423 matches
-
Imaginea evreului în cultura română” (Humanitas, 2004), apărută în versiune engleză, anul trecut, la University of Nebraska Press și, în versiune germană, la Editura Științifică Frank & Timme. Profesorul Moshe Idel a subliniat că, în carte, care este un studiu de imagologie, se prezintă un sumar al imaginii negative a evreului, care a dominat timp de secole în concepțiile, credințele, tendințele politice și în folclorul românesc și al altor popoare est și central-europene. Prezentarea cărții în cadrul Institutului Cultural Român, în diverse locuri
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Insemnari_de_la_targul_international_de_carte_de_la_ierusalim.html [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
decembrie 1989 și în viața politică din deceniul care a urmat, istoricul Răzvan Theodorescu își continuă opera istoriografică, dar își deplasează discret interesul de la analiza impactului artei medievale asupra societății la tema începuturilor modernității românești și la problemele inerente de imagologie ale acelui proces istoric”, scrie Alex Mihai Stoenescu Istoricul Narcis Dorin Ion a fost director al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii și Cultelor (2002-2003) și director general al Muzeului Național Bran (2003-2016), iar din aprilie 2016 este
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
8. Propunem următoarele teme de dezbatere: Migrație și identitate românească: trecut/prezent/viitor Culturi în „mișcare”: repercusiuni ale migrației în spațiul lingvistic și literar românesc Itinerarii ale migrației românești contemporane: teme și perspective Migrație și memorie Experiența alterității: studii de imagologie, sociologie, morfologia culturii Diaspora românească: identitatea ca exercițiu al memoriei România prin ochii diasporei (reflecții la nivel sociocultural) Contacte literare din perspectiva traducerilor românești peste hotare Știința ca migrație a ideilor: sincronizarea filologiei românești cu cercetarea de profil europeană Vă
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A X-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI ANUAL INTERNAŢIONAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Institutul_de_filologie_romana_a_philippide_din_iasi_organizeaza_a_x_a_editie_a_simpozionului_anual_international.html [Corola-blog/BlogPost/367143_a_368472]
-
Milin, Editura „Marineasa”, Timișoara, 1997, 223, ISBN 973-9185-84-3 223 9. O enigmă care împlinește șapte ani Comunicări, simpozion, Timișoara, 18 - 19 decembrie 1996, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 1997, 106 - 111, ISBN 973-97877-4-6 6 10. Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996, 149 -155, ISBN 973-99757-6-4 7 11. Baraganska golgota Srba u Rumuniji 1951 - 1956 Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Editura Demokratski savez Srba i Karaševaka u Rumuniji, Temičvar, 1996, 320, ISBN 973-96769-7-9 320 12. Golgota Bărăganului pentru sârbii
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
filosof român specialist în istoria filosofiei, istoriografie filosofica. În prezent preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of Life. Conduce doctorate în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că decan interimar în perioadele decembrie 2011-martie 2012
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
din România; inter-referențialitate culturală în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi în Bucovina, poetică, teoria literaturii,traductologie, istoria germanisticii și conducere de doctorate. Domeniile de cercetare sunt - istoria literaturii germane; literatură comparată; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca limbi străine rusa și germana. În anul 1963 a susținut examenul de bacalaureat și a devenit licențiat la Facultatea de Limbă și
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
aflat cu plăcere de includerea în programul unor edituri străine a creațiilor cîtorva autori români, în contextul anului francofoniei sau independent de acesta. L-am reîntîlnit și pe profesorul universitar Klaus Heitmann, romanist și românist, autorul unor memorabile cărți de imagologie. Reușita din acest an a prezenței românești se datorează, cred, unei benefice cooperări dintre Ministerul Culturii, Asociația Editorilor Români și Institutul Cultural Român, cît și sprijinului special, inclus în program, acordat de Tîrgul de Carte de la Frankfurt României. Aceeași concentrare
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
Kiev) surse de inspirație pentru învățământul teologic din țara noastră. Dincolo de contactele politice, culturale și ecleziastice, care îi interesează pe specialiști, sunt de luat în considerație contactele umane, cu atât mai mult cu cât, astăzi, o direcție a cercetării istorice - imagologia - urmărește chipul, imaginea țărilor și oamenilor în conștiința celorlalte popoare. Din relatările călătorilor ruși, am ales-o pe cea din 1837, a lui Anatoli Demidov, care scria următoarele rânduri despre români: „Nici o societate europeană nu a fost mai activă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
ideea detașării și impunerii unui set de caracteristici valabile la scara unui întreg popor (popoare). Și, atunci, se risipește în neantul tuturor divagărilor chiar ideea specificului național pentru fixarea căreia s-au consumat la noi tone de cerneală și chiar imagologia ca disciplină științifică nouă. Pentru că, nu-i așa?, cum se mai pot construi imagini despre felul cum un popor se reflectă în imaginația descriptivă a altuia, prin factori exponențiali (scriitori, călători, cărți de istorie, geografie sau altele despre bucătăria locului
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
în cultura română). Și, de fapt, autorul își depășește cu mult tema anunțată în titlu pentru că surprinde, în aria lui de cercetare, adesea, întreg sud-estul și centrul european. Cartea, repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
pogromurile, destule, ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. Editura Humanitas, 2001.
