117 matches
-
garanțe sub baghetă miraculoasă a zeiței Pax-Concordia... Excelsior!" (Gazeta poporului, 1895, nr. 228) Am zăbovit asupra acestui text în I. L. caragiale față cu kitschul, identificînd în el nucleul spectacolului 100 de ani. Revista istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, reprezentat la 1 februarie 1899 pe scena Teatrului Național din București, după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Rosetti, Bolintineanu îl vor însoți până și în retrasul castel de la Câmpina, fiind pictați pe cele 12 fotolii care înconjurau statuia lui Hristos), admirator nedesmințit al lui Nicolae Bălcescu - "Pe când toți imberbii din giuru-ne se laudă a fi ascultat pe ilustrațiunile profesorale de la Berlin și de la Paris, fie-ne permis nouă a avea o mândriă mai modestă: noi am auzit pe Bălcescu." - Hasdeu îl continuă pe acesta și în Oamenii mari ai României. Ion vodă cel Cumplit. Aventurele, domnia, răsboaele, moartea
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
face, în 1878, intrarea pe scena Naționalului bucureștean), în 1899, deci două decenii mai târziu, când noviciatul nu mai putea constitui o scuză, are loc premiera unui montaj ca 100 de ani. Revistă istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, al cărei titlu, vorba lui Nicolae Manolescu, face orice descriere de prisos. Ca director de teatru, același Caragiale a optat, în stabilirea repertoriului, tot pentru spectacole mai degrabă agreabile decât importante. Nici în ce-l privește pe prozator, se pare
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
României și predată vecinei noastre Ungaria.) Avalanșa de poezii militariste l-a inspirat pe Const. A. Ionescu, celebru sub numele de Caraion, să semneze cu un alt pseudonim (Eliza Serea, prof. secundar din Breaza-de-Sus), articolul Literatura pentru război, în revista "Ilustrațiunea națională" (nr. din iunie-iulie-august 1913, p. 18-20). După prezentarea poeziilor lui Const. T. Stoica (Cântec de goarnă), T. Duțescu-Duțu (1913), Aurel Vasilescu (Răvaș), publicate și acestea în "Universul", Caraion/Serea conchide vexat: "Numai un criminal exploatează evenimentele în folosul său
Debutul absolut al lui Ion Barbu by Mircea Colosenco () [Corola-journal/Memoirs/8943_a_10268]
-
Revistei române de istorie a presei și bogăția de studii / eseuri desfășurată pe mai toată gamă temelor / macrotemelor de mass-media: Obiectivitate și inițiere în reflectarea jurnalistică a ezoterismului românesc din perioada interbelică, de dr. Constantina Raveca Buleu (pp. 21 - 32); „Ilustrațiunea. Jurnal universal“ - debutul european al unei gazete ilustrate românești..., de drd. Lucian Ciupei (pp. 33 - 56); Revista „Cuvântul liber“ sub directoratul lui Tudor Teodorescu-Braniște, de lect. univ. dr. Delia Duminică (pp. 57 - 67); Patronat de presă și manipulare mediatică. Studiu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
a orădeanului Iosif Vulcan, tipărit inițial la Pesta, apoi Buda-Pesta - nr. 0 în 1/13 mai, apoi nr. 1 în 5/17 iunie 1865 - până în 20 aprilie/2 mai 1880 (nr. 31), s-a declarat „foaie enciclopedică și beletristică cu ilustrațiuni“, devenind una dintre cele mai importante publicații de limbă română din Transilvania, în paginile ei fiind lansat și cel mai mare poet român. Astfel, în nr. 6 din 25 febr./9 martie 1866, apare poezia „De-asiu avé“ (De-aș avea
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
și republicarea de cărți religioase iudaice în limba ebraică însoțite de traduceri, a preluat și republicat această Hagada de Pesach bilingvă ebraică-română. Dar ediția este diferită, în 104 pagini. Deși păstrează grafia română originală, a anilor 1930, ea adaugă ”36 ilustrațiuni de Zeev Raban, Bezalel Ierusalim și note muzicale”. De asemenea, tiparul este plăcut, ușor lecturii, literele - atât ebraice, cât și latine - fiind frumoase și clare. Ortografia folosită este cea adoptată de Academia Română. Această ediție a fost difuzată și în România
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
legătură cu Familia, pe care a înființat-o în anul 1865. În Imperiul Habsburgic, la acea dată, presa românească era reprezentată doar de câteva periodice: „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român” și „oncordia”. Față de acestea, Familia, ca „foaie beletristică și enciclopedică cu ilustrațiuni”, cum se subintitula, avea un profil de publicație literară, și, din motive tactice, redactorul ei o declarase „nepolitică.” Familia este periodicul românesc care, datorită lui Iosif Vulcan, a avut o longevitate neobișnuită, continuând să apară până în anul 1906, când a
