66 matches
-
sau Branagh; ori VÎsoțki. La noi, după Hamletul lui Manolescu, au apărut Forry Eterle, Caramitru, Iureș, Pintea,Leoveanu...Iar după Ștefan al lui Calboreanu au abordat rolul, lipsiți de complexe, Teo VÎlcu, Costel Constantin, Cornel Nicoară, Petrică Ciubotaru. CÎt privește indispensabilitatea marilor interpreți, vreau să aduc la cunoștință celor ce nu știu, că În programa de Învățămînt superior, există ca obligatoriu, pentru secțiile de actorie, un examen Cehov. Personal, am făcut deja cu anul terminal Unchiul Vanea, iar acum, cu anul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
urmează a fi respectat întocmai. 2.4.7. Comunicarea în timpul negocierilor Negocierile, indiferent dacă reunesc două sau mai multe părți, impun că, pentru a fi finalizate cu succes, să existe o bună și bogată comunicare. Chiar din definiția negocierii rezultă indispensabilitatea comunicării în cadrul procesului ce presupune înaintarea de propuneri explicite pentru a se ajunge la un acord.183 Negocierile fac indispensabilă datorită însăși naturii lor prezenta comunicării; ele chiar sunt o formă de comunicare, desfășurată în cadrul unor convorbiri pașnice, în care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Branagh; ori VÎsoțki. La noi, după Hamletul lui Manolescu, au apărut Forry Eterle, Cozorici, Caramitru, Iureș, Pintea, Leoveanu...Iar după Ștefan al lui Calboreanu au abordat rolul, lipsiți de complexe, Teo VÎlcu, Costel Constantin, Cornel Nicoară, Petrică Ciubotaru. CÎt privește indispensabilitatea marilor interpreți, vreau să aduc la cunoștință celor ce nu știu, că În programa de Învățămînt superior, există ca obligatoriu, pentru secțiile de actorie, un examen Cehov. Personal, am făcut deja cu anul terminal Unchiul Vanea, iar acum, cu anul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Universității din Oradea. În acest fel, munca sa nu este o simplă prezentare teoretică a chipului duhovnicului și profilului duhovnicesc precum și a vindecării spirituale prin Sfânta Taină a Spovedaniei, ci este o evaluare atentă, delicată, profundă, sensibilă și responsabilă a indispensabilității acestei Sfinte Taine, cu sugerarea și propunerea redescoperirii importanței acesteia pentru mântuire. Cum am spus și la început, cartea aceasta se adresează în egală măsură slujitorilor sfintelor altare, studenților teologi, ca viitori slujitori și părinți spirituali, dar și credincioșilor, ca
RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
-
Teologia este tăria și convingerea, puterea Bisericii Ortodoxe. Teologiei ortodoxe nu ar trebui să-i fie frică să dialogheze cu nimeni. Datoria ei este să se angajeze în dialog, este singurul mod pentru ca ea să-si declare unicitatea, importanta și indispensabilitatea. Este singurul mod de a evita transformarea Bisericii Ortodoxe într-un ghetou în lumea de azi - potrivit afirmațiilor făcute de către Mitropolitul Ioannis Zizioulas de Pergam (Patriarhia Ecumenică), în discursul susținut la Mănăstirea „Sfântul Ioan Damaschin” din localitatea Balamand - Liban, la
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
mai puternic decât orice altceva.” - William Feather Arta, arta comunicării în sine a apărut odată cu omul. Încă din antichitate, comunicarea fiind percepută ca un element de fond, s-a regăsit indispensabilă în desfășurarea oricărei activități sau a formării relaților sociale. Indispensabilitatea s-a axat întotdeauna pe aceste nevoi de bază: de a spune, a fi înțeles, de a fi recunoscut, a fi valorizat, de a coopera, nevoia de intimitate și de oglindire în alter ego. Astfel, determinarea ce l-a făcut
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
al. (2006) a investigat motivația celor care dau examenul pentru a intra la Facultatea de Medicină, în relație cu factorii demografici, de personalitate și de realizare. A delimitat patru dimensiuni diferite ale motivăției pentru a opta pentru Facultatea de Medicină. Indispensabilitatea se referă la rolul esențial al medicului care este leaderul echipei, stabilește diagnosticul, ia decizii de viață și de moarte. A doua dimensiune are în vedere ajutarea oamenilor, oferind suport medical, social, afectiv. Respectul, este operaționalizat prin situații în care
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din ideile considerate ca adevărate. Tot atunci și-a exprimat Descartes convingerea că adevărul cert este accesibil doar dacă în prealabil s-a desfășurat o cercetare metodică. Toate aceste idei ce vizau necesitatea unui criteriu pentru deosebirea adevărului de fals, indispensabilitatea metodei și posibilitatea omului de a accede la, și de a descoperi un adevăr absolut cert sunt absolut noi în epocă, printre contemporanii lui Descartes deși într-o formă ușor diferită, ele erau conținute, deja în opera Sfîntului Augustin. Amfitrionii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
