212 matches
-
și că e derivat din i.e.*suer „a produce un zgomot a bazai”, ipoteza puerila. Șoarecele e rozător, verbul a roade se vede că e în legătură cu soarele ra, la fel tc. fare, arab far, provin din iran. hvar. Pe*mus indoeuropean îl comparăm cu mash, astrul zilei în nubiană, sudul Egiptului, eventual akadianul shamash. În mod ciudat shamash acesta a putut fi decupat în sha + mash și cu alte vocale o, u și astfel „șoarece” e shu în chineză, mush în
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CAMELIA TRIPON - ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN Autor: Camelia Tripon Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sărbătorile lunii decembrie sînt rezultatul unui vechi cult solar, care a dominat spiritualitatea întregii populații indoeuropene, încă de cînd a suferit cumplitul șoc glaciar, sau poate șocurile erelor glaciare. Cuaternarul se definește ca ultima perioadă geologică de 2.000.000 de ani, care a început printr-o răcire, culminînd cu erele glaciare alpine. Descoperirile arheologice îl
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_in_asteptar_camelia_tripon_1387712071.html [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
pentru noi, urmașii tracilor, un rol special) între aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia celor doi istorici, ci
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia celor doi istorici, ci și după cea a geografului Strabon, pelasgii ar
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
locuiau în Etruria), latinii (locuiau în Latium) și sabinii. Peste câteva secole, Europa va fi invadată de semințiile asiatice, vor avea loc alte amestecuri cu ele, cu migratorii germani și slavii, astfel constituindu-se noi popoare și familii de limbi (indoeuropene, fino-ugrice, uralo-altaice, semitice), care prin Renașterea italiană și renașterile din celelalte țări, vor deveni moștenitoarele civilizației greco-romane. ---------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 18 mai 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - MULTE PRESUPUNERI ȘI FOARTE PUȚINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE / George Petrovai
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc în Arenă științei „mai bieții fricoși”/ le-am dat dovadă lexicul folosit acolo-n orizont/ ce e acest sforăit răsunător în bolta cerului fără o vocală/ limba lui Buzuku și
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477847477.html [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Cuvântul liber”, primul eseu - „Reînvierea cuvintelor”. Totuși, adevăratul debut a fost în 2 mai 2002, în volumul de grup „Viitorul ne preocupă” cu eseul „Ne preocupă viitorul familiei și al țării”. „Sunt uluită de cunoașterea celor care au creat cuvintele indoeuropene” - Pasiunea ta pentru istorie are rădăcini adânci. Cum și de la ce a început ? - Este dificil să spun că ea se datorează doar unor profesori minunați, cum au fost doamna Dumbravă Agata, în gimnaziu și domnul Nicolae Oprescu, în liceu. Aș
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
acest sens - și vă invit să îl citiți - eseul „Gândul”. Însă ceea ce mă impresionează este acea cunoaștere superioară a înaintașilor pe care aparent îi credem primitivi, în comparație cu utilizatorii de tehnici moderne; sunt uluită de cunoașterea celor care au creat cuvintele indoeuropene acum șase, zece mii de ani, cuvinte care s-au păstrat în sanscrită, ca un document de referință. „Noi încă mai avem șansa de a exista” - În eseul “Speranțe”, afirmi: „Atâta timp cât va mai exista o voce care să ne amintească de
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
țările în care aceștia trăiesc. Sunt convinsă de exemplu, că anglosaxonilor le-ar place ipoteza prin care tradiția și limba lor se apropie ca vechime de a noastră (și de scrierea de la Tărtăria Prin asemănare, prin ceea ce ne leagă - limba indoeuropeană sau altfel spus, prin spațiul eurasiatic în care viețuim de milenii, ne putem afirma; nu prin ideea de a fi mai cu moț decât alții, ci alături de alții. Am fost și mai suntem niște privilegiați, trăind într-o zonă cu
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
fiind atestate existența unor populații băștinașe, anterioare sosirii coloniștilor greci, fiind denumiți ca viteloi/italoi, ausoni, sicani/siculi în Sicilia. Existau circa 40 de limbi sau dialecte grupate în graiuri ne-indoeuropene, ca cel raetic, liguric sau cel etrusc, și graiuri indoeuropene. Erau cuprinse în grupul vestic italic timpuriu, ca latina, falisca în Latium, sicula în Sicilia, veneta în nord-estul peninsulei, apoi grupul est-italic ce includea toate dialectele osco-umbrice vorbite în Umbria, Samnium, Lucania, Bruttium, Campania, Picenum, zona central-apeninică; celtica răspândită între
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
dansează”), mai rar la persoana a II-a singular ("Szólj igazat, betörik a fejed" „Spune adevărul și ți se sparge capul”) sau la persoana I plural: "Árnyékáért becsüljük a vén fát" „Apreciem copacul cel bătrân pentru umbra sa”. În limbile indoeuropene în general, persoana se poate exprima prin desinența verbului la modurile personale, prin pronumele personal, pronumele posesiv și adjectivul posesiv. În altele, precum limba maghiară, se poate exprima prin aceleași morfeme, mai puțin adjectivul posesiv, cu funcția acestuia folosindu-se
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
infinitivul obișnuit, dar pentru a preciza subiectul, infinitivului i se adaugă desinențe identice cu așa-numitele sufixe personale posesive: "Tanulni kell" „Trebuie să se învețe” vs. "Nekem tanulnom kell" „Eu trebuie să învăț”. Acest fenomen este o raritate în limbile indoeuropene, existând de exemplu în portugheză: "No caso de (tu) estares doente, năo vou à festa" „În caz că te îmbolnăvești, nu merg la petrecere”. În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
de o echipă de la Universitatea Rusă de Stat de Științe Umaniste, care stă la baza proiectului "Global Lexicostatistical Database" (Bază de date lexicostatistică globală) (GLD). Altă bază de date este "Indo-European Lexical Cognacy Database" (Bază de date de cuvinte înrudite indoeuropene) (IELex), la care lucrează o echipă de la Institutul de Psiholingvistică „Max Planck” din Nijmegen (Olanda), dezvoltând o listă de 200 de cuvinte propusă de Isidore Dyen. În ciuda obiecțiilor, se recunoaște că lista Swadesh și lexicostatistica pot fi folositoare în investigațiile
Listă Swadesh () [Corola-website/Science/306446_a_307775]
-
ave" (pasăre), > "comer" (a mânca), > "preguntar" (a întreba), > "tamaño" (talie, măreție). Există și urmași ai unor derivate latine nemaiîntâlnite în alte părți: > "cabeza" (cap), > "corazón" (inimă), > "amarillo" (galben). Peninsula Iberică a fost locuită înainte de cucerirea romană de populații neindoeuropene și indoeuropene: liguri (neindoeuropeni), celți (indoeuropeni), iberi (neindoeuropeni), celtiberi (rezultați din fuziunea celților cu iberii), fenicieni, vascones (strămoșii bascilor, singurii care au rezistat până azi). De la aceste populații au rămas toponime și hidronime, prefixe și sufixe folosite în toate cele trei limbi
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
În limba română: La acestea se adaugă pronumele "dânsul / dânsului", "dânsa / dânsei", "dânșii / dânșilor", "dânsele / dânselor". Maghiara bunăoară este o limbă în care sunt și mai multe pronume personale, existând două categorii. Una cuprinde cele exact corespunzătoare celor din limbile indoeuropene, dar care îndeplinesc numai funcțiile de subiect și de complement direct. Pentru exprimarea celorlalte tipuri de complemente se folosesc pronume personale formate de la sufixele formatoare de complemente adăugate la substantive. Pentru a forma pronume personale, la aceste sufixe se adaugă
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]
-
României. A început studiile la Facultatea de Litere și Filozofie din București în anul 1915, dar acestea au fost întrerupte de Primul Război Mondial. După anul 1919, când reușește să finalizeze studiile, Grigore Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
secole întregi, triburile yuezhi au clădit imperii, dar au cunoscut și înfrângeri. Actualii lor descendenți sunt triburile afgane ale tokharilor și populațiile europide din Pakistan, numite punjabi. sau Yuet Chi este denumirea prin care este cunoscut un popor de origine indoeuropeană, situat la prima menționare de către izvoarele istorice în actuala provincie Gang-su, regiunea vestică Chinei de astăzi. Descoperirea în 1986 a unor morminte aparținând acestei populații a demonstrat că din punct de vedere antropologic yuet-chi făceau parte din rasa europoidă
Yuezhi () [Corola-website/Science/315015_a_316344]
-
la colegiile religioase-cel al augurilor, prin "Lex Ogulnia" în 300 î.Hr. Deciziile plebeilor-plebiscitele, capătă valoare ded legi prin "lex Hortensia" din 287 î.Hr., si au devenit obligatorii fără acceptul senatului pentru patricieni. Italia era la început ocupată de populații numeroase indoeuropene, iar relațiile dintre acestea și Romă au presupus contacte militare sau stabilirea unor alianțe. Nevoia de a ocupa zone agricole, ogoare și pășuni, accesul la sare și resurse metalifere, i-a determinat să conducă campanii împotriva samniților, campanienilor, etruscilor, galilor
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
sau la fel de diferite, decizia asupra ortografiei utilizate poate fi luată de municipalități sau de către părinți în clasele primare sau de către elevi și studenți în licee, colegii și universități. Ca și alte câteva limbi scandinavice, bokmål este una din puținele limbi indoeuropene care nu conjugă verbele în funcție de persoană și număr. Substantivele pot avea trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru. Ca și la alte limbi scandinavice, articolul hotărât este adăugat ca și sufix la substantiv, ca și în următoarle două exemple. Iată
Bokmål () [Corola-website/Science/302751_a_304080]
-
și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea alimentelor. Cuvântul românesc dinte este moștenit din limba latină: "dens" (nominativ), "dentis" (genitiv), iar la acuzativ: "dentem", având același sens ca și în limba română. În latină, provine din rădăcina indoeuropeană comună (reconstruită) "°d-", "°ed", "°denk" sau "°dent" („"a mușca"”, „"a mesteca"”), de unde au ieșit, între altele, cuvintele "όδούς" (odous), plural: "έδοντες" (edontes) și "όδοντος" (odontos) din greaca veche sau "tand", din limba olandeză. Dinții sunt cele mai dure formațiuni ale
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
(în franceză "la langue française" [la 'lɑ̃ɡ fʁɑ̃'sɛːz] sau "le français" [lə fʁɑ̃'sɛ]) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile "oïl". Franceza este vorbită în total de aproximativ 220 de milioane de oameni fie ca limbă maternă, ca limbă secundă
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]