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-un cuvânt n-am căutat nici când a deplasa ilustrațiunile Academiei de la Mărcuța și de la Văcărești punîndu-le în demnități ale statului, n-am ridicat în patru ani bugetul cheltuielilor ordinare cu 34 procente ș. a. m. d. Iartă-ne, Dumnezeule, dar toate acestea nu le-am făcut! Dar ce serios susține
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Bucovina”, „Zimbrul”, „Steaua Dunării”, „Concordia”, „Ilustrațiunea”, „Revista română”, „Convorbiri literare” (începând din 1867), „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
revista literară „Floare-albastră”. În afara sutelor de articole politice sau literare (cronici, recenzii ș.a.), a mai colaborat cu versuri, schițe, cronici literare și dramatice, recenzii și note la „Povestea vorbei”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul”, „Litere-științe-arte”, „Noua revistă română”, „Pagini alese”, „Ilustrațiunea română”, „Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
asigurată de maeștrii Curții, „Foto Julietta”, „Foto Buzdugan”, „Foto Royal”), deschide un episod fertil în jurnalistica lui D., poetul exersând după 1910 consecvent (odată cu numirea sa ca prim-redactor al revistei „Ilustrația”, apoi ca secretar sau director de redacție la „Ilustrațiunea națională”, „Ilustrația neamului nostru” ș.a.) și în postura cronicarului de artă; interesat de plastică îndeosebi, a mai lăsat și comentarii de spectacol, profile de actori, succinte prezentări de cărți ș.a. Tenace, prob în consemnarea evenimentelor „la zi”, D., mai curând
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
DONICI, Radu (Rostislav) (1.VIII.1908, Sankt Petersburg - ?), traducător. Este fiul Domnicăi (n. Donici) și al lui Mihail Dobronvarov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Leon Donici. A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă și sovietică, publicând în „Ilustrațiunea română”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viața Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viața”, „Papagalul”, „Magazinul copiilor” ș.a. Autorii din care tâlcuiește sunt, printre mulți alții, Arcadii Avercenko, Konstantin Balmont, Al. Blok, Ivan
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
Oameni ca Cogălniceanu, ca C. A. Rosetti ne vorbesc cu tonul cel mai serios de necesitatea de-a răsplăti adecuat cu meritele lor specialitățile în mecanică, se zice că leafa de 36 000 franci e chiar prea mică pentru o ilustrațiune și te - aștepți, după tiradele acestea, să ți se indice acel Lesseps al României, acel mare geniu în mecanică pe care țara săracă să se simtă onorată a-l plăti atât de splendid - și? Ce ți s-aduce înainte? - Polcovnicul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
feneanți și de facem-treburi, de-un grup de esploatatori pentru cari nu există alte cestiuni decât acelea ale stomacului lor propriu. 229 {EminescuOpXIII 230} Se 'nțelege că pentru aceste elemente orice mijloc de-a rămâne deasupra e binevenit; nici unul din ilustrațiunile lor nu va avea slăbiciunea de-a se întreba care e prețul cu care se perpetuă domnia cupidității și a corupției. Foile lor vor încerca să dovedească că nenaturală e unirea elementelor din opoziție. În realitate însă pericolele ce amenință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daca nu pot umplea sufletele cu smerirea și credința celor vechi. Ci nu de ei poate fi vorba când discutăm ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtuțile lor de eroi și de sfinți pot fi măsura virtuților confiscate ale ilustrațiunilor actuale. Nu abnegațiunea, onestitatea vulgară, care e dator s-o aibă orice om de rând, nu eroismul, sentimentul celei mai simple datorii, iată ceea ce căutăm în zădar la adversarii politici. Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stări de lucruri oneste și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
O, n-o face în măsura în care s-ar cuveni. Într-o societate onestă, viața oamenilor, în genere, trebuie să fie astfel încît casa lor să poată fi de sticlă. Când s-ar ști din ce cuiburi de pupăză iese multe din ilustrațiunile politice, ele n-ar mai fi ilustrațiuni. Licența presei, orice s-ar zice, nu e decât urmarea firească a licenței de moravuri publice și private. Într-o țară în care trădarea se decorează, afacerile Warszawsky se bucură de impunitate, reputația