democratic, dacă o minoritate unită importantă și concentrată se îndoiește mereu de apartenența sa la acea comunitate politică specifică ce se dorește democratică. Exemplele africane și asiatice de minorități etnice importante au fost cele folosite mai frecvent în scopul susținerii indispensabilității acestei condiții preliminare. După dezintegrarea U.R.S.S. și a Iugoslaviei, ne stau la dispoziție multe alte cazuri în care formarea unor regimuri democratice este mult mai dificilă dacă nu s-a rezolvat întîi, într-o manieră convingătoare și consensuală, apartenența
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de investigație empirică). În timp ce participarea și disensiunea sunt, împreună, caracteristici inamovibile ale democrației liberale a maselor, competiția și receptivitatea sunt trăsături centrale ale unei viziuni normative, puțin relevante pentru o definiție empirică. Pare corectă viziunea lui Sartori care susține, indirect, indispensabilitatea unui grad minim de competiție și receptivitate pentru a descrie o democrație reală. Rezultă că cele două elemente sunt indispensabile pentru a valorifica diferența dintre un regim real și o democrație ideală, dar secundare pentru a cataloga o țară ca
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aceasta exceda, la acea vreme, preocupările lor care vizau prioritar matematica pură; competența lor se limita, era centrată pe fundamentele matematicii. Autorul revine în actualitate și urmărește problema în disputa platonism-nominalism, care are ca punct central așa-numitul argument al indispensabilități și care este în favoarea poziției platoniste, plecând de la rolul matematicii în știință. Autorul cărții scrie expres: "Ni se spune că trebuie să acceptăm un angajament ontologic față de existența entităților matematice deoarece o privire atentă asupra științei relevă faptul că cuantificarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argument arătând că una sau mai multe dintre premise sunt false." Cel mai cunoscut nominalist este H. Field, care a încercat o formulare nominalistă (fără nici un fel de referire la entitățile matematice) a teoriilor științifice, atacând premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pură" și să nu ia în seamă relația acesteia cu realitatea non-matematică. În disputa actuală din filosofia matematicii, lucrurile stau un pic altfel. Această disputa se dă între platoniști și nominaliști, iar punctul central îl ocupă așa numitul argument al indispensabilității. Acest argument susține o poziție platonistă în filosofia matematicii plecând de la rolul matematicii în știință. Ni se spune că trebuie să acceptam un angajament ontologic față de existenta entităților matematice deoarece o privire atentă asupra științei relevă faptul că cuantificarea peste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care au încercat să respingă acest argument arătând că una sau mai multe dintre premisele sale sunt false. Poziția care a stârnit cele mai multe reacții a fost ce a lui H. Field, care lansează un atac împotriva premisei principale a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. Pentru a respinge această premisă, Field își propune să arate că putem da o formulare nominalistă (i.e. fără nici un fel de referire la entități matematice) a teoriilor științifice. Ce se observă de aici este că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unul dintre cei doi termeni ai relației. 4.7.1 Platonismul și problema aplicabilității În disputa actuală din filosofia matematicii lucrurile stau astfel: această dispută se da între platoniști și nominaliști, iar punctul central îl ocupă așa numitul argument al indispensabilității. Am văzut în 4.5.4. că găsim în filosofia științei două răspunsuri la întrebarea "ce sunt teoriile științifice?": viziunea sintactica și viziunea semantică. Ce ne interesează în continuare este viziunea sintactică. Aceasta favorizează o anumită viziune asupra confirmării științifice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie științifică poartă asupra aparatului teoretic ca un întreg și nu doar asupra ipotezelor componente luate separat. (3) Naturalismul: trebuie să fim angajați ontologic față de toate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
