34 matches
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeie în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosite temporar cum sînt; bărăcile, colibele, saivanele și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cît și nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpîn
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădiri și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la pct. 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE DE ASIGURARE ȘI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeie în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosite temporar cum sînt; bărăcile, colibele, saivanele și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cît și nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpîn
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădiri și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la pct. 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE DE ASIGURARE ȘI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
Piatra Buhii, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnișurile de mai de la deal. În apele acestei iezături, spune-se că trăia un fioros balaur, căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul locuitor al acestui câmp lung. Piatra-cheie a Izvorului Alb a rămas, până azi, cu
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
însă când cele două maluri ale apei aparțineau la doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de pildă, și întărit, în folosul boierimii feudale, unele rămășițe ale dreptului seniorial, ca brudina, sau a stabilit obligația statului, a persoanelor și a societăților particulare de a despăgubi pe proprietarii iezăturilor, a morilor și a podurilor de pe apele curgătoare, în cazul când aceste ape ar fi fost redate navigației de către stat sau persoane și societăți particulare. Cu alte cuvinte, interese majore ale țării au fost sacrificate în folosul unei foarte restrânse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar până la Sculeni, iar pe Siret, până la Călieni. Cu toate acestea, râurile noastre nu puteau fi considerate ca navigabile. Mai întâi, pentru că micile ambarcațiuni izbuteau să pătrundă pe cursul lor numai când debitul de apă era suficient de mare. Datorită iezăturilor, morilor, „măliturilor”, cârmacii trebuiau să execute adevărate probe de bună orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Siretul pot fi făcute navigabile. Cercetările au stabilit că Siretul putea susține caice (de 5-6.000 oca) până la Călieni, iar Prutul până la Leova și pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul și-a însușit propunerile clucerului Atanasiu. Deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alerg la înaltul ajutor”. El cere să se îndatorească isprăvniciile să-i dea oameni pentru curățirea răchișurilor și aducerea vaselor înapoi, adică împotriva curentului, urmând ca să organizeze curse regulate de navigație. El mai cerea, de asemenea, desființarea morilor și a iezăturilor de pe acele râuri. Cererile lui au fost aprobate, dar nu cunoaștem cu ce rezultate practice s-a soldat acțiunea lui Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pregătitoare pe care guvernul ar fi trebuit să le ia în vederea asigurării navigației pe Siret. El era de părere că organele de stat <trebuiau> să apeleze la specialiști, care să cerceteze cu atenție râul, indicând măsurile necesare navigabilizării lui: înlăturarea iezăturilor, a morilor, trasarea drumului pe care ar urma să fie trase în susul apei ambarcațiunile, despăgubirile care trebuiau să fie date proprietarilor riverani etc. Navigația pe Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată de o societate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul accent este pus, pe de o parte, pe navigația fără motor, iar pe de altă parte, pe înlăturarea piedicilor create de proprietarii moșiilor riverane: poduri, iezături, mori etc. Nu este vorba de executarea unor lucrări mari și necesare de dragare, diguire etc. Cum podurile ca și morile constituiau una din sursele principale de venit ale boierilor, aceștia nu voiau să renunțe la ele pentru crearea unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morile de apă ale mai multor localități, numit Râu de Mori. Homorodean 11 arată că în Strei - Sîngeorz se numește "Rîu" canalul de moară ce se desface din Valea Luncanilor și intră în Strei, iar în Orăștie "Rîu Morii" este iezătura desprinsă din Apa Grădiștei, ce străbate orașul. Microzona Orăștiei a avut și un vechi nume românesc - Pe Râuri, care exprimă legătura între această zonă și apele sale. Sunt numeroase cuvintele venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct în Dunăre: Mostiștea, Gălățuiu, Călmățuiu. Mostiștea, de la slavul most = pod, și-a luat numele de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi Moldova, Putna, Milcov, Bârlad (nume legat de acel al Berladnicilor, formațiune statală medievală); - în Transilvania: Tîrnava; - în Dobrogea: cu rezonanță slavă avem - ca afluenți ai Mării
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. VII Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură; iar pădurea lin suspină și prin frunzele uscate Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate. De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată, Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată, Tristă-i firea, iară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 428 (fig. 53/26, 31); Teodor 1997c, p. 109. 77. Lichitișeni (comuna Vultureni), județul Bacău a) Pe tablă (Iezătura): pe terasa inferioară a Pârâului Berheci, la aproximativ 300m vest de fostele I.A.S-uri, s-au găsit fragmente de vase modelate cu mâna și la roată, având pietricele în compoziția pastei și decorate (cele la roată) cu linii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pînă cînd le da forma defi nitivă. Dar de la început, cînd poetul n-avea decît paisprezece ani, găsim în versurile sale: sub blînda batere de vînt, apa sură a lacului tremura lin și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici măcar jumătate din cota de profit scontată. În opinia sa, calea "ferată" preconizată de N. Suțu ar fi costat atunci țara minimum 22,5 milioane lei, întrucât s-ar fi impus automat "facerea unui pod costisitor peste Siret, cum și iezături și viaducte mult mai costisitoare în apropierea Galațiului"17. Socotința sa pare totuși exagerată, de vreme ce Suțu întemeindu-se pe studiile inginerului francez aflat în serviciul Moldovei, Béguin aprecia că instalarea liniei ferate Tg. Ocna Galați nu putea să coste mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe nemți, pe cari ar vrea să-i introducă cu drepturile omenirii în mijlocul naționalității. [ASCUȚIREA ENERGIEI NAȚIONALE] 2275B Dar fac ele un bine? Fac. Precum valurile mării se urcă de două ori mai mari unde le-ai opus piedica unei iezături, astfel energia națională se ascute și turbă față cu acești paraziți. ["JERTFELE DIVIZIUNII... "] 2255 Jertfele diviziunii prin infinit: curve speculanți advocați ciocoi Canalii Despoții curvele ["UNDE E ECUAȚIA? "] 2275B Cum acești pezevenchi veniți de ieri de-alaltăieri* impun legi unei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noastră, legea morală în noi! cu bunica ta aproape oarbă, 78 de ani, cristal opacizat la amîndoi ochii, cît un fir de păr și nu se poate interveni! paleta abstractă de peisajul reziduu om, cuva depresiunii caldă în uscat galben, iezătura Mureș, petice de grîu, sus dungile de plumburi înregistrate pe mobil, etiologia autocopierii, în mulaj topografic "cea mai lungă tribună ondulată din lume" încă în călătoria a XI-a, Toplița la mediul sanogen toponimia, "Mîndru Oil Station", cariera Stînceni, biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
File de poveste) spre exemplu se dau câteva elemente "concrete" în jurul cărora se desfășoară tot restul, într-o coerență cromatică susținută de oglindire: Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură/ Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură 165. Foarte adesea oglinda lacului este un bogat izvor de translații în domeniul existențialului: Și privind în luna plină/ La văpaia de pe lacuri,/ Anii tăi se par ca clipe/ Clipe dulci se par ca veacuri 166. La fel se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi tariful de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... ------------
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi tariful de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE de asigurare și tarifele de prime la asigurarea prin
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]