996 matches
-
care-mi aduc aminte cu cea mai mare plăcere a fost a unor tineri care au petrecut la cantină studențeasca din Craiova. Acolo am văzut ceva ce lipsea cel mai adesea dintre ritualurile de neocolit ale nunților pe care le imortalizam: doi tineri care se bucurau cu adevărat și care păreau că se vor iubi și după ce vor termina de socotit cine, cât și din partea cui a dat. În ciuda amatorismului încurajat de revoluția digitală și care amenință să îngroape afacerea cu
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
al vieții, chiar mai mult decât atât, o chintesență a vieții. Dar cei din jurul lui Picasso au murit, asta s-a petrecut, se pare, după dispariția lui, cât a fost el în viață, el i-a inclus în magia lui, imortalizându-i, făcându-i zei în pantheonul lui. Lăsați singuri, ca niște capiteluri, a fost datoria lor să se țină drept, bucurându-se să fie ornamente strălucite ale unei opere de artist și să nu se prăbușească de prea multă lipsă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Despa, născută în 1798; își vor deschide un cinematograf și lor li se datorează unele dintre primele documentare etnografice ale lumii. Milton revine la fotografie după moartea lui Yanaki, primește de la Tito o pensie națională pentru meritul de a fi imortalizat chipurile unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu, moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul de epocă al fotografiilor
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
un sicriu ("Gheața ajută la conservarea corpului", îi șoptește tatăl), trecînd prin măcelul cu cadavre în serie, perceput de același copil, înnebunit de frică, și ajungînd pînă la personajul unui "fotograf" (Jude Law, de un pitoresc diabolic), criminalul plătit care "imortalizează morții", imediat după ce i-a ajutat să moară ("Să fii plătit ca să faci ce-ți place, nu e un vis?")... Descoperi rezonanțe de tragedie antică ("Blestemată fie ziua nenorocită în care te-ai născut!", urlă un tată, într-o dezlănțuire
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
Mircea Mihăieș Recentele cărți de "memorii" ale titanilor Convenției Democrate, Emil Constantinescu și Vasile Radu, invocă rolul nefast al serviciilor secrete în viața publică românească. Ex-președintele și-a imortalizat eșecul rostind celebra frază "Am fost învins de Securitate" iar fostul premier vorbește, sibilinic, despre omnipotența "Structurilor". E aproape sigur că au amândoi dreptate. Se ridică, însă, întrebarea: au făcut ei ceva pentru a elimina - sau măcar pentru a diminua
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
cel din Statele Unite). Mihai Pop, Ștefan Baciu, Elena Lupescu, Ioan Petru Culianu, Mihai Botez, Vlad Georgescu, Brutus Coste, Ștefan Issărescu sunt numai cîteva dintre personalitățile care într-un fel sau altul au intrat în atenția autorului și au fost admirabil imortalizate în paginile acestei cărți. Periscop este o carte care pune în valoare calitățile de povestitor ale autorului ei. Este o carte lipsită de zorzoane stilistice inutile, în care, modest, autorul se confesează direct, cu farmec și (cînd e cazul) umor
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
a devenit tot mai evident că tipul de cultură franco-german va pierde în favoarea celui anglo-saxon. Cultura avea nevoie de relaxare, cu toate că, se știe, relaxarea înseamnă scăderea vigilenței și, implicit, permisivitate la manipulare. În momentul cînd, în 1970, soții Ceaușescu sînt imortalizați de fotografii lui Richard Nixon alături de un Mickey Mouse grandeur nature, Franța abia ieșise din epoca Charles de Gaulle și trecuse pe lîngă materializarea unei utopii atît de pervers instrumentată politic. Totuși, intelectualii nu muriseră. Franța rămînea o mare putere
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
