37 matches
-
rostul viziunii corespunde tocmai acestui îndemn-ademenire, de a trece din inconștient în conștient (ignoranță → cunoaștere), din inerție în fapt (nesine → sine), din oricum ca nicicum într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
perioada 18-20 mai a.c., la Ziua Anuală a Cooperării Teritoriale Europene, organizată în clădirea Comisiei Europene Șarleman și în clădirea Berlimont, unde au fost reprezentanții celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene și peste 400 de invitați în sala impresivă Gasper, dotată cu ultimul răcnet al tehnologiei și unde fiecare participant a putut să intervină și să își spună părerile și absolut tot ce s-a lucrat putea să fie vizibil, ce nu am mai întâlnit până acum. În final
BRUXELLES: Proiectul Telediag al autorului dr. Ion Sfera, a devenit „un exemplu şi o scânteie” pentru Uniunea Europeană [Corola-blog/BlogPost/93126_a_94418]
-
neconsumată în ochii tăi". Dinescu scrie, în același timp și o poezie de factură rimbaldiană, alogică, fără conexiune și, deseori, fără referință; el construiește peisaje imaginare suspendate în afara oricărei realități tangibile, plăsmuiri care se reazemă doar pe propria lor forță impresivă și expresivă - și care se risipesc subit pentru că privirea nu reține decât ceea ce recunoaște:... "și seara mă descrie frumos pe nicio pânză" (Invocație nimănui). Din când în când, aceste secvențe ajung - printr-o fericită juxtapunere și mai ales concentrare - la
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
somn)... Sau, oedipian: „Poate că Bruckhardt avea dreptate, se poate vorbi despre moarte fără să întindem mâna spre ea?” Stihuirea, aflată sub vraja unui Rabindranath Tagore, Lucian ori Diogene din Sinope, trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă părelnică, ci chiar ațintirea spre unimea adâncă și originară. Investigație lirică neliniștitoare, situată în față cu abisalul, ca o iolă tremurândă
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
musculaturii limbii afectează respirația și articulația sunetelor, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și pronunție; c) dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special în urma dezvoltării cognitive, iar în majoritatea cazurilor limbajul expresiv este mai întârziat decât cel impresiv, cu consecințe asupra posibilității de comunicare cu cei din jur; experiența practică demonstrează că, în multe situații, un copil trisomic preferă limbajul nonverbal în rezolvarea unor sarcini, și mai puțin sarcinile în care i se solicită un răspuns verbal; altfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alalia) - Tulburare de limbaj cu implicații complexe, vizând, pe lângă comunicarea și relaționarea cu cei din jur, și evoluția psihică a logopatului. Alalia constă în incapacitatea subiectului de a-și însuși și folosi vorbirea ca mijloc de comunicare; afectează pe lângă limbajul impresiv și pe cel expresiv. În alalia motoare subiectul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța; el poate executa cerințele verbale și chiar emite unele sunete nearticulate. În alalia senzorială subiectul nu înțelege sensul cuvintelor, dar le poate repeta (ecolalie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la nivelul organelor fonoarticulatoare: limbă, buze, văl palatin. Se manifestă sub forma articulării defectuoase a cuvintelor, deși conținutul limbajului și înțelegerea sensului cuvintelor sunt în limite normale. Altfel spus, există un mare decalaj între vorbirea expresivă, profund afectată, și vorbirea impresivă, conservată mai bine, permițând o înțelegere mai bună a comunicării verbale. DISCERMĂMÂNT (< fr. discernement, cf. it. discernimento) - Capacitatea de a aprecia corect intenția și motivația acțiunii, de a gândi înainte de începerea acțiunii și de a analiza efectul ei. Este aptitudinea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul antologic, multicord al poemului Primele iubiri, un fel de cantată patetică și eșantion al mitologiei personale, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
suflă curat / Dinspre munți, / Te poți vedea în el / Ca-n oglindă..." Nefiind un descriptiv, un pictor în peisaj, notațiile de acest gen ale lui Grigore Vieru au mai degrabă funcție inițiatică, subiectivă, potențând imaginea interioară a privitorului; sugestia, metafora impresivă invită la conexiuni mitopeice. Răposații, chipuri în clar-obscur, stratificate în memoria colectivă, asigură dialogul cu fondul abisal: "Oamenii la noi / Primăvara / Scot din malul Prutului / Lut pentru casă: / Îi scot pe străbunii noștri / Prefăcuți în lut. / Pe urmă / Frământă, dureros
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cognitiv (cunoștințe). 7. După rigurozitatea exprimării rezultatelor evaluării: - evaluarea cantitativă (rezulatele sunt exprimate cifric, exact); - evaluarea calitativă (rezultatele se exprimă prin opinii, păreri, deziderate etc.). 8. După acuratețea instrumentelor utilizate în evaluare: - evaluarea obiectivă (teste, probe algoritmizate și formalizate); - evaluarea impresivă (observația, urmărirea progreselor, portofoliul, eseul etc.). 9. După referentul în concordanță cu care se realizează evaluarea: - evaluarea normativă (apelează la o normă; furnizează poziția individului față de altul într-un grup); - evaluarea criterială (apelează la un criteriu; se face judecând performanța
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
