80 matches
-
navigațiune cu guvernul imperial al Austro-Ungariei, convențiune care transformă România într-o adevărată colonie a acestui imperiu, subscrisul reprezentant al națiunii, pierzând orice încredere în sentimentele naționale ale majorității Senatului și neputând păstra mai mult timp nici cea mai mică iluziune asupra patriotismului de care ar trebui să se inspire majoritatea acestui înalt for legiuitor, viu, cu onoare, a vă declara că, conștiința nu mă poate tolera de a face parte, un singur moment mai mult, dintr-un corp care a
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
românilor, Unirea. Pentru el ” chestiunea națională cuprinde în ea speranțele, iluziile și visele noastre, nu de un an, nu de un secol, ci de o indefinită durată și de o înălțime de la care pururea ne vom inspira. Când aceste aparențe, iluziuni și vise vor pieri, istoria noastră se va încheia ca a tutror popoarelor care nu mai există”. În toiul primului război mondial spunea, la 24 ianuarie 1915: „Copii, ce e patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care răscolește
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
că nu i-l pot face așa degrabă. Spune-i te rog, mai dinainte, ca să știe la ce să se aștepte de la mine. . . să nu mă pomenesc, mâine poimâine, că mă acuză de a-i fi sdrobit cele mai frumoase iluziuni de misionar. . .” Totuși, domnul Gheorghe JURMA, autorul unei lucrări despre francmasonerie, „Conspirația Universală” apărută la Editura Timpul din Reșița în 1994, arată că: „în lucrările consultate, inclusiv în Dicționarul de Personalități ale Masoneriei, nu am întâlnit numele acelui Cornel Iancu
A FOST CARAGIALE FRANCMASON? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/A_fost_caragiale_francmason_mihai_leonte_1327951397.html [Corola-blog/BlogPost/340632_a_341961]
-
că cel din urmă și cel mai netrebnic subprefect poate ruina, de voiește, pe un arendaș sau pe un proprietar mic, prin urmare din capul locului noi, oamenii adevărului, cari vedem limpede și vorbim tot atât de limpede, nu ne-am făcut iluziuni tocmai mari în privirea alegerilor. Am avut o singură bucurie: că colegiul I din toată țara, apoi îndeosebi unele județe, acelea cari au dat și regimentele cele mai încărcate cu glorie în cel din urmă război, a dat o strălucită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-a răspândit mai întîi în cercurile guvernamentale și acum în urmă se vorbea despre aceasta în aceleași cercuri. Să fie aceasta adevărat sau este numai o ultimă consolare ce-și fac patrioții, căutând a-și mai încropi niște dulci iluziuni menite a se risipi definitiv în scurt timp? Vom vedea. În privința acestui zgomot despre o remaniare ministerială cu elemente din majoritate noi ne-am mai spus părerea. Oricari ar fi persoanele din majoritate, cari ar părăsi vederile majorității asupra soluțiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Societății se va strămuta în București; că chiar guvernul, cerând suprimarea amendamentelor, recunoaște ceea ce încolo afirmase toate ziarele independente și ceea ce s-a demonstrat în Cameră, că perspectiva strămutării, ce se prezintă la început de guvern ca sigură, era o iluziune înșelătoare; că capitalurile României de sute de milioane se vor administra din nou la Berlin ca odinioară vestita ladă cu două chei, că se vor administra de o delegațiune a unei societăți străine în care noi nu figurăm decât ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
celor bune în toate inimile. Oamenii cu sentimentele nobile și dezinteresate cari au luat parte la mișcările de la 1848 și 1859 sunt în drept astăzi, după câte văd, să întrebe pe corifeii partidului guvernamental de astăzi: Ce ați făcut cu iluziunile și cu speranțele țării din acei ani? Nu este meșteșugire care să nu se fi întrebuințat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruților partitului. O asemenea politică nu poate ameliora moravurile publice, ca una
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne întoarcem la proiectul de buget pe anul 1881 - 82. Un străin care ar citi expunerea de motive a bugetului în cestiune n-ar putea decât să, ne felicite și să ne admire. Dar acest străin, ca să-și poată păstra iluziunile, n-ar trebui nici să arunce un ochi cercetător asupra bugetelor anilor trecuți, nici, mai ales, să aștepte încheierea socotelilor în anul viitor; căci atunci orice iluzie ar fi imposibilă! Noi, într-un timp de 20 de ani, am sporit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
