76 matches
-
fiecare marți și joi, când traficul este deviat pe rute ocolitoare. O. NICA Emisiune filatelică l Cu tematica „Lilieci“, în circulație din 15 august În data de 15 august, societatea „Romfilatelia” a introdus în circulație emisiunea de timbre LILIECI, mamifere insectivore, crepusculare și nocturne, din ordinul Chiropterelor. Liliecii din Europa sunt exclusiv insectivori, numărând 45 de specii, care se împart în trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
formă de fracție, la numărător se scrie numărul de dinți de pe falca superioară, iar la numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un stomac simplu la microchiropterele insectivore cu regim insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea captrunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la numărător se scrie numărul de dinți de pe falca superioară, iar la numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un stomac simplu la microchiropterele insectivore cu regim insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea captrunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai mult în timp ce lobul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un stomac simplu la microchiropterele insectivore cu regim insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea captrunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai mult în timp ce lobul caudal se reduce până la dispariție. Pancreasul nu este compact ca la megachiroptere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
peșteri, construcții umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la speciile care hibernează. Verspertilionidele sunt în general insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fi neglijate. Din punct de vedere economic, liliecii, sunt benefici oamenilor pe mai multe planuri: în controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare atât pentru agricultura cât si pentru sanatatea umana precum și prin polenizarea și dispersarea semințelor unor plante. Chiropterele insectivore sunt prădători naturali pentru adulții sau larvele a numeroase grupe de artropode nocturne, contribuind în mare măsură la combaterea biologică a insectelor dăunătoare pentru culturile agricole.De exemplu, Tadarida brasiliensis, specie care formează în S.U.A. colonii de milioane de indivizi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai gios zbura de la pământu". Enumerarea substantivelor în formă nearticulată accentuează plasticitatea diluviului insectivor: "Urlet, întunecare, asupra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alaturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa mergea pe deasupra pământului, ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că moștenitorii legali ai domeniului sunt doar rude îndepărtate, neamul aristocratic ștergându-se odată cu dispariția contesei Aranka. Proprietatea răposatului conte este un ținut dintre cele mai stranii, mlăștinos, cu un aer nesănătos exalat de bălțile necolmatate, adevărate fiefuri ale luxurianței insectivore. De altfel, pozitivistul și pântecosul Hotăran (numele însuși este o sursă de comic în descendența unor Alecsandri sau Caragiale) își consiliază însoțitorul să se înarmeze cu o doză cât mai consistentă de chinină: soluția farmaceutică ideală împotriva paludismului, care ar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rozând și scurmând cu ghearele, încât nici un colțișor din sfântul locaș nu mai putea fi văzut sub ghemul viermuitor, sub încolăcelile demente, sub fojgăiala furioasă a elitrelor și antenelor". Descrierea închide, într-o buclă perfectă, evoluția stilistică a evocării infernului insectivor, pe care o inițiase Costin în tabloul invaziei lăcustelor. Nemairezistând, sătenii, în frunte cu preotul, decid să continue confruntarea afară, unde îngerii nu întârzie să-și facă apariția, într-un tablou generat, neoromantic, prin opoziție cu cel infernal: "prin strunga
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
plină de potențialități, care se aplică în infinit de multe actualizări, care sunt semnalmentul principal și specific al omului (dar nu și cauza reprezentărilor sale), pe care le denumim generic "culturi".189 Omul este sfâșiat între instinctele sale de primată (insectivor și fructivor) și cele ce prădător terestru (carnivor), care pun în conflict cele două mari sfere simbolice corespunzătoare, cea arboricolă și cea vânătorească, din încleștarea lor născându-se mitul, "războiul zeilor", ilustrat prin cuplurile antagonice Marte-Venus, Apollo-Dionysos, Cain-Abel etc., și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Eugen Barbu și alți fotografi din Cișmigiu, care dau mîna cu degete lungi cu domnul Iliescu În plină putere dar fără concubină. Sub ei, un titlu Înnebunitor: „Criminali cameleonici”. Se Împlinesc doi ani de cînd tot spun, cameleonii sînt reptile insectivore, locuiesc În Africa și nu vin la noi În ruptul capului, fiind o specie arboricolă, adică stau În pomi, iar noi În pomi avem omizi insuficiente, că-i dăm cu var. Cum să mai facă, În asemenea condiții, plopul pere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) (vulnerabilă), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Tettigonia viridissima; amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocârlia (Alauda arvensis), presura galbenă (Emberiza citrinella), pitpalacul (Coturnix coturnix); mamifere: cârtița (Talpa europaea), rozătoare mici, insectivore. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea unei campanii de presă pentru popularizarea rezervației, încurajarea ecoturismului; Conștientizarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au fost găsite 120 de specii. Multe din speciile de păsări care trăiesc aici sunt atrase de hrană și condițiile bune de cuibărit (copaci scorburoși, tufișuri dese). Datorită întinderii mari a pădurii de foioase (15.000 ha) cele mai multe păsări sunt insectivore. Din familia ciocănitorilor (Picidae), trăiesc și cuibăresc aici: Picus canus (ciocănitoarea sură), Picus viridis (ciocănitoarea verde), Dendrocopus major, Dendrocopus medius și Dendrocopus minor (ciocănitori pestrițe) - toate sedentare. Ca specie migratoare, dintre ciocănitori este Jynx torquilla (capîntortură). Demn de semnalat este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
minor (ciocănitori pestrițe) - toate sedentare. Ca specie migratoare, dintre ciocănitori este Jynx torquilla (capîntortură). Demn de semnalat este faptul că în pădurea Bârnova cuibărește o ciocănitoare specifică zonei montane și anume ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). Alături de ciocănitori, din grupa păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păsărilor insectivore fac parte: pițigoii (familia Paridae) reprezentați prin speciile: Parus major (pițigoiul mare), Parus caeruleus (pițigoiul albastru), Parus montanus (pițigoiul montan), Parus ater (pițigoiul de brad) și Aegithalos caudatus (pițigoiul codat). Toate aceste specii sunt sedentare. Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
complexului de sere a Grădinii Botanice Iași. Numărul total al exemplarelor se ridică la aproximativ 30000 de taxoni din care enumerăm : colecția de palmieri Phoenix dactylifera, Caryota mitis, specii de Sabae, plante exotice orhideele: Vanilla plantifolia, Cattleya labiata, plante carnivore ( insectivore)Drosera sp. Aldrovanda, Uricularia, Pinguicula, plante din zona mediteraneană Mirtus communis. În timpul iernii vizitatorii sunt fascinați de înflorirea spectaculoasă a colecțiilor de azalee și camelii Azalea indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Syringa vulgaris, consumate de specii de păsări care se adună în stoluri relativ mari de Turdus merula, Bombycilla garrulus, Passer domesticus, Passer montanus. Unele păsări își schimbă în această perioadă modul de hrănire sau chiar și natura hranei. Astfel, unele insectivore tipice în restul anului ca: Sitta europea, Parus major, Parus caeruleus, devin vegetariene consumând fructele și semințele plantelor sălbatice. Altele, precum Garrulus glandarius își depozitează uneori hrana. Corvus frugillegus (fig.nr.14) și Corvus monedula se asociază în stoluri și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cuibăritoare în biocenoză. a majoritