44 matches
-
exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
marcanți 7, căutătorii Adevărului, ca fiind cea mai clară formă și cea mai puțin "coruptă" religie de către istoria politică a lumii noastre. I. TIPOLOGIA DISCURSULUI RELIGIOS Discursul religios, așa cum rezultă din clasificarea lui Morris 1, este predominant prescriptiv 2 și injonctiv 3, în sensul de a fi normat și normativ. Acest fapt vizează legea aspectului discursiv rezultat din ceea ce este religia ca produs al credinței umane. Credința în sine nu poate fi nici normată, nici poruncită. Dar ea este cea care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comunității oamenilor credincioși, creată după aspectul normat dorit și acceptat liber de către om. Altfel spus, credința, aflată în lăuntrul omului, este încadrată în anumite reguli acceptate firesc de către omul credincios. El își asumă o normă, o regulă, acceptând astfel aspectul injonctiv al unei religii. Prin urmare, credința este manifestată prin religiozitate, care derivă din acceptarea diferențiată a unei anumite religii. Diferiții oameni care acceptă regulile și normele unei anumite religii creează comunitatea religioasă, iar în creștinism prima comunitate religioasă a fost
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un lucru norme tehnice, modele de comportament în diferite situații"91. Întrucât normele se formează și acționează în toate sferele și domeniile vieții sociale, întâlnim astfel norme economice, politice, morale, științifice etc92. O altă clasificare a normelor distinge între: * Norme injonctive 93 (eng., injunctive norms) sunt comportamente percepute ca fiind aprobate de către ceilalți. * Norme descriptive sunt percepții despre cum ceilalți oameni se comportă efectiv, chiar dacă manifestările lor sunt acceptabile sau nu la nivel social. * Norme explicite sunt scrise sau exprimate fără
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
segmentele comunității; * norme nescrise (cutumiare) și norme scrise; * norme de conviețuire socială, tradiții, obiceiuri, norme morale, normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile de cult religios). 93 Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, "injonctiv" înseamnă "poruncitor", iar cuvântul "injunctive" din limba engleză se traduce ad litteram prin "aspru". Normele injonctive au cea mai mare influență în ceea ce privește construirea rețelelor sociale, care contribuie la identitatea unui grup. În astfel de contexte, acceptul social sau aprobarea socială
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile de cult religios). 93 Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, "injonctiv" înseamnă "poruncitor", iar cuvântul "injunctive" din limba engleză se traduce ad litteram prin "aspru". Normele injonctive au cea mai mare influență în ceea ce privește construirea rețelelor sociale, care contribuie la identitatea unui grup. În astfel de contexte, acceptul social sau aprobarea socială este foarte importantă pentru păstrarea membrilor și coeziunea unui grup. 94 Pe larg în H. W
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
răspund la CUM), fie la acte de limbaj, iar, în acest caz, țin de planurile ilocuționar (A1) și enunțiativ (A2) de organizare textuală și nu de secven-țialitatea (B2) propriu-zisă. La fel se întâmplă și cu ordinea naturală aflată la baza "injonctivului"; cât despre utilizarea "predictivului" și "optativului"8, descrierile trebuie abordate ca ceva ce trebuie să urmeze sau se presupune că ar trebui să urmeze. În același spirit, mi se pare imposibil să considerăm tipul "poetic" ca fiind un tip de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rețeta de bucătărie, prospectele tehnice, consemnele și reglementările, regulile de joc și ghidul turistic, chiar horoscopul, profeția și buletinul meteorologic, ca fiind posibile ilustrări ale unui tip de secvențialitate specifică. Textele pe care anumite tipologii le numesc programative, instituționale sau injonctive au în comun faptul că prin ceea ce spun fac trimitere la acțiuni, precizând un rezultat, sau incită direct la acțiune. G. Vigner rezumă foarte bine caracteristicile acestui gen, vorbind de "reprezentare unei transformări de stare pe care cititorul o va
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să determinăm un al șaselea prototip de secvență; această soluție nu ar fi de prisos decât prin faptul că aici nu ne mai regăsim într-un tip de secvențialitate, ci într-un gen discursiv cu toate componentele pragmatice (orientare ilocuționară injonctivă, spațiu gol enunțiativ destinat să fie ocupat de către cititor, univers reprezentat non-ficțional). Găsesc că ar fi mai eficient să evităm, pe cât posibil, multiplicarea prototipurilor de bază. Aplicarea modelului, care se pretează oricărei rețete posibile, ne permite să înțelegem cazul singular
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tr.) 21 A se vedea în acest sens C. Kerbrat-Orecchioni: L'Enonciation: de la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, 1980; și D. Maingueneau, cap. 6 din Eléments de linguistique pour le texte littéraire, Bordas, Paris, 1986. În limba franceză, injonctivul din textele rețelor de bucătărie este exprimat prin modul infinitiv (n. tr.). 22 G. Vigner descrie totodată cu multă precizie mecanismul general și construiește o tipologie de algoritmi de transformare care permite o analiză pe toate textele programatoare. Fac trimitere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iei apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predicatelor funcționale în situații variate: într-o primă etapă, în interiorul secvențelor descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite să arătăm cum prin intermediul predicatelor funcționale se face trecerea de la descriptiv (polul lui a fi) la narativ sau injonctiv (polul lui a face). A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene 1. Caz [1]: Predicatele funcționale descriu acțiuni, din care trebuie derivate TRĂSĂTURILE unui actor Este vorba cel mai adesea de a caracteriza un personaj (sau un obiect) descriindu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
volan": el se așeză la volan; potrivi spătarul scaunului; învîrti cheia în contact; și pe loc mașina ascultă de cea mai mică poruncă a sa. B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din Lanvin, 1986 Această reclamă, construită pe baza modului injonctiv ("Imaginați-vă") face parte din ceea ce Ph. Hamon numește "descrieri-rețete". Aceste descrieri, împrumutînd mărci caracteristice rețetei sau prospectului, simulează o colaborare a cititorului la elaborarea "obiectului" descris. Am citat mai sus (exemplul 11) portretul lui Lucile din Memoriile de dincolo de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este explicitată de două ori la sfîrșitul secvenței: în (11): ....și veți vedea mizerabila creatură care mă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
11): ....și veți vedea mizerabila creatură care mă lovi... Pînă la finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la "nap" la "trandafir". 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată Acest al doilea caz de eterogenitate este reprezentat prin ceea ce unii cercetători numesc "descrieri de itinerare": (58) Treci peste calea ferată. Din josul intersecției și monumentului, continui pe o mică stradă pietonală tot înainte. La
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să mai teoretizăm acest ultim caz
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în folosirea limbii. Numărul funcțiilor admise și tipul lor a variat de la o teorie lingvistică la alta, însă unele dintre aceste funcții au fost unanim recunoscute. Între acestea sînt, în primul rînd, funcția denominativă (referențială sau cognitivă) și funcția imperativă (injonctivă sau conativă), prima fiind legată de faptul că omul comunică informații despre realitate, iar cealaltă are în vedere faptul că utilizarea limbii determină adoptarea unui anumit comportament. Karl Bühler distingea, în anul 1934, trei funcții ale limbii (expresivă, apelativă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]