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii - ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian. Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie focalizată, esențializată: "Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Codreanu citește, cu predilecție, doar "cărți mari", cele mai multe cu faimă de "capodopere". Ca tămâia pentru preot, tot așa e și mirosul acestora pentru el: îi sporește "trezvia", acuitatea, îl îndeamnă la paralelisme (apropieri și diferențieri), la exerciții de axiologie și imagologie. Nu-l atrage critica estetică și nu gustă prea tare stilistica. Modelele sale declarate sunt câțiva critici de "primă clasă": Ibrăileanu, Călinescu, Ralea, Vianu, care au "vocația ideilor", știu să privească viața. Semn că a depistat o anormalitate, se întreabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Cercetare a Imaginarului, și-a propus ca direcții de cercetare două domenii: 1. Analiza imaginarului literar și artistic. Membrii Centrului pleacă de la constatarea că În explorarea imaginarului au fost elaborate o serie de metode și instrumente (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcții psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul de perspectivă al Centrului este de a conjuga aceste metode
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și imaginile ei În literatura de călătorie britanică, apărută În colecția „Mundus imaginalis” În 2003, mai ales partea a doua, care conține exemple tipice de studii aplicate, bazate pe documente de factură „calitativă”. Corin Braga: Da, e o cercetare de imagologie.... Doru Pop: Prin urmare, un exemplu la Îndemână sunt studiile de această factură: psihologia sau imaginarul românilor văzute de românii Înșiși, rezultate din interpretarea unor documente de epocă. Care este avantajul folosirii acestor metode? E puțin probabil ca un cercetător
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce văd eu din exemplele pe care le dați și le dă toată lumea sunt stereotipuri. Și aici vreau să vă Întreb: În ce fel aveți mai mult arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al imagologiilor, ci ține de legitimarea istorică și socială (civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural și politic este, mai e nevoie să o certific, una din trăsăturile moștenirii clasicității culturii europene, dar nu numai europene
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
politică românească În perioada 1990-2004 este, ca să folosim un eufemism, sinuoasă și indecisă, punând sub semnul Îndoielii chiar sensul tranziției, gradul de implicare/participare la un proces european numit tranziție. Geografia culturală și legătura ei cu geopolitica - vezi studiile de imagologie politică ce interesează de asemenea crearea unui imaginar cultural politic - dovedesc În cazul modelului cultural românesc variații considerabile. Dacă de Martonne considera România o țară central-europeană, planurile sovieticului Valev (1964) contau pe statutul României de țară agrară, Înapoiată, iar Huntington
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la studiile de etnopsihologie și de psihologie națională spun mult despre nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între 1920 și 1930, o carte precum Analiza spectrală a Europei a lui Keyserling era În vogă, apoi a fost uitată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la Topa Mică e un locus solus cu aură baladescă, situs modelator, inclusiv un bestiarium; o rezervație în care răposații din cimitir dialoghează cu cei vii. Pădurea, plopii, dealul, drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rezultat din colocviu, Rumänisch-deutsche Interferenzen (1986). SCRIERI: Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere bibliografice: Marcea, Varietăți, 340-342; Dan Milcu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
veche, I-III, București, 1994-2000; Literatura română barocă în context european, București, 1996; Cronicari moldoveni, București, 1996; Petru Movilă. Un reper românesc pentru europenizarea Estului, București, 1996; Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie, Iași, 1999; Introducere în opera lui Antim Ivireanul, București, 1999; O istorie a blestemului, Iași, 2001; Dimitrie Cantemir, un prinț al literelor, București, 2001; Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001; Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
a acțiunii și pasiunii /35 I.2.c.1. De la acțiune la ideologie /36 I.2.c.2. De la acțiune la pasiune /38 I.3. "Puterea imaginii" și "imaginile puterii" /40 I.3.a. Anatomia imaginii /40 I.3.b. Imagologie /47 PARTEA a II-a SEMIOTICA APLICATĂ DINCOLO DE SEMIOTICA SOCIALĂ /53 ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare /53 ÎI.1. Identitate textuala corporatistă /56 ÎI.2. Comercializarea identității vizuale britanice prin parfumuri marca Burberry /58 ÎI.2.a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vrăjitorie. În al patrulea rând, nu mai ține de apariție, ci se transformă în simulație". Această pendulare între diferitele înțelesuri ale imaginii sugerează complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]