dimineața, n-a pus o singură întrebare, de vreo două ori nici n-a coborât pentru dezmorțire. Ciudat comportament... Îmi iau inima în dinți și lângă un ficus(?) uriaș cu mii de rădăcini aeriene, pe fondul căruia încerc să mă imortalizez, îl întreb direct pe Enrique ce e cu mirosul ăsta îngrozitor. Lipsa de canalizare, vreun iz specific vegetației tropicale? Ciceronele se codește un pic: "Nu știu. Eu nu simt." Juan întreabă ca de obicei despre ce e vorba. Enrique îi
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
plictisească, în poze. Mai au și alte treburi, cum aflăm din Harry Potter, decît să încremenească, țepene, într-o postură de început. Așa încît dispar și reapar după un timp. Privitorului i se cere doar răbdare. Orișicît ar călători, odată imortalizat în poză sau portret, modelul nu se pierde, ci revine tot acolo, pentru că așa-i e datul. Fiindcă portretul sau fotografia imortalizează cu adevărat. Cu cît mai multe fapte memorabile ai făcut, cu atît ai fost mai des reprezentat. Iar
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Așa încît dispar și reapar după un timp. Privitorului i se cere doar răbdare. Orișicît ar călători, odată imortalizat în poză sau portret, modelul nu se pierde, ci revine tot acolo, pentru că așa-i e datul. Fiindcă portretul sau fotografia imortalizează cu adevărat. Cu cît mai multe fapte memorabile ai făcut, cu atît ai fost mai des reprezentat. Iar asta, după moarte, îți conferă libertate de mișcare. Fiindcă portretele-ți sînt așezate, evident, în locuri diferite, depărtate în spațiu. Astfel încît
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi de limbă franceză, spaniolă sau română, aparițiile scurte ale tatălui, imortalizat și el în propriile-i pelicule de „amator”, fragmente din emisiunile TV în care tînăra scriitoare a apărut în repetate rînduri, în calitate de invitată, cîteva secvențe filmice din călătoria în România și popasul la Săpînța, la Cimitirul Vesel, despre care Aglaja
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
spațiul comunitar, Occidentul catolic a întreținut o relație strînsă cu reprezentarea mimetică și cu exprimarea artistică individualizatoare. Spațiul eclezial este populat aici copios cu nenumărate ,,chipuri cioplite”, iar chipul persoanelor determinate, fie ele capete încoronate sau numai frunți miruite, este imortalizat permanent în materiale durabile cum ar fi marmura sau bronzul. Dacă în Răsărit prevalează cultul cristic sau, mai exact, natura divină și mîntuitoare a lui Iisus, în Apus accentul cade, cel puțin la fel de puternic, pe cultul marial, pe corporalitatea cristică
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
o secvență în care Griet intră într-o cârciumă pentru a-și căuta iubitul (măcelar, nu pictor, între ucenică și maestru existând o atracție nematerializată fizic), iar filtrul de culoare se schimbă: paleta cromatică, ca și personajele sunt similare celor imortalizate de Vermeer în unul dintre primele lui tablouri, Curtezana, pictat la douăzeci-și-patru de ani, pe o pânză de mari dimensiuni la care nu va mai reveni apoi în picturile sale ce evocă mediul domestic. O altă aluzie e concentrată în
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
o învățară, câteodată pe de rost. Românul varsă repede lacrimi, înduioșat, când le vede pe obrazul necăjit al altuia. Dar tot el, în stirpea lui, simte câteodată răsărind un vlăstar nou din caracterul domnului muntean intratabil... Geniul lui Arghezi a imortalizat mânia încinsă la maximum de un jeratec infernal. Atât umor negru și atâta cocaserie năpraznică nu încap decât în versul lui François Villon sau în fraza lui Rabelais. Pentru că vine vorba tot timpul de corupție, să ne reamintim Crezul poetului
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
Mircea Mihăieș Stimulat de figura viclean-zâmbitoare a lui Năstase, imortalizată în mii de afișe auto-laudative, mi-am propus să caut, la rându-mi, câteva fapte pozitive din societatea românească. "Am construit treizeci și două de mii de locuințe pentru tineri", grăiește una din umflările în pene năstăsiote. Alături, drept dovadă
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
