212 matches
-
modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un element esențial de civilizație europeană, prin separarea societății de natură, a părții de sus a corpului de partea de jos, a rațiunii de sex, a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană, miturile europene, femeia și legendele feminismului, credințele și inventarea toleranței religioase, politica și filosofia europeană, națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie o aventură a cunoașterii de sine. Cine se mai gândește astăzi, de pildă, că datorită tratatelor europene medievale
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc în Arenă științei „mai bieții fricoși”/ le-am dat dovadă lexicul folosit acolo-n orizont/ ce e acest sforăit răsunător în bolta cerului fără o vocală/ limba lui Buzuku și
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
titluri publicate de edituri prestigioase precum Oxford University Press, Gallimard, Fayard, Princeton University Press, E.J. Brill etc. Citindu-i cartea intri într-un univers foarte variat și colorat, în care perspectiva, centrul de interes, tematica se mută continuu: de la originea indoeuropeană a limbilor și ultimele descoperiri în domeniu la cărți despre istoria navigației sau a războaielor, de la gastronomia antică la critica filologică de text, de la muzee și colecții de artă antică (ați auzit de Gliptotecă?) la enciclopediștii medievali, de la istoria scrisului
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi " Am o colecție de titluri de recenzii, în toate limbile de origine indoeuropeană, care merg de la Ecoul lui Eco la O carte de Eco cu ecoul ". Cu riscul și plăcerea extravagantă de a întregi colecția lui Eco, am în vedere prin titlul meu tocmai scriitura sa inconfundabilă. Exemplar în acest sens este și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
pregătește „cuibul”, tatăl se învârte în jurul ei, atent și protector. Oamenii vor fi văzut acest mic spectacol, de mii de ani, și la alte perechi de mamifere, exemplar în acest sens fiind comportamentul lupilor, atât de prezenți în miturile popoarelor indoeuropene. Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru progenitură - iată o imagine venind din preistorie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trecut strălucitor, se știu relativ puține lucruri în România, ca și în bătrâna Europă, de altfel. Identificând islamismul cu lumea arabă, „uităm“ că acest teritoriu, mai restrâns astăzi decât pe vremuri, e o țară în care se vorbește o limbă indoeuropeană. Este cu atât mai trist că acum, la începutul mileniului al treilea, încărcat de optimiste utopii economice, sociale, politice, culturale, dar dominat, în această parte a lumii, de utopia unei Europe bântuite de daimonul unității, noi, europenii (ca și nord-americanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de lumi! Dar nu numai pentru acești doi artiști performeri, de asemenea pentru Doina Rotaru însăși flautul este un instrument „cu totul straniu“, cum mărturisește autoarea, un instrument a cărui frumusețe ne este dezvăluită într-un adevărat poem al spațiului indoeuropean. Este un spațiu generos ce cunoaște rugăciunea din doină, din colindă. Este un poem vechi de când lumea, mereu nou pentru noi. Au fost prezenți în concertele „Săptămânii...“ importanți autori originari din România, stabiliți de decenii în partea de Vest a
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
florin, Florin Pupăză Majoritatea limbilor din Europa și Asia aparțin limbilor indoeuropene. Toate acestea au un descendent unic, numit limba protoindoeuropeană, care era vorbită de o civilizație care a trăit între anii 4.500 și 2.500 înainte de Hristos. Nu a lăsat texte scrise, iar cercetătorii s-au întrebat cum suna această
Așa vorbeam acum 4.000 de ani - AUDIO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63325_a_64650]
-
Polirom 2013. Munții Pamir, „acoperișul lumii”, de sub culmile cărora ar fi pornit aheii spre Grecia, adăpostesc dialecte și limbi persane (între care tadjica) și un fond arhaic de basme ale căror structuri pot fi regăsite în multe ramuri ale fondului indoeuropean. Încă din secolul al X-lea arabii recunoșteau (Ibn al-Nadim, în Fihrist ) că perșii ar fi fost primii care au născocit basmul. Iar în Europa, romanticii germani și teoreticienii secolului trecut atribuie persanilor „patentul” fantasticului, indienilor - pe-al basmelor animaliere
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
și că e derivat din i.e.*suer „a produce un zgomot a bazai”, ipoteza puerila. Șoarecele e rozător, verbul a roade se vede că e în legătură cu soarele ra, la fel tc. fare, arab far, provin din iran. hvar. Pe*mus indoeuropean îl comparăm cu mash, astrul zilei în nubiană, sudul Egiptului, eventual akadianul shamash. În mod ciudat shamash acesta a putut fi decupat în sha + mash și cu alte vocale o, u și astfel „șoarece” e shu în chineză, mush în
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Cuvântul liber”, primul eseu - „Reînvierea cuvintelor”. Totuși, adevăratul debut a fost în 2 mai 2002, în volumul de grup „Viitorul ne preocupă” cu eseul „Ne preocupă viitorul familiei și al țării”. „Sunt uluită de cunoașterea celor care au creat cuvintele indoeuropene” - Pasiunea ta pentru istorie are rădăcini adânci. Cum și de la ce a început ? - Este dificil să spun că ea se datorează doar unor profesori minunați, cum au fost doamna Dumbravă Agata, în gimnaziu și domnul Nicolae Oprescu, în liceu. Aș
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
acest sens - și vă invit să îl citiți - eseul „Gândul”. Însă ceea ce mă impresionează este acea cunoaștere superioară a înaintașilor pe care aparent îi credem primitivi, în comparație cu utilizatorii de tehnici moderne; sunt uluită de cunoașterea celor care au creat cuvintele indoeuropene acum șase, zece mii de ani, cuvinte care s-au păstrat în sanscrită, ca un document de referință. „Noi încă mai avem șansa de a exista” - În eseul “Speranțe”, afirmi: „Atâta timp cât va mai exista o voce care să ne amintească de
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
țările în care aceștia trăiesc. Sunt convinsă de exemplu, că anglosaxonilor le-ar place ipoteza prin care tradiția și limba lor se apropie ca vechime de a noastră (și de scrierea de la Tărtăria Prin asemănare, prin ceea ce ne leagă - limba indoeuropeană sau altfel spus, prin spațiul eurasiatic în care viețuim de milenii, ne putem afirma; nu prin ideea de a fi mai cu moț decât alții, ci alături de alții. Am fost și mai suntem niște privilegiați, trăind într-o zonă cu
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
pentru noi, urmașii tracilor, un rol special) între aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia celor doi istorici, ci
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia celor doi istorici, ci și după cea a geografului Strabon, pelasgii ar
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
locuiau în Etruria), latinii (locuiau în Latium) și sabinii. Peste câteva secole, Europa va fi invadată de semințiile asiatice, vor avea loc alte amestecuri cu ele, cu migratorii germani și slavii, astfel constituindu-se noi popoare și familii de limbi (indoeuropene, fino-ugrice, uralo-altaice, semitice), care prin Renașterea italiană și renașterile din celelalte țări, vor deveni moștenitoarele civilizației greco-romane. ---------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 18 mai 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - MULTE PRESUPUNERI ȘI FOARTE PUȚINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE / George Petrovai
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CAMELIA TRIPON - ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN Autor: Camelia Tripon Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sărbătorile lunii decembrie sînt rezultatul unui vechi cult solar, care a dominat spiritualitatea întregii populații indoeuropene, încă de cînd a suferit cumplitul șoc glaciar, sau poate șocurile erelor glaciare. Cuaternarul se definește ca ultima perioadă geologică de 2.000.000 de ani, care a început printr-o răcire, culminînd cu erele glaciare alpine. Descoperirile arheologice îl
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
Colecția SINTEZE 67 Magistrul Demetrio Marin a fost asistent la Universitatea din Iași, după stabilirea sa în Italia, profesor titular la Universitatea din Bari (19481976). Specializarea sa a fost filologia clasică și filologia comparată indoeuropeană. A fost decorat de Ministrul Instrucției Publice Aldo Moro cu Ordinul "Cavaler al meritului Republicii Italiene". A publicat în Romania și Italia volume de studii cu rezonanță europeană. (c) 2007, Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar astăzi este factorul său de prim plan" [1]. Afirmația conține un adevăr indiscutabil; trebuie, oricum, făcută o precizare: și în alte perioade din istoria umanității Asia a fost "factor de prim plan": ajunge să ne gîndim la "invazia" popoarelor "indoeuropene" (dacă am considera Orientul patria lor, așa cum se crede de cele mai multe ori), la răspîndirea civilizației feniciene, la invazia "barbarilor", la cea a arabilor, etc. Totuși importanța intrării Asiei în istorie pare să devină determinanta zilelor noastre, ca urmare a împrejurărilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai apreciată și să fie urmată de popor; nu ca aceea a diferitelor "sisteme" filozofice din timpurile moderne. Pe de altă parte, apartenența poporului indian antic, nu numai a poporului grec și a celui roman antic, la aceeași familie lingvistică indoeuropeană releva o anume comunitate conceptuală: comunitatea lingvistică reflecta tocmai o astfel de comunitate a concepției despre viață. Cu această platformă comună, și soluțiile la diversele probleme care se puneau în antichitate în legătură cu limba indiană, greacă și latină trebuiau să fie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în primul rînd pe baza datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o concepție generală despre viață, comună gîndirii indiene și celei greco-romane vechi. Într-o asemenea concepție fundamentală, comună, nu se poate stabili ușor ceea ce s-a datorat moștenirii comune indoeuropene, de unde provin grecii, romanii, indienii etc., și ceea ce s-a datorat, în schimb, unei lente influențe reciproce ce a avut loc după ce popoarele respective s-au stabilit în cadrul lor istoric. Oricum ar fi, nu credem că trebuie exclusă o anumită
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]