18 noiembre se întoarse la Taganrog cu un acces de friguri; el scrise în aceeași zi la împărăteasa mamă că nu se simte bine, dar că se păzește și că nu va fi nimic. Din nenorocire el își făcea însuși iluziuni asupra stării, sale. Crezând că n-are trebuință decât de repaos, de liniște și îngrijire, a refuzat la început remediele prescrise de medicul său; însă de la 25 frigurile, cari nu fuseseră decât intermitente, degenerară în friguri bilioase inflamatorie și continue
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
jos. Voi căuta totdeauna drept înainte, căci astfel sunt făcut; și nimeni, nimic nu mă va putea face să mă schimb, pentru că eu însumi n-aș putea reuși a-mi schimba natura. (Aplauze). D-lor deputați, să nu ne facem iluziuni; situațiunea este foarte gravă, pericolul este mare și este cu atât mai mare că el vine de la noi înșine, de la reprezentațiunea națională. Un om însemnat, și care nu este amestecat în luptele noastre, îmi zicea, sunt două zile: "Ce faceți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dus), daca apuca înainte, ar fi devenit acuzatorul majorității. Se știe că acuzarea sa în esență este că nu mai există oameni onești în țară și în Parlament, că hoții merită pușcăria, precupeții intereselor publice carantina. Să nu ne facem iluziuni, continuă bătrânul politician, situațiunea este foarte gravă, pericolul este mare și este cu atât mai mare că el vine de la noi înșine, de la reprezentațiunea națională. Așadar această Adunare a pus țara într-o situație foarte gravă, într-un mare pericol
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine că d-sa profesează niște sentimente pentru d-lor cari nu-i măgulesc câtuși de puțin; în schimb și d-lor îi întorc cu prisos acele sentimente. Astfel, d. Cogălniceanu guvernator general al Dobrogei însemnează stingerea oricăror speranțe și iluziuni pe cari și le făcuse o mulțime dintre partizanii d-lui prezident al Consiliului în privința României transdanubiene. Așa d-aici se esplică și incidentul petrecut în Senat mai zilele trecute, când începuseră a se arăta primele simptome ale crizei ministeriale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât de nenorocite sânt pornirile optimiste și idealiste exagerate în politică, unde omul de stat nu-i chemat să construiască o lume după propria-i fantazie, ci să conducă niște interese pozitive ținând seama de firea lumii reale. Una dintre iluziunile filantropice și optimiste ale d-lui Gladstone este și așa-numita confederațiune dunăreană; articolul din "Le Temps" face asupra acesteia niște reflecțiuni cari au pentru noi cu atât mai mult preț cu cât știm că faimoasa confederație, unul dintre visurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
important șir de reflecțiuni pe carii le inspiră ziarului "Le Temps" cestiunea aplicării deciziunilor luate de Conferența de la Berlin. Organul francez, care-și primește, precum se știe, inspirațiile din cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar face-o vreo parte interesată cumcă Franța ar fi gata să ia asupră-și aplicarea deciziunilor Conferenții. Iată articolul ziarului francez: Se zice că guvernul otoman se plânge de atitudinea Conferenței și că se pregătește la rezistența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aci stă defectul, trebuie s-o spunem, al concepțiunii guvernului englez, la care celelalte puteri s-au alipit cu graba datorită unor escelente intențiuni. În încrederea cu care lordul Granville a făcut apel la concertul european este o parte de iluziuni; sau poate Foreignoficiul și-a închipuit că odată legate printr-un prim pas, odată de acord asupra, unei prime deciziuni, puterile nu s-ar mai fi putut deszice, ci ar fi fost îndatorite să meargă până în capăt pe calea înțelegerii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care desigur îl va ține Englitera, iată argumentul pe care și-l păstrează pentru a hotărî pe puteri la o acțiune comună, indicîndu-le un agent gata spre a le executa punerile lor la cale; iată, ne grăbim a o spune, iluziunea pe care e bine să o retezăm de pe acum. Pe Franța nu o va scoate nimeni din situațiunea de rezervă care-i face tăria ei și mai ales nu o va scoate din această situație prin niște interesante apeluri la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a atrage mulțimea căreia-i plac scene sângeroase de bandiți, priveliști înspăimîntătoare, procesiuni de călugărițe etc.... nu era destul frumuseța și majestatea decorului, ci trebuia să concure mai cu seamă frumusețea și frăgezimea personificatorilor, fără care se hrăpește orice iluziune de scenă și celui mai nevinovat spectator. Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
