1,394 matches
-
ultima piesă de teatru pe care a scris-o, o expresie de o monumentală claritate. Față de profilul grotesc al tipurilor din comedii, tragismul sobru al acestei drame ne dezvăluie coloanele unei construcții în care pasiunile se supun ferme principiilor morale imanente. Simplă și intensă, piesa este o dramă psihologică, o poveste cu final moralizator în care personajul principal este ideea de dreptate, văzută ca dat esențial al existenței, condiționând fericirea și rezumând tot ceea ce e mai bun în om. Dacă în
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
altă dimensiune care nu este cea a realității imediate. Marea provocare a artei contemporane constă, în opinia mea, în a demonstra că dimensiunea simbolică se poate anula, lăsând în fața ochilor noștri imaginea „dezgolită” de intenționalitate a reprezentării, în estetica ei imanentă și efemeră. La acest nivel, „frumusețea” nu se arată decât pe sine. Corpul femeii frumoase se poate privi cu naturalețea cu care privim un peisaj. „Sexualitatea” este un dat intrinsec, nu este manipulată de artist ca în pornografie, este realitatea
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
seduși de apå vie, Îmi reapari să mă asculți, Ființa mea, demult tirzie. Cu lauri, proaspeți într-ales, Si crez, în piept îmbălsămat, Îmi ești un cer în Univers Și tot pământul neumblat. Sărutul, prins în suflet fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n văpăi de foc divin, În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un poem, Pe umbră dorurilor tale Mai curg mistere-n Bethleem. Și îmblânziți de vechii codri, Cănd cerul cade
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
ca să strălucim iarăși în zori,/ zodie opusă umbrelor,/ acolo unde viii îi îngroapă pe morți,/ morții îi îngroapă pe vii, / și morții pe morți. Ori, ca să extindem registrul, se poate constata respirația unei anumite rigori etice, urmărită de o culpabilitate imanentă - fond obsesional prezent în opera multor scriitori moderni - ceea ce implică întemeierea substratului pe valoarea imediată a concretului, pe forța lui de a reconstitui ambianța materială a vieții, o valență poetică manifestată și în creațiile lui Uuno Kaillas, care, în „Casa
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
o altă realitate pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel (I
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a 40-a zi bolnavă s-a vindecat complet. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
urâțeniei deconstructiviste atee impuse umanității cu uriașă agresivitate publicitar-mediatică azi, o anti-realitate fabricată în laboratoarele virtuale ale actualei epoci a întunericului, ce alungă fără dar și poate Omul lăuntric din sine însuși, strivindu-i cu o forță nebănuită acestuia principiile imanente și esența. Transcenderea limitelor proprii ale Persoanei nu va mai fi posibilă de acum înainte decât prin pătrunderea în profunzime a solidului fundament duhovnicesc pe care îl oferă din plin credința, fiindcă „Aspirația sufletului după realizarea desăvârșirii sale, asta este
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din " Teoria expresiei poetice"și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
utopia decât posibilitatea ei de realizare. De falsa idee teocratică la Dostoievski se leagă și relația denaturată cu statul, recunoașterea insuficientă a valorilor independente ale statului (nu cel teocratic, cel laic) care se justifică religios din interior, nu din exterior, imanent nu transcendental. Teocrația trebuie să accepte inevitabil coerciția ,să nege libertatea spiritului, libertatea conștiinței, dar în raport cu statul ea închide în sine o înclinație spre anarhie. Nicolae Berdiaev este de părere că tocmai acest fals anarhism și lipsa dorinței de a
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
un imn al libertății. În ideea libertății se transpune și ideea răului opusă binelui suprem. Marele gânditor rus Nicolae Berdiaev descoperă în opera scriitorului o dualitate a răului: răul metafizic și răul lăuntric. Nichifor Crainic relevează alte aspecte malefice: răul imanent pe care îl descoperim în om și răul personificat în diavol (prezent într-o lumină echivocă). În analiza psihologică a eroilor lui Dostoievski in care se întrupează duhul răului, primul aspect care se descoperă și pe care-l îmbracă aceștia
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
hâr. ● Cei care l-au auzit și l-au văzut pe Dumnezeu chiar într-o reverie spun că distanță dintre noi și Dumnezeu ar fi de numai o rugăciune spusă din inimă. Același Dumnezeu transcendent și din ceruri se manifestă imanent, este în mijlocul suferințelor noastre atunci când îl chemăm smeriți și încrezători. Rugăciunea este un popas al gândirii și trudei noastre după pâinea cea de toate zilele, este răgaz pentru a putea auzi în liniștea adâncă pașii subtili ai lui Dumnezeu trecând
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
lexicală, ce exprimă o realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă a poeziei-constată Al. Husar* - ne conduce spre ideea de angrenaj ca sinteză concluzionară a modalităților concrete ale poeziei. Critica de poezie este o știință, ea vine să asigure corespondența construcției sistemului cu teoria sistemului. Faptul că poezia vine din domeniul
