101 matches
-
LIMBĂ SANSCRITĂ Autor: Carmen Mușat Coman Publicat în: Ediția nr. 122 din 02 mai 2011 Toate Articolele Autorului „Am fost acuzată pentru că am iubit România. Îmi recunosc vina . De dragul culturii române, cu dorința de a întemeia o școală serioasă de indianistică, m-am stabilit aici. Dacă am vrut să împart soarta poporului român, am suferit de frig, foame și frică - acea teamă care aproape ne-a paralizat mințile - alături de el. Nu m-am gândit să plec de aici, nici să trâmbițez
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
sanscrită, deținut politic (arestat în lotul Noica și condamnat la 7 ani închisoare din care a executat 5 ani și 6 luni) Sergiu Al-George s-a bucurat de prețuirea Amitei Bhose, cu care a coordonat , în anii 80, Cenaclul de indianistică din cadrul Universității București - unde a și fost lector extern între anii 1971-1974, ținând un curs de filozofie și civilizație indiană. Volumul reunește articolele, studiile Amitei Bhose avându-l pe Sergiu Al-George drept subiect, recenziile cărților lui Sergiu Al-George, traducerea conferinței
DAN PURIC ŞI EDITURA „CUNUNI DE STELE” LA BOOKFEST 2012 de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_dan_puric_si_edit_carmen_musat_coman_1337934850.html [Corola-blog/BlogPost/361140_a_362469]
-
Bhose îl și numește „indo-român” și „fiu spiritual al Indiei”. Înainte de toate, cartea aceasta este un exemplu de demnitate. Atât Amita Bhose cât și Sergiu Al-George au avut vieți exemplare, demne iar activitățile lor au fost deschizătoare de drumuri în indianistica românească. În acest spirit, al demnității, prezența domnului Dan Puric la eveniment ne onorează pe noi, oameni indiferent de naționalitate. Detalii și confirmări participare: Carmen MUȘAT-COMAN office@edituracununidestele.ro www.edituracununidestele.ro Tel: 0722 455 806 București, 23 mai 2012
DAN PURIC ŞI EDITURA „CUNUNI DE STELE” LA BOOKFEST 2012 de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_dan_puric_si_edit_carmen_musat_coman_1337934850.html [Corola-blog/BlogPost/361140_a_362469]
-
apariție editorială. Este vorba de volumul Dumnezeu și umbră - God and Shadow, ediție bilingvă, română-engleză, care a văzut lumina tiparului la Editura Singur din Târgoviște, octombrie, 2016. Varianta în limba engleză este o contribuție strălucită a renumitului scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică, prof. dr. George Anca. Marele filosof Blaise Pascal afirma în una din celebrele sale cugetări că, atunci când n-ai un templu în suflet în zadar aștepți apariția zeității. Se pare că acest
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1483175562.html [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
limba romani din România. Cursul a fost ținut în fiecare an începând de atunci, prof. Sarău fiind autorul programei de studii universitare pentru limba romani. În anul universitar 1997/1998, ca urmare a demersurilor sale, a fost înființată secția de indianistică (hindi - rromani) ca secție B, cele două limbi studiindu-se în egală măsură. Prima promoție de 10 absolvenți avea să se înregistreze în anul 2001. În anul universitar 1998/1999, s-a înființat și s-a autorizat provizoriu secția de
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
(n. 8 ianuarie 1972 - București) aparține tinerei generații de indologi și traducători din sanskrită, formate în noua paradigmă socială - “post revoluționară”. Și-a început studiile de indianistică în 1990 cu dr. Amita Bhose la Universitatea București, alături de care a studiat sanskrită, bengali, literatură și filosofie indiană. A urmat apoi un stadiu de doi ani (1996-1998) în India, aprofundând, alături de profesorii dr. Satcitananda Dhar, dr. Debabrata Sensharma și
Vlad Șovărel () [Corola-website/Science/328918_a_330247]
-
este un scriitor român specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică cu volume privind scriitorii români interesați de literatura orientală. A participat la Congresul Mondial de Antropologie și Etnologie din India iar recent, la Conferința Mondială de Indologie, New Delhi, 21-23 noiembrie 2015
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Cicerone George D. Poghirc (n. 20 martie 1928, Pogana, județul Vaslui - d. 15 aprilie 2009) a fost un clasicist român, specialist în lingvistică generală, indo-europenistică, indianistică și istoria religiilor, profesor universitar și membru marcant al exilului românesc. s-a născut la 20 martie 1928, în com. Măscurei (astăzi com. Pogana, Vaslui), într-o familie de învățători. Și-a făcut școala primară în comuna Iana (1935-1939). A
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