simplă „prejudecată”. Conștiința etică, explicabilă prin cauze de natură socială, nu ar fi de sine stătătoare și nu s-ar impune prin ea Însăși activității noastre. Credința noastră obișnuită În justiție și În binele moral, ar fi produsul unei simple iluziuni. Or, această teză, inspirată În mare parte de ideile școlii lui Savigny și Puchta, este foarte apropiată de unele concluzii la care a ajuns sociologia contemporană, prin scrierile lui L. Levy Bruhl, Bayet și alții - concluzii deseori adoptate de autori
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Un ministeriu administrativ va forma deocamdată valul după, care se vor începe comunicațiunile cari să ne ducă, la ceva mai bun decât cele ce au esistat până azi. E un început modest acesta, nu trebuie să ne împlă tocmai cu iluziuni; dar poate că totuși va fi odată un "început". Dacă e însă să se pregătească și să se creeze ceva cu minte, dacă, e ca să scoatem odată carul din noroi, trebuie ca din nici o parte să nu ne punem alene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o nedreptate, căci constituirile adunărilor și comitetelor nu se fac cu învoirea, ci numai cu știrea guvernelor. Dacă guvernele ar avea să-și dea învoirea lor ori să dizolve după plac, atunci dreptul de întrunire n-ar fi decât o iluziune. Adunarea de la Miercurea și comitetul ei putea să lucreze până azi, fără de a-i păsa măcar de un guvern ce a dizolvat-o fără a-i spune motive legale. Nu, până ce legislațiunea nu va fi pusă în mâinile tuturor popoarelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cei mai activi parlamentari liberali-radicali, craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3231); el a propus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
277. La "îngemănarea teoriei cu observația", Comte, ca și Dilthey, se referă în multe rânduri. Este o dovadă în plus că dezideratul declarat al unei totale absențe a premiselor rămâne și pentru pozitiviști imposibil de realizat. 82 Apud Constantin Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filozofică în Opere, București, Editura Eminescu, 1985, p. 82. 83 Apud A. Marga, op. cit., p. 18. 84 În acest capitol (vezi 3F), ca și în cap. III (1C4 și 5) vom reveni asupra apropierilor, dar și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la curățarea terenului de iluzii, de prejudecăți, de false adevăruri ori de pseudovalori. Nu altfel au procedat, de exemplu, Socrate sau Descartes în filozofia universală, ori Titu Maiorescu în critica literară românească. 194 Ibid., p. 156. 195 Încercând să demaște "iluziunea realistă", C. Antoniade recurge la un sofism atunci când consideră că în cazul lui Comte avem de-a face, în fond, cu o recunoaștere a existenței absolutului. Ceea ce neagă Comte spune autorul citat este doar posibilitatea noastră de a cunoaște absolutul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
numenele, de însăși lucrurile, fenomenele; și arătând că cele dintăi, în care intră și Dumnezeu, sunt pur și simplu problematice și nu putem zice nici că există, nici că nu există. După el, ființa aceasta ideală nu e decât o iluziune naturală și e imposibil a i se proba în chip rezonabil existența. După această filosofie destructivă Kant elaborează o teorie nouă a originei ideilor, în care el distinge percepțiunea și concepțiunile și admite o facultate lăuntrică înțelegerea, care posedă douăzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îmi pare astfel că-mi reîncep traiul din nou, că mă revăd în diferitele lui stadii, așa cum am fost, rând pe rând, copil tânăr, naiv, căruia toate îi surâdeau; apoi om matur încărcat cu ceva experiență, dar ușurat de multe iluziuni și în fine încărunțit, împresurat de griji, dus când lin, când furtunos pe oceanul lumei, dar dus implacabil spre tainicul țărm. Reînviind în mintea mea fazele prin care am trecut, mă repun în starea sufletească din acele timpuri; resimt încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]