Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă....
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
de la roată la piatră, eliminând angrenajul costisitor. Moara, având nevoie de un debit mai mare de apă, era o construcție destul de complicată și de scumpă din cauza axului orizontal care acționa roata mare cu palete și a lucrărilor hidrotehnice complexe necesare ierugii și iazului pentru acumularea apei6.Aceste instalații se găseau amplasate pe râurile care ofereau cele mai bune condiții pentru utilizarea forței apei, fără dificile lucrări de amenajare, râuri care în zona de munte și deal excelau din acest punct de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
pentru apa potabilă care alimenta mina și era folosită la baia minerilor construită în incinta minei Suvarov. - O altă moară dispărută era și cea a Ilie Lain la vechea haldă de steril din Suvarov. Pe Valea Mare pe așa-zisă Ierugă, încă prin anii 1960 mai funcționau următoarele mori; - Prima fiind în din jos de halda Suvarov a lui Nicolae Constantin, urmând a celor din familia Tismănarilor, Tudor și Simion cunoscută și ca moara de la Udroiu. - După trecerea podului, peste râu
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_sunt_morile_de_apa_mihai_leonte_1352464509.html [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]
-
a celor din familia Tismănarilor, Tudor și Simion cunoscută și ca moara de la Udroiu. - După trecerea podului, peste râu, era moara lui Costa NOVĂCESCU, moștenită de fiul său Toni NOVĂCESCU, zis Cârceag care a funcționat încă multă vreme. - Imediat pe Ierugă era moara lui Toni Popovici - În continuare erau morile lui Borvicika Petru cu apă și motor la fosta ORACA și Silard ȘTURMER cu motor și apă la vechea bază de recepție. Imediat după ce treceai de podul de lângă depozitul de lemne
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_sunt_morile_de_apa_mihai_leonte_1352464509.html [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]
-
iar înainte ca ogașul morilor să traverseze șoseaua era moara sârbilor. Dar în locul unde acum se află acum Leoveanu era o moară cu apă și motor. Deasemeni în Moldova Veche era și moara fraților Costaș Acest ogaș sau așa numita ieruga era folosit vara pentru irigarea câmpului și a grădinii de zarzavat a CAP-ului din Moldova Veche. Desigur că această înșiruire sumară va reaminti doar cititorului că pe aici resursele energetice cele mai mici, erau folosite cu multă pricepere. Referință
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_sunt_morile_de_apa_mihai_leonte_1352464509.html [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]
-
negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*! Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hat Ge săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat. O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două, Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă. Implantă s-o ciuhă-n cale cu o mână ge păiușă Și să vadă ge geparte, pa-ci nu-i mai cărărușa! Cucu” cântă la fețâie pa
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490819584.html [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
Faină-i viața pa la sace, n-am cuvince să vă spun! Fețâie - în fața soarelui; doșcină - loc la miazănoapte; greșuri - brazda neîntoarsa; tășcuța - coș mic împletit din pănușe de porumb; adălmașu” în uiaga - recompensă, răchie în sticlă; leci - pământ lutos; ieruga nu afunda - sântuleț. Referință Bibliografica: Cântă cucu” la fețâie / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neagă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490819584.html [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele tulbură, trezește un dor de necuprins de neînțeles, un dor de risipire, un dor de Înălțare, și un dor de moarte. Cântec vechi Cucuruz de pe ierugă Mă pusei la mândra slugă Pe opinci și pe obiele și pe buze subțirele. Am slujit un an și-o vară Doar pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara Raiului Între
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
În anul 1965 i se schimbă numele în "Grădinarii", iar în anul 1968 i se scurtează numele cu o literă, adică: "Grădinari". Râul Caraș(Carasu) traversează comuna despărțind cele două localități care o compun. Localitatea Gradinari este situată între Canalul Ieruga și Dealul Cacova, deal pe care odinioară era situată localitatea. Localitatea Grădinari se învecinează cu: la nord cu localitatea Comorâște, la sud cu localitatea Greoni, la est cu localitatea Ticvaniu Mare și la vest cu localitatea Vărădia. Clima locului se
Comuna Grădinari, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301085_a_302414]
-
dar ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta, Giarmata - dar Geabac, Geaca, Geamărtălui, Geambașu, Geangoești; Cinghinia - dar Fiscălia, Ceamurlia; Epureni, Erbiceni, Eșanca, Eruga, Edera, Eleșteul, Enăchești, Epăria, Erboasa, Eremieni, Eșelnița, Ezeni, Ezeriș, Ezeru - dar Iedera, Iedu, (Dealu) Iepei, Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînească, entopicele cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
