3,882 matches
-
Maria, al Apostolilor, al Sfinților Părinți, al Împăraților Constantin și Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acesta, mutând capitala internațională la Constantinopol, a salvat civilizația antică și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia daco-română a Țarilor Asănești și după cucerirea musulmană din anul 1453, prin iluștrii Voievozi ai Principatelor Valahe, așa cum faima Augustului Constantin i-a eclipsat pe domnii și papii Apusului, care nu i-au iertat niciodată renunțarea la Roma lor, vechiul centru imperial păgân, politeist, idolatru și construirea marii capitale imperial-creștine, Constantinopolul, uitând repede
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să promoveze o domnie a bucuriei prin ignorarea durerii, împingând astfel lumea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
sigur, icni un fel de râs de sub blană, iar curtea începu iar să ofteze și să leșine de admirație... - Roma, Roma, înseamnă că ați fost trimis de către bunul nostru prieten, papa. Dar unde ați studiat medicina de v-a dat ilustrul părinte o asemenea misiune de înaltă cinste? - La Craiova, maiestate, la noi Craiova, bâigui pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
însuși Alexandru Piru, Constantin Dobrogeanu-Gherea era ridicat în slăvi, ca să nu spun mai mult. La sfârșitul perorației sale, magistrul ne îndeamnă să-i punem întrebări. Mă aflu eu în treabă atunci, mă ridic de la locul meu, și-l întreb pe ilustrul profesor, cum se explică contradicția flagrantă dintre ce scrie manualul despre Gherea și ceea ce tocmai ne spusese el atunci. Vai de mine! Piru s-a făcut foc de mânie! S-a întunecat la față și a început să ne acuze
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Budai-Deleanu“ din Cigmău, unde a avut loc depunerea unei coroane de flori și s-a discutat despre activitatea celui omagiat. Gazdele, prin vocea lui Aurel Dînșoreanu, au vorbit despre clădirea ridicată pe locul unde a fost odinioară casa părintească a ilustrului reprezentant al Școlii Ardelene și despre eforturile depuse de edili pentru ca aceasta să capete, în viitorul apropiat, statutul de casă de cultură unde să se desfășoare manifestări precum: serbări școlare, cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare, a fost
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
o privire insistentă, o mișcare a mușchilor feții pot înlocui cu prisosință clipele mute. Uneori ne vine în ajutor, alteori ne dă de gol. Mă gândesc la poetul-filozof Lucian Blaga (1895-1961), la întâlnirea dintre el și Iorga, descrisă de Blaga: „Ilustrul profesor scria la o masă, copleșit de manuscrise și cărți... da ordine, corecta (...). Mă simțeam în fața unei uzine (...) Dar pe dumneata nu te interesează lucrurile astea, și-a întrerupt pledoaria Iorga. D-ta ești metafizician!” Da, cel care vorbea mult
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
mare capitală, și lași să-ți cutreiere mintea imaginea caravanelor de căruțe cu coviltir, traversând vestul sălbatic în aventurosul lor început. Oamenii? Sunt oameni. Amabili, mereu zâmbitori, acordând atât de puțină importanță vestimentației încât te întrebi cum de mai există ilustrele magazine care fac din modă un spectacol. Nu au pasiuni răvășitoare, nu au prietenii care să le umple ori să le lase sufletul gol, dar au relații amiabile si un grătar totdeauna pregătit pentru barbeque. Ei sunt constructorii care au
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
climatul Capitalei? Constantin LUPEANU: Ajungând în București dintr-un oraș bine construit și întreținut, n-am avut momente de rătăcire. Îmi plăcea să cred că simt aievea pe trotuare urmele unor oameni plecați din Craiova, bărbați puternici ca Mihai Viteazul, iluștri ca Nicolae Titulescu, geniali ca Theodor Aman și Marin Sorescu, de exemplu. În capitală mă simt bine, iar pentru a mă face înțeles și a elimina zâmbetul miticesc, am renunțat la perfectul simplu, deși convins că oltenii posedă un înalt
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
așa. Cum se împacă diplomația cu literatura? Uite, au fost diplomați-literați: Vasile Alecsandri, Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu toate strădaniile, ai în
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
această supoziție, infirmată cu un zâmbet mijind de sub o altă mustață, se sprijinea pe încă un argument: prezența comună a celor doi în fotografiile pe care le-avusesem sub priviri anterior. Așa am început să aflu primele date biografice despre ilustrul basarabean pe care l-am remarcat inițial ca pe un bărbat în care intuiam o persoană ce depășește condiția omului comun. Și ochii mei de sătean abia scos în lumea mare (Chișinăul e al doilea oraș româneasc, imediat după București
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
ci efectul asupra mea rezultat din pasiunea maestrului pentru ocupația sa de suflet, colaterală meseriei de cineast, îndeletnicire practicată liber, solitar de omul debranșat de la mecanismul rigid al profesiei, de la constrângerile muncii în echipă. Multă lume știe că harnicul și ilustrul cineast are o sumă respectabilă de filme de lung și de scurt metraj, prestigioase premii naționale/ internațional și titluri onorabile, aferente recunoașterii măiestriei în profesie și civismului său. Dar presupun că nu tot atât de multă lume știe că maestrul Pavel Bălan
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