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuveni. Într-o societate onestă, viața oamenilor, în genere, trebuie să fie astfel încît casa lor să poată fi de sticlă. Când s-ar ști din ce cuiburi de pupăză iese multe din ilustrațiunile politice, ele n-ar mai fi ilustrațiuni. Licența presei, orice s-ar zice, nu e decât urmarea firească a licenței de moravuri publice și private. Într-o țară în care trădarea se decorează, afacerile Warszawsky se bucură de impunitate, reputația de-a fi vicios și desfrânat nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
domnișorilor noștri, a cărui origine numai prudența nu poate fi: vorbim de adresa înmînată d-lui Clemenceau. Daca d. Rochefort sau d. Felix Pyat erau în Parlament desigur că unuia din ei i se adresa actul faimos, dar, în lipsa acelor ilustrațiuni, d. Clemenceau e fericitul care are a suporta această onoare. Nu știm în adevăr daca cestiunea dunăreană va câștiga mult prin sprijinul binevoitor al onor. d. Clemenceau; știm însă una: cuprinsul acelei adrese e îndreptat atât de mult în contra vecinei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rase trebuie mănținut în permanență, ba scelerateța unei asemeni politici de asmuțare merge atât de departe, încît încercările unei înțelegeri pacinice între popoare se consideră ca un act în contra dinastiei. Loialitatea simulată cătră dinastie nu e în realitate decât o ilustrațiune a cuvîntului: "Voim stăpân pe împăratul pentru a nu avea nici un stăpîn". Din acest izvor răsar apoi ca necesitate naturală toate acele regretabile și culpabile induceri în eroare ale poporului românesc, care din natură chiar e obicinuit de-a se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt absolut inegale. Cel dentăi n-are decât de pierdut, cel de-al doilea numai de câștigat. [21 mai 1883] ["PARTIDA ȘTEFAN BELLIO... "] Partida Ștefan Bellio, C. A. Rosetti, Dimancea, Costinescu, Epurescu, ca să nu mai cităm decât cele mai mari ilustrațiuni ale ei, neîncetat a aruncat prin ziarul "Romînul" invective opozițiunii unite, care n-a priceput și nu pricepe, n-a simțit și nu simte, n-a prețuit și nu prețuiește binefacerile nespuse ale revizuirii constituționale. Acești îndărătnici nu vor să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
, revistă care a apărut la Sibiu, săptămânal, între 18 august 1877 și 30 septembrie 1880. Anunțată inițial cu titlul „Albina Daciei”, pe care autoritățile austro-maghiare nu l-au admis, A.C., „foaie beletristică, științifică și literară, cu ilustrațiuni”, era editată de Visarion Roman, redactor pentru perioada de până la 8 decembrie 1877 fiind I. Al. Lapedatu. În primăvara anului următor, I. Al. Lapedatu moare și, la 5 iunie, în numărul 40, se anunță suspendarea publicației până la angajarea unui redactor
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
versuri și proză în ziarul „Epoca” și mai multe articole în „Ordinea”. Până la primul război mondial, va colabora asiduu la „Arta” (unde semna și cu pseudonimele Terentius, Varro, Vilica, Ion Vilica), la „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Cuvântul nostru”, „Gazeta Transilvaniei”, „Rampa”, „Ilustrațiunea neamului nostru” (aici și cu pseudonimele Ion Al. Francesco și Ion Al. Cozia) ș.a. Volumele Aquile (1913; Premiul Academiei Române, raportor Duiliu Zamfirescu) și Domus taciturna (1916) adună poeme din aceste publicații. În 1915, îi mai apăruse comedia Sapho. Era membru
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan”, „L’Indépendance roumaine”, 1880, 999; Pantazi Ghica, „Hatmanul Drăgan”, „Portofoliul român”, 1881, 1; George D. Nicolescu, Albert Hermely, Deputații noștri, București, 1896, 94; Ioan D. Malla, „Ilustrațiunea națională”, 1924, 100; Nicolae I. Malla, Ioan Dimitrie Malla, f.l., 1957; Dicț. lit. 1900, 548-549. F.F.
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
ILUSTRAȚIUNEA ROMÂNĂ, revistă literară apărută la București, săptămânal, de la 16 iunie 1891 până la 15 martie 1892. Émile Galli, ziarist cunoscut în epocă, a condus I.r. în calitate de proprietar și editor. Din octombrie 1891 Eugen Vaian a asigurat redactarea revistei, în ale
ILUSTRAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287533_a_288862]