notă de originalitate, reluând tipare blagiene (Bacanală, Trebuie să mă întorc): „Dor de sat, fără vârstă ca apa./ Sete de văzduh./ Morile țipând în înserare,/ cucii și caprele,/ [...] Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta mizează pe efectele sonore, incantatorii ale limbajului, pe variația registrului (popular, arhaic, regional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta mizează pe efectele sonore, incantatorii ale limbajului, pe variația registrului (popular, arhaic, regional). „Ierugile” ei sunt mai ales poeme de dragoste, care reiau cu grație „specii” populare precum ruga, descântecul, incantația, colindul: „Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun de trei rădine,/ Îndoiți, fără tulpine,/ Mor tufanii în uimire,/ Pe genunchi de coviltire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun de trei rădine,/ Îndoiți, fără tulpine,/ Mor tufanii în uimire,/ Pe genunchi de coviltire./ Dalajun, colind, Le-roi,/ Dau de știre câte doi,/ Cu frânghii și cu ciuperci/ La ferestrele de melci” (Ierugă la dalajun). Versurile din Epitaf pentru iarbă (1972) se plasează sub o zodie întunecată, sub care poeta va rămâne, marcată pentru totdeauna de pierderea, la numai optsprezece ani, a fiului, Cătălin Bursaci. Schimbările sunt relevante: un stil solemn, ermetic, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
aceeași tragedie, aici revelându-se poate cel mai bine traseul parcurs de T.: de la artista angoasată și obsedată de ea însăși la mama metamorfozată prin suferință, întoarsă tardiv și imaginar spre un „tu” absent. SCRIERI: Așezare de lucruri, București, 1968; Ierugi, București, 1969; Hesperara, pref. Emil Botta, București, 1971; ed. 2, București, 2003; Epitaf pentru iarbă, București, 1972; Câmpia pierdută, București, 1978; Gențiane, București, 1979; Multcălătoare / Preatrecătoare, București, 1981; Anotimpuri, București, 1983; Plâng, iubite prinț, București, 1984; Călătorie în absență, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
Antologie de versuri, București, 2002; Clipe și nopți, București, 2002. Ediții: Val Săndulescu, Jurnalul unui actor, pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Așezare de lucruri”, RL, 1968, 7; Jana Morărescu, „Așezare de lucruri”, R, 1969, 2; Valentin Tașcu, „Ierugi”, TR, 1970, 29; Dan Laurențiu, „Ierugi”, LCF, 1970, 27; Sorin Titel, „Hesperara”, RL, 1971, 47; Marcel Corniș-Pop, Prejudecata debutului comod și trei debuturi de „excepție”, O, 1972, 2; Daniel Dimitriu, „Epitaf pentru iarbă”, CL, 1972, 19; Constantin, A doua carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
și nopți, București, 2002. Ediții: Val Săndulescu, Jurnalul unui actor, pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Așezare de lucruri”, RL, 1968, 7; Jana Morărescu, „Așezare de lucruri”, R, 1969, 2; Valentin Tașcu, „Ierugi”, TR, 1970, 29; Dan Laurențiu, „Ierugi”, LCF, 1970, 27; Sorin Titel, „Hesperara”, RL, 1971, 47; Marcel Corniș-Pop, Prejudecata debutului comod și trei debuturi de „excepție”, O, 1972, 2; Daniel Dimitriu, „Epitaf pentru iarbă”, CL, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 249-252; Piru, Poezia, II, 317-318; Dana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
Cartea poștală ilustrată - izvor de amintiri”. Va putea, astfel, alătura cele 500 de imagini din oraș (oameni de seamă, viața militară, industria, electricitatea) cu textul explicativ. În plus, va evoca viața locuitorilor unui oraș care gravita în jurul Canalului Morilor, râul Ieruga - Apa Monahilor (braț al Sebeșului, dispărut din anul 1965). Pe cursul apei se aflau șapte mori, Uzina Electrică (inițial fabrică pentru cuie de lemn pentru pantofi), fabrica de produse din lemn (butoaie etc.), dar și puntea, locul de întâlnire cu
Agenda2005-47-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284404_a_285733]
-
se aflau șapte mori, Uzina Electrică (inițial fabrică pentru cuie de lemn pentru pantofi), fabrica de produse din lemn (butoaie etc.), dar și puntea, locul de întâlnire cu viitoarea soție. Acum, primarul orașului intenționează să refacă o porțiune din cursul Ierugii, cu ajutorul pompelor. Tatăl domnului Hamat era croitor de haine țărănești, așa că în casă zilnic se aflau gugulani; atât familia soției, cât și a sa erau originare din Turnu Ruieni. Își amintește de vecinii care aveau nume cehești (doar unul era
Agenda2005-47-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284404_a_285733]
-
ale austriacului Specht din 1790-1791 și grecului Rigas Velestinly din 1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte, către și prin teritoriul agricol din Ulpia Traiana Sarmisegetuza, numit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte, către și prin teritoriul agricol din Ulpia Traiana Sarmisegetuza, numit Câmpul Mare. Din timpul Împăratului Hadrian, s-a găsit piatra cu inscripția
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom, gata să înghită. De la sârbi, cu folosință mai ales în vestul țării, s-a luat cuvântul ierugă, cu sensul de canal derivat, precum iazul morii. Din această sursă ne vine și mlacă sau mlaștină (mlaka). De la turci, în Oltenia și Banat, am luat cuvântul bent (bent - zăgaz), folosit și în Platforma Cotmeana a Munteniei, pentru a desemna
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]