legionarule? întrebă magistratul Simbinacus. -Martinus Aefidus Lacerta, magistratule, spuse cu o voce gravă bărbatul robust aflat în fața lor. -Câți ani ai în serviciu, legionarule? -Aproape douăzeci de ani magistratule. -Ai luptat deci prin multe locuri... -De acum șaptesprezece ani sub ilustrul Germanicus, pe Rin. -Ești deci unul dintre cei mai duri ostași de pe aici! conchise Simbinacus. -Se poate spune și așa, răspunse acesta. -Și de încredere, completă Valerius Audanius. -N-am ieșit nici măcar o dată din cuvântul ofițerilor mei. -Ești cetățean roman? -Nu
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Opinii Cam așa gândește clujeanul de rând, cu oareșcare cunoștințe cinematografi ce, pasionat nu doar de pelicule hollywoodiene cu bugete colosalo-fantastice, ci și de fi lme mai "de sub pământ" cum s-ar spune, cu scenarii lucrate, iluștri actori necunoscuți, cu muzică, montaj, cadre, așa... mai aparte. Ei bine, sunt de acord cu acest clujean de rând, oricare o fi el. La fi ecare început de vară, așteptăm cu toții, înfrigurați și emoționați, startul celui mai mare, mai de
Vine TIFF-ul, bine-mi pare! by http://www.zilesinopti.ro/articole/2573/vine-tiff-ul-bine-mi-pare [Corola-blog/BlogPost/99432_a_100724]
-
l-a aleas ca Prieten. Evoluțiile istorice de-a lungul timpului au avut și ele rolul determinant care au creat diferența dintre percepția, atitudinea, cultura și spiritualitatea occidentală și cea răsăriteană. Cercetătorul care se încumetă să pătrundă în Viețile bărbaților iluștri și înțelepți, cum este în cazul nostru Marele Împărat Sfânt Constantin, trebuie să lase altor neofiți convingerile personale, prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
l-ar fi inventat clasa politică românească de azi care edifică pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul model de uzurpator al funcțiilor în Stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
mulți factori de niveluri locale și superioare, dar și prin efortul unei întregi echipe de colaboratori, a reușit să dea viață unui proiect ce nu părea a fi realizabil. Datorită faptului că domnul Dumitru VIZITEU, consilier local dar și un ilustru anonim ca poet pentru mulți, era mai la finalul alfabetului, a primit cuvântul să se prezinte invitaților, care acum aveau să-l cunoască pe viu. Domnul Mihai LEONTE a dorit să arate că vorbitorul este foarte modest și a precizat
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
de arbori ce-aștern peste grădină perdele de umbre și simfoniile orchestrelor de păsări. Palatul care păstrează în aspectul exterior un ceva romantic și monumental din epoca în care era vizitat de către Țarul Rusiei și familiile regale ale lumii, de ilustre personalități rămase în istoria culturii, artelor și științei românești și mondiale, de politicieni ai vremii și așa mai departe, este mărturisitor al istoriei, prin fiecare fereastră, candelabru, palmă de perete, tablou, statuetă, corp de mobilier etc. De aici, la 30
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
neobosita luptătoare pentru a lăsa lumină să cadă peste numele marelui dispărut, soțul iubit și apreciat, marele om de cultură Artur Silveștri, plecat prea repede dintre noi, dar și pentru că este o importanță susținătoare a culturii neamului nostru, continuând activitatea ilustrului său soț. Citisem câte ceva din proza să și știam că dramaturgia i-a fost apreciată, dar acum, având cărțile în mână, ele mi-au vorbit mult mai profund și m-au surprins prin ineditul lor. „Îmi amintesc și-mi imaginez
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului -Interesant! fu remarca procuratorului. Continuă magistre! Este deja o mică lecție de viață! -De ce nu? ilustre procurator, eu însumi am avut de învățat mult de la acest om. Viitorul poate da în cele din urmă suma virtuților și a calităților unui om, și doar el, persoana în cauză poate ajunge la acest rezultat. Trecerea aceasta de zi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
cam ciudată! spuse din nou procuratorul Ponțiu Pilat. Desigur înțeleg că este vorba despre o naștere simbolică fiindcă alta nu văd cum ar avea loc. Însă trebuie să recunosc că ceva adevăr este totuși în această afirmație. -Mintea conduce trupul ilustre procurator! Iar mintea poate rămâne tânără, dar trupul știm ce soartă are! Mintea însă se poate înnoi... Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru a se completa cu ceva. -Este însă interesant cum pentru acest om, trecutul era ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
ori foarte apropiat de realitate. Dacă cineva întreba când va muri, aceasta fiind o întrebare foarte adesea pusă, el dădea răspunsuri aproape sigure pentru cei despre care știa anumite lucruri. Putea spune spre exemplu cuiva: Vei muri într-o lună ilustre dacă nu-ți plătești datoriile fiindcă sunt vechi și nu vrei să le achiți. Cineva va pune un om pe urmele tale și te va ucide. Și nu mințea pentru că știa bine aceste lucruri de la spionii săi. Unui senator i-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
și nu vrei să le achiți. Cineva va pune un om pe urmele tale și te va ucide. Și nu mințea pentru că știa bine aceste lucruri de la spionii săi. Unui senator i-a spus așa: Nu vei muri prea curând ilustre. Ca înfățișare ai cincizeci de ani. Ca mentalitate ai șaptesprezece, așa că nu te grăbi să mori, mai ai timp să-ți împlinești vârsta! Dar dacă pleci acum din Roma și te stabilești la țară, vei trăi mai mult. Senatorul s-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]