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_sentimentului_uman_.html [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
rămas în această lume materialistă și relativistă care și-a pierdut credința și poate și sacralitatea conștiinței, sunt poate doar copii. Copiii au atâta imaginație, inocența, credință, curiozitate și dorința de a vedea și înțelege ceea ce există dincolo de realitatea imediată, imanentă. De unde și speranța că metafizica are totuși un viitor. Insuși Iisus a spus:”Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăția
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
căuta obținerea puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (Mt. 22, 17) și deci transformarea Bisericii dintr-o instituție divino-umană, reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană, cu pretenții de factura egoistă. Biserica însă poate și trebuie să se implice în politică pe căi și cu metode specifice misiunii ei. Rolul ei în îndrumarea morală a mirenilor se permanentizează nelimitându
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
cheia, cheia nu deschide!” Omul și dublul lui, iată o posibilă interpretare a subtextului cărții - motiv care depășește granița realului pentru a deveni principiu existențial. Și noutatea rezidă în inventica „basmului în dublet”, văzând prin acesta o formă de nostalgie imanentă a tuturor virtuților ce se recompun în conceptul arhetipal. Ineditul expresiei se bucură de amploarea verbului rostit, virtute pe care proza răpaniană o cultivă,subordonând-o ritmului implacabil al discursului liric: „Cine poate rezista tentației de a ști tot ce
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
atunci când se întrupează în subom sau în altă ființă. Orice rol ar juca, el are o înțelegere afectivă a lumii și la rândul său deschide orizonturi luminate, pentru vederea și înțelegerea lumilor vaste din teatru și film. Prin actor, faptul imanent al vieții se argintează estetic și sensibil, luminând ca luna! Din razele lunii acesteia se clădesc stilizat, peste rigoare de natură silogistă, teatrul și filmul. Iar prin teatru și film natura umană concretă este fasonată și induce o ambivalentă fervoare
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
serafic, declanșând sublimul divin, în încercarea de a idealiza și de a investi sacru, FEMEIA, ca paradigmă a imperativului: cultul FECIOAREI MARIA-prototipul Frumosului dumnezeiesc. Nu există geniu religios universal recunoscut, transcendent (cei care n-au aură religioasă, primesc doar confirmarea imanentului) să nu fie sacerdot al rugăciunii, al Adevărului și să nu cânte, să nu se închine, să nu se încline, să nu îngenuncheze, slujind cu dăruire sfântă, jertfelnică lui Dumnezeu, Fecioarei, Cerului, Neamului, Patriei, Femeii (Fecioara-Femeia-Mama), Naturii, Pământului... Mihail Eminescu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
altă realitate pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut prin urmare, în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărturisitorul susține că „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_morala_si_sacramental_stelian_gombos_1330681814.html [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut prin urmare, în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărturisitorul susține că „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_morala_si_sacramental_stelian_gombos_1330681814.html [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni 8,4 afirmă că „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imanente, exagerate demonic, s-au asociat mituri, care personifică aceste forțe, iar cultul lor e legat de mituri animând și el acele patimi în oameni. Acest cult a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru este un semn delicat și sensibil
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_morala_si_sacramental_stelian_gombos_1330681814.html [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
spus-o el, nu eu o zic. Dar ce-o să fie, n-are rost, Nu mai ajută... la nimic. * Parlamentul a ridicat imunitatea Elenei Udrea (prin votul cu bile) * Doamna Udrea,-n parlament, Fu silită-acum trei zile Să-i provoace, imanent, Pe toți cei cu... două bile. * Aproape de... zei * Păcat de mine, îmi zic eu, Că-n epigramă nu-s un zeu. Dar am la Bachus un temei Care mă face demn de... zei. * Apropo de statura Președintelui * I-am tot
CU EPIGRAMA, PE ICI-COLO... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1423938955.html [Corola-blog/BlogPost/341626_a_342955]
-
făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a 40-a zi bolnavă s-a vindecat complet. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
visului în realitate, a unei poezii onirice...” Chiar Barbu ne spune că „Uvedenrode” sugerează la început un Olimp translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic, conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă...” Remarcăm aici gândirea plastică a abstracțiunilor din poem care atinge limpezimea de cristal. Cu „Oul dogmatic” intrăm în gândirea simbolistă, unde se cântă creația, oul având- zice Nicolae Manolescu- înțelesul dat de vechii egipteni de început al creației universului. Legenda
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]