național 'Pentru Merit' în grad de Comandor", ca o recunoaștere a meritelor sale pe tărâmul științei și serviciilor aduse țării. În ultimii ani a trăit mai retras, vârsta și mai ales boala împiedicându-l să mai circule. Preocupările sale de indianistică și de istorie a religiilor l-au apropiat de Mircea Eliade, de care l-a legat o îndelungată prietenie. Despre importanța marelui istoric al religiilor a scris "L’itinéraire mythique d’une existence accomplie. Ce que Mircea Eliade signifie pour
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
indiană în texte și studii" (căreia îi adaugă un "Cuvânt înainte" și note), iar în 1979 scoate o nouă ediție din "Un dicționar al întelepciunii" (ed. Junimea, Iași). O contribuție cu totul specială a avut în promovarea studiilor române de indianistică. Bun cunoscător al limbii sanscrite, ca de altfel al principalelor limbi indo-europene vechi, și al literaturii și filosofiei indiene, C. Poghirc a reușit - contrar directivelor autorităților comuniste - să fundeze și să cultive, cu toate resursele sale și cu un mare
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
de altfel al principalelor limbi indo-europene vechi, și al literaturii și filosofiei indiene, C. Poghirc a reușit - contrar directivelor autorităților comuniste - să fundeze și să cultive, cu toate resursele sale și cu un mare entuziasm, o școală română modernă de indianistică. Pe lângă editarea operelor lui Theofil Simenschy, el a acordat sprijin unor indianiști de frunte, și în primul rând lui Sergiu Al-George, de care l-a legat o strânsă prietenie și cu care a și fost în India. Este de asemenea
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
europaea ad Dacoromanos pertinentia", ce nu avea să cunoască, din păcate, decât două numere: cel inaugural din 1976 și cel din 1980, editat de Dan Slușanschi (recenzat de prof. Poghirc în "'Kurier" nr.12/1981). Chiar și lucrările sale de indianistică erau privite din perspectiva originii indo-europene a limbii române (și în acest sens sunt grăitoare câteva titluri precum "Contribuții la o mitologie comparată traco"-"indică" și "Rituri funerare la traci, indieni și români", ambele în St. Trac. 1976, sau "O
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
care încerca să se realizeze pe doua planuri, ca medic și ca indianist, publicase deja primul său studiu, "Le mythe de l'atman et la genese de l'absolu dans la pensee indienne". În perioada 1950-1958, lucrează intens în domeniile indianistică, sanskrită, tibetană, filosofie, lingvistică, împreună cu prietenul său, Arion Roșu, publicând articole la Paris și Berlin. În 1952 este îndepărtat, pe motive politice, din clinica universitară ORL unde era asistent, ceea ce nu-l împiedică să continue cercetările. Între 1953-1958 devine foniatru
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
lucra împreună cu Nicolae Steinhardt. I-a dedicat tatălui său cartea cea mai dragă, "Bhagavad-gita". Ultimii doi ani sunt legați de scrierea cărții "Arhaic și universal". În 1981 participă la cel mai important eveniment științific al vieții sale: Congresul mondial de indianistică de la Varanasi și susține o dizertație la Universitatea din Delhi, avînd ca temă cele două mari pasiuni științifice ale vieții sale: despre Metaforă și despre Panini. Pe data de 10 noiembrie 1981, la patru zile de la întoarcerea din India, se
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
împotriva Bisericii creștine; numele sonor și misterios al lui Zoroastru, proslăvit de tradiția clasică, îngăduia să i se opună un rival lui Moise; Persia le disputa vechilor evrei gloria unei legislații primitive și sublime”, recunoaște derapajul, încă în 1932, patronul indianisticii franceze, Sylvain Lévi1. Celebra aserțiune a lui Ernest Renan - lumea ar fi fost mithraică dacă creștinismul ar fi fost oprit în ascensiunea sa de o maladie mortală 2 - se fondează pe același prestigiu al originii iraniene, i.e. ariene, folosit ca
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Cuvântul, la puțină vreme după întoarcerea din India, în legătură cu mizele teoretice ale comparatismului religios și rolul jucat de prelatul suedez în dialogul interreligios 1. Această poziție îi va permite formarea câtorva generații de istorici ai religiilor, ale căror cercetări, de indianistică, iranistică sau egiptologie, studii vetero-testamentare și patristice, asupra religiilor Greciei antice și islamism, Tor Andræ, Jan Bergman, Carl-Martin Edsman, Erland Ehnmark, Ivan Engnell, Martin Nilsson, H.S. Nyberg, Harald Riesenfeld, Helmer Ringgren, Geo Widengren, rămân pentru Eliade în mod constant, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
timp împreună, discutând mai ales istoria religiilor indo-europenepe care în ultimii zece ani o reînnoise, atât de strălucit, Georges Dumézil”- cf. Memorii II, p. 113. „A venit Stig Wikander la Paris. Stă la hotelul meu. Asta înseamnă că vom discuta indianistică până la miezul nopții, înfiecare seară, și voi neglija romanul” - Jurnal I (3 noiembrie 1949), p. 158. Va rămâne cel puțin până la începutul lui ianuarie, când participă la ceremonia nunții lui Eliade cu Christinel. Alături de Herescu, Cioran, soții Dumézil și Puech