angajați ontologic față de toate entitățile care sunt indispensabile pentru cele mai bune teorii științifice și doar față de acestea. (4) Concluzia: trebuie să fim angajați ontologic față de entitățile matematice 97. Acest argument este cunoscut în literatură ca argumentul Quine/Putnam al indispensabilității. În această formă el s-a aflat sub un atac constant din partea nominaliștilor, atac care a avut ca țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atac constant din partea nominaliștilor, atac care a avut ca țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997), în care nu se apelează la holismul confirmațional. Argumentul indispensabilității propus de Resnik se numește argumentul pragmatic al indispensabilității și este compus din două părți: (a) un argument pentru afirmația că dacă suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul științei, atunci suntem justificați să luăm matematica folosită în știință
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997), în care nu se apelează la holismul confirmațional. Argumentul indispensabilității propus de Resnik se numește argumentul pragmatic al indispensabilității și este compus din două părți: (a) un argument pentru afirmația că dacă suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul științei, atunci suntem justificați să luăm matematica folosită în știință ca fiind adevărată. Acest argument arată astfel: (i) În
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
noastră și, mai mult, o astfel de discuție ar avea o mică influență asupra acestei sarcini" (Colyvan 2001: 6). Oare chiar așa stau lucrurile? Shapiro este de altă părere. După el, "chiar dacă premisele sunt adevărate și chiar dacă argumentul Quine-Putnam al indispensabilității este convingător, este prea confortabil să lăsăm lucrurile la acest nivel... realistul trebuie să furnizeze o explicație a felului cum este aplicată matematica în știință" iar asta deoarece "prima premisă a argumentului este ea însăși un mister. Ce are a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a argumentului este ea însăși un mister. Ce are a face domeniul numerelor și mulțimilor cu lumea fizică studiată în știință?" (Shapiro 1997: 245). Eu cred că am putea merge chiar mai departe decât să-i acuzăm pe susținătorii argumentului indispensabilității de comoditate. Cred că putem argumenta că argumentul indispensabilității nu are nici o valoare dacă nu se răspunde la problema aplicabilității. Vorbim despre acest argument așa cum apare el la Colyvan, Garavaso (2005) afirmă că acesta nu este altceva decât o inferență
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a face domeniul numerelor și mulțimilor cu lumea fizică studiată în știință?" (Shapiro 1997: 245). Eu cred că am putea merge chiar mai departe decât să-i acuzăm pe susținătorii argumentului indispensabilității de comoditate. Cred că putem argumenta că argumentul indispensabilității nu are nici o valoare dacă nu se răspunde la problema aplicabilității. Vorbim despre acest argument așa cum apare el la Colyvan, Garavaso (2005) afirmă că acesta nu este altceva decât o inferență inductivă la cea mai bună explicație, iar asta deoarece
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
enunțurile matematice deoarece existența lor explică mai ușor de ce tratăm aceste enunțuri ca descrieri corecte ale obiectelor concrete și a proprietăților acestora (Garavaso 2005: 165). Dacă așa stau lucrurile, atunci, dacă introducem în discuție problema aplicabilității, putem arăta că argumentul indispensabilității nu este bun. Pentru asta nu trebuie decât să constatăm că ceea ce se urmărește prin el este să se dea un tip de argument al lipsei miracolelor pentru concluzia că entitățile matematice există, plecându-se de la un alt miracol: faptul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
98 să introducă în domeniul de entități a căror existență încearcă s-o justifice și obiectele matematice, arătând că același tip de argument care stabilește existența entităților teoretice, stabilește și existența entităților matematice. Pentru asta, el se folosește de teza indispensabilității. Dar această teză este la rândul ei un miracol. Deci, ce face platonistul este să înlăture un miracol folosindu-se de altul. Problema cu acest argument este că se pleacă de la o interpretare greșită a strategiei platonistului. Colyvan nu afirmă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
rândul ei un miracol. Deci, ce face platonistul este să înlăture un miracol folosindu-se de altul. Problema cu acest argument este că se pleacă de la o interpretare greșită a strategiei platonistului. Colyvan nu afirmă așa cum pretinde Garavaso, că argumentul indispensabilității nu este altceva decât o inferență la cea mai bună explicație. El atenționează explicit că "Nu pretind aici că argumentul indispensabilității pentru entitățile matematice este doar o instanță a inferenței la cea mai bună explicație; doar remarc că inferența la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]