851 matches
-
Blocaj nervi periferici 139,66 lei/asigurat 24 Infiltrație periradiculară transforaminală*****) 463,6 lei/asigurat 25 Bloc de ram median posterior*****) 139,66 lei/asigurat 26 Bloc de plex simpatic 463,6 lei/asigurat 27 Ablație cu radiofrecvență de ram median******) 242,93 lei/nivel/asigurat 28 Ablație cu radiofrecvență a inervației genunchiului sau a articulației coxofemurale******) 799,71 lei/asigurat 29 Ablație sacroiliac******) 799,71 lei/asigurat 30 Infiltrație sacroiliacă*****) 463,6 lei/asigurat 31 Discografie stimulată*****) 463,6 lei/asigurat 32 Proceduri specifice pentru cefalee, algii craniene, sindroame vertiginoase și crize de pierdere a conștienței fără diagnostic etiologic
ANEXE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263638]
-
Blocaj nervi periferici 139,66 lei/asigurat 24 Infiltrație periradiculară transforaminală*****) 463,6 lei/asigurat 25 Bloc de ram median posterior*****) 139,66 lei/asigurat 26 Bloc de plex simpatic 463,6 lei/asigurat 27 Ablație cu radiofrecvență de ram median******) 242,93 lei/nivel/asigurat 28 Ablație cu radiofrecvență a inervației genunchiului sau a articulației coxofemurale******) 799,71 lei/asigurat 29 Ablație sacroiliac******) 799,71 lei/asigurat 30 Infiltrație sacroiliacă*****) 463,6 lei/asigurat 31 Discografie stimulată*****) 463,6 lei/asigurat 32 Proceduri specifice pentru cefalee, algii craniene, sindroame vertiginoase și crize de pierdere a conștienței fără diagnostic etiologic
ANEXE din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263637]
-
vasoconstricție periferică, iar în cazuri extreme, fluxul de sânge este direcționat exclusiv spre organele vitale pentru o perioadă mai lungă, timp în care lilieci pot suferi degerături la urechi sau ale patagiului. În urma cercetărilor efectuate asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii la Myotis daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și neregulată
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
icter, anemie, boala lui Addison, xantodermice sau bătrânețea). În psihofiziologia mâinii un element important este pielea. Fiziologia pipăitului este complexă; pipăitul este un simț educabil (profesional, sau la surdomuți), există o sensibilitate la căldură și la durere, cea legată de inervația părului, sensibilitatea musculară iar după unii autori, pielea ar avea și sensibilități la lumină. De asemenea există o asimetrie funcțională dreapta/stânga o superioritate a mâinii drepte (la cca 3/4 din oameni) de unde un anumit prestigiu al mâinii drepte
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
oxigen sub 50% din valoarea maximă, energia pentru contracția musculară este obținută mai ales prin metabolism aerob. Metabolismul anaerob, cu producere ulterioară de acid lactic, contribuie la realizarea energiei necesare creșterii performanței fizice. Tipul de fibre musculare este determinat de inervație, de aceea prin antrenament tipul de fibră musculară nu se poate schimba. Fibrele se pot adapta prin antrenament, sporindu-și cantitatea de mioglobină și de enzime aerobice respiratorii; preluarea oxigenului poate fi crescută cu 20%. Fibrele își sporesc și conținutul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari de mușchi (sau tot mușchiul) care acționează ca o unitate. Mușchii unitari pot prezenta și activitate automată, independentă de inervație (de exemplu mușchii din tubul digestiv, căile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari de mușchi (sau tot mușchiul) care acționează ca o unitate. Mușchii unitari pot prezenta și activitate automată, independentă de inervație (de exemplu mușchii din tubul digestiv, căile biliare, uretere, uter, trompele uterine). Mușchiul neted multiunitar este inervat de terminații nervoase individualizate ce controlează activitatea contractilă (exemple: mușchii ciliari, iris, mușchii piloerectori, parțial mușchiul neted vascular). Mușchiul neted este format din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Unii dintre corpii denși sunt atașați la membrana celulară adiacentă, fiind legați între ei prin punți proteice intercelulare, având rol în transmiterea forței de contracție de la o celulă la alta. Intre filamentele subțiri există filamente intermediare (filamină, desmină și vimentină). Inervația mușchiului neted se poate clasifica în două categorii: extrinsecă (aparținând sistemului nervos vegetativ, simpatic și parasimpatic) și intrinsecă (plexuri nervoase). Aici există neuroni aferenți senzoriali placă densă paxilină integrină actinină vinculină miozină desmină αactinină corp dens caldesmon α actină leiomodină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sistemului nervos vegetativ, simpatic și parasimpatic) și intrinsecă (plexuri nervoase). Aici există neuroni aferenți senzoriali placă densă paxilină integrină actinină vinculină miozină desmină αactinină corp dens caldesmon α actină leiomodină tropomiozină implicați în variate reflexe locale (ca în tractul gastro-intestinal). Inervația mușchiului neted visceral este realizată prin terminații nervoase prezentând varicozități ce conțin vezicule cu neurotransmițători; spațiul de difuzie spre fibrele musculare este mare, consecința fiind un răspuns difuz pe o porțiune mare. Inervația mușchiului neted multiunitar se realizează prin joncțiuni
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
variate reflexe locale (ca în tractul gastro-intestinal). Inervația mușchiului neted visceral este realizată prin terminații nervoase prezentând varicozități ce conțin vezicule cu neurotransmițători; spațiul de difuzie spre fibrele musculare este mare, consecința fiind un răspuns difuz pe o porțiune mare. Inervația mușchiului neted multiunitar se realizează prin joncțiuni neuromusculare comparabile ca funcție cu cele din mușchiul scheletic. Acestea se numesc joncțiuni de contact și se caracterizează prin existența unui spațiu sinaptic și a unui răspuns limitat. Mușchii netezi pot fi stimulați
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numai acetilcolină și noradrenalină ci și serotonină, polipeptid intestinal vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin, enkefaline, colecistokinină, peptid eliberator de gastrină (GRP), neurotensină și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
factorii vaso constrictori de origine endotelială, peptidul endotelin este reprezentativ. Astăzi implicațiile endoteliului în hemodinamică prin controlul calibrului vascular sunt din ce în ce mai mult privite prin prisma unității morfo-funcționale pe care acesta o realizează cu mușchiul neted vascular și cu elementele de inervație prezente la nivel parietal. In acest context importanța factorilor derivați din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu efect opus, vasodilatația pare a fi simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]