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de schimbare a cetățeniei în cea americană, iar după doi ani mă voi stabili în America, profesor la Harvard University”, Calcutta, 12 iunie, ibidem, pp. 269-271), având de fiecare dată un fir conducător - posibilitatea de a-și desăvârși studiile de indianistică fiind profesor la Harvard University, catedră despre care nu este exclus să fi știut de la George Sarton, corespondentul său încă dinaintea plecării în India - vezi Addendum Eliade la Eliade-Wikander IV. Abandonarea unui vast proiect asupra religiilor asiatice, imposibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
la Biblioteca Academiei din București Înainte de 1960, care au condus la redactarea articolului din Janus (1962). Acest studiu face parte din șirul contribuțiilor mele la istoria orientalisticii, În vremea când eram lipsit de libertatea de a Întreprinde studii serioase de indianistică În Occident. Din 2001, o expoziție permanentă la Amritsar (Panjab) e consacrată, cu concursul lui JeanMarie Lafont, maharajahului Ranjit Singh, din anturajul căruia a făcut parte intrepidul călător Honigberger. Cunoscut În Asia și În Europa, spițerul transilvan este Încă ignorat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fachiri), și literatura de călătorie abundă dacă nu În descrierea, cel puțin În căutarea acestor personaje aflate la granița superioară a sensibilității europene pentru India. În privința amănuntelor asupra descrierilor contemporane și ulterioare, vezi Studiul introductiv; de asemenea, pentru problemele de indianistică pe care le ridică, vezi Postfața. 58. Titlul corect e Însă Materia medica; or, some account of those articles which are employed by the Hindoos, and other Eastern nations, in their medicine, arts, and agriculture; comprising also formulae, with practical
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la 1690 e corect și În totalitate importat din India. Referințele la Kashmir sprijină concluzia. Dar, din câte am putut observa, cele câteva fragmente atipice traduse de semitistul francez nu au avut un ecou sau o clarificare În lucrările de indianistică despre yoga. Cu privire la sfigmologie Însă, se pare că nu există alte tratate indiene decât cele moderne, de pildă N³Ăivijñ³na al lui Kañ³da, N³Ăiprak³ïa al lui Sarikar Sen (editate În India În 1988, respectiv 1976), cf. Arion Roșu, „L’eau en
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
consemna În trecere 1. De multe ori Însă, este momentul să o spunem, interpretarea literaturii (fantastice) În decor indian a lui Eliade depinde În totalitate de imaginea pe care comentatorul o are despre perioada sa indiană și despre studiile de indianistică și orientalistică (precum și despre obiectul lor, de altfel). Uneori, literatura de acest tip a fost receptată, În epocă și mai târziu, conform unei lacunare familiarități cu ceea ce fiecare știa despre India, sau despre yoga, Calcutta, filosofia indiană, Himalaya, civilizația anglo-indiană
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Zerlendi 2. Pentru comentatori, această mărturisire pare concludentă și suficientă. Partea a doua a nuvelei fantastice e schițată așadar la capătul și sub influența discursului științific din Yoga. Eliade numește coabitarea extrem de clar: (inter)dependență. Dar ultimul studiu de indianistică Înainte de SDH e abia din 1937 (data apariției 3), iar din 1937 până la plecarea În Anglia, cu excepția mai multor pagini din Zalmoxis ( În toate cele trei volume 4), nu va mai scrie aproape nimic despre spațiul religios al subcontinentului. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
solidarități și diferențe; chiar netranscrisă, ea este utilă atât pentru un indianist, cât și pentru un istoric al religiilor. Asta numai dacă stăpânește contextul apariției lor și cele două laboratoare erudite din care au ieșit, masa copleșitoare de lecturi de indianistică bine filtrate și conduse de-a lungul unei expuneri științifice dintre cele mai sintetice, Încordate și lămuritoare. Cum aici nu ne va interesa decât relevanța comparației pentru SDH, comentariul nu va privi decât câteva linii de orientare, nefiind exhaustiv. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aprecia până acum2. Singurul comentariu al „curajului” pe care și-l cerea și care mi se pare just poate pune Într-o legătură mai strânsă decât până acum calotele celor două interpretări: cea istorică, morfologică și sistematică din volumele de indianistică și cea literară din cele două nuvele ale ultimei luni petrecute În România. „Curajul” despre care vorbea În Portugalia este curajul de a asimila miza teoretică din tratamentul narativ În cele din urmă În chiar nucleul cercetărilor (sale) de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]