aparență" ( ori adevăr vs. fals), Camil Petrescu conchide o pragmatică a discursului verosimil 382, tranșând în favoarea sa raportul dintre invenție și repetiție, tradiție și inovație, unicitate și redundanță, constrângere, libertate. În ciuda controlului evident asupra discursului, Camil Petrescu imprimă atât valoare impresivă, cât și expresivă creației sale. După cum se cunoaște, întreaga problemă complexă de metodă în tehnica romanescă este dominată de punctul de vedere sau relația pe care naratorul o întreține cu povestirea 383. După centrul de orientare al cititorului concret, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150. Vom arăta, în continuare, cauzele, tipurile și tratamentul afaziei. În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului Leborgne în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a mai fi "seacă". În câteva ceasuri, sărăcenii sunt numai prea bogați de apă... Valea Seacă minte cu numele și spală tot ce-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai sus apar ca impuse de "valoarea impresivă"175 a apelativului care le determină prezența în textul narativ. Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de pe animale cornute, pentru sporirea straniului, misterului, impresionării celor din jur și, în mod special a pacientului, caută să fie și conducător și preot și medic, un adevărat sincretism funcționând cu nuanțări, în funcție de ideologii, epocă și spațiu. Ritualuri, tabuuri, practici impresive, caracterizează vremurile obscure în care preistoria medicinii își află primii pași. Desigur că printre tămăduitori cu plante, argilă, piei de animal proaspăt tăiat, masaj, sugestie, nu au lipsit și impostorii, practicienii magiei negre, fermecătorii, dezlegătorii de farmece. La caldeeni, magicienii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
zona afectată. În ceea ce privește etiologia, medicina egipteană pe lângă numeroșii agenți fizici: frigul, căldura, agresiunile, paraziții, alimentația eronată, admitea și cauze psihice, identificate unor demoni, blesteme, represalii divine, situații în care se făcea apel la practici vrăjitorești, droguri, licori specifice, amulete, formule impresive etc. Pe lista bolilor mai frecvente, se află afecțiunile abdominale, oftalmice, renale, febra tifoidă, erizipelul. Medicii, considerați trimiși ai zeilor de care am vorbit, se bucurau de o deosebită atenție. înainte de îmbălsămare ei scoteau organele interne, le igienizau și le
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stă sub semnul focului cosmic regenerator, purificator. Cultul său a fost introdus în Attica în secolul VI î.Chr. Antecedența sa pare a fi imemorială, când se apela, pentru vindecare la magia albă, descântec, buruieni de leac, alifii, masaje, formule impresive etc. După secolul VI î.Chr., Asklepios a avut temple în întreaga lume greco romană și templele sale erau, ca la egipteni, clinici și policlinici. Preoții săi erau și medici. în Epidaur se afla Templul său principal. în sculpturile care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de prelungire a apneei; yang shu (blocarea conductului seminal) prin comandă volitiv cerebrală, practică din perioada poligamică; practicile alchimice de prelungire a vieții prin consumarea de tonifiante și cercetarea, căutarea elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici impresive, sugestive și pe capacitatea reactivă a organismului, așa cum rezultă și din cunoscutul Yi Tzing (Cartea Schimbărilor), chinezii au ajuns la tratamentul cu anticorpi, ca în cazul variolizării cu cruste microbiene prizate. Pe parcurs, medicii chinezi au ajuns la diviziunea muncii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales În cazul nominativ sau acuzativ; * Existența unui decalaj evident Între vocabularul activ și cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Nu prezintă tulburări de comportament. Are unele stereotipuri, de exemplu nu pleacă din casă fără o jucărie pe care să o ia cu ea. V. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este relativ bine dezvoltat, cu un ușor decalaj în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la viteza de exprimare normală, conversațională. Distinge cuvintele și sensul acestora într-o propoziție ascultată. Auzul fonematic este slab dezvoltat, stabilește cu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de a opri, de a împiedica aceste comportamente declanșează crize de plâns sau alte manifestări de nervozitate și iritabilitate - grimase, triturarea dinților, etc. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie este normal dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este slab dezvoltat. La vârsta de 3,5 ani înțelegea expresiile familiare, dacă vorbirea era însoțită de prompt-ul nonverbal și paraverbal. Avea dificultăți în a indica un obiect sau o imagine denumită de examinator. Ordinele verbale din două sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
terapia ABA (Applied behavior analysis). Principalele obiective de proces au fost: Formarea abilităților de participare la o activitate structurată; Formarea capacității de imitare generală; Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Formarea capacității de exprimare verbală - foneme, silabe, cuvinte; Formarea și dezvoltarea unor conduite operaționale. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pentru a avea impact educativ. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este aparent integru, fără malformații. Lueta este paretică, fiind înclinată la 45°. Coordonează cu foarte mare greutate componentele mobile ale aparatului fonator. Respirația fonatorie este insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este mai bine dezvoltat, totuși decalat în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la o viteză de exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin. Distinge cuvintele uzuale și sensul acestora într-o propoziție
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; • Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales în cazul nominativ sau acuzativ; • Existența unui decalaj evident între vocabularul activ și cel pasiv, între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]