turiști (sau nu) cu aparatele de fotografiat, chinuindu-se să "prindă" un apus de soare, zborul unui fluture, zbaterea unui arbore în furtună... Întâmplarea face că m-am ocupat vreo câțiva ani cu fotografiatul. Mă cuprinsese o plăcere diabolică să imortalizez figuri de oameni, peisaje, momente, situații... Cred că începusem să am o oarecare pricepere într-ale fotografiatului: "făceam" fotografii, developam și mă chinuiam ore întregi într-un laborator improvizat pentru a scoate efecte deosebite datorate (și a) unor trucaje, atât
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
marea muzică, pentru că acolo se învăța muzică. La începutul anilor '60, am avut prilejul să asist la momentele finale ale repetițiilor ce vizau imprimarea ciclului integral al simfoniilor beethoveniene. Se lucra în deplina conștiință a faptului că urma să se imortalizeze un mare moment al istoriei vieții noastre muzicale. George Georgescu a fost un creator de evenimente. Pe unele le-a potențat, pe altele le-a creat. Mă refer la momentul consacrării sale, la Ateneul Român, în anii '30, atunci când Richard
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
există și un teren epic care atestă un peisagist și un povestitor. Cartea e scrisă la Bulzeștii de Sus, în }ara Moților, în 1992, când geologul-narator își face meseria de bază prin Munții Apuseni, și în paralel schițează reportaje locale, imortalizează siluete și dramele lor neștiute în acel peisaj uman și montan, atemporal parcă, în ciuda vremurilor maștere, oferă comentarii asupra propriilor prospecțiuni, dar și binevenite îndoieli asupra propriului demers literar, tip "Și ce-aș obține, în afară de efecte literare dubioase (...)". Care este
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
trepte o femeie ce plânge asistată de un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou, direct pe pământ. Pictura mă impresionează. N-aș ști să spun precis de ce. Recunosc în forme și culori o lume în amiază, așa cum era ea, strict, în vremea copilăriei noastre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o bruscă relaxare a sfincterului principal devenit dușman al poporului exact în clipa cînd fotograful îi spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
clipe din viața pământească a Domnului pe cruce. Maria Cunțan, În poezia "Ouă roșii" prezintă evlavioasă, simbolul eternizării vieții prin suferința Însângerată a Domnului Iisus. Spațiul nu ne mai permite decât să amintim și pe alți poeți români care au imortalizat În versuri minunea Învierii ca Tudor Arghizi, I. Pillat, A. Manciu, M. Codreanu, R. Niger, M. Popescu. I. I. Onu, E. Zegreanu, Pan M. Vizirescu, Ovidiu Papadima, Ion Siugariu, Mircea Streinu și multi alții. Ca și poeții clasici, ei și-
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul operei O noapte furtunoasa textul în proza caragialian a luat formă versificata tot grație talentului literar înnăscut al compozitorului. Crochiurile sale în creion și penița, imortalizând cu un fin spirit de observație atitudinile colegilor de breaslă în timpul ședințelor de la Uniune sau în timpul jurizărilor la concursuri, sunt deasemenea deja cunoscute. Iată deci că afinitățile elctive ale celor doi compozitori, Paul Constantinescu și George Enescu se constituie într-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție, alături de Orchestră Filarmonicii, Concertul pentru pian și orchestră compus în cursul anului 1952. Dirijorul era tot Constantin Silveștri. Long Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Foarte îndrăgite și bine stăpânite de poet sunt tehnicile cinematografice, fotografice sau picturale, imaginile străzii, ale piețelor sau ale bătrânilor ,,...cum adunau bătrânii banii în batistă /” (sugestivă nu este acțiunea în sine, ci fotografia pe care o privim și care imortalizează gestul). Semnul Isar, o carte de poezie scrisă în majoritate în vers alb, dar și în vers clasic, ceea ce asigură muzicalitate, uneori vivacitate și impregnează un ritm anume atât în limba română cât și în limba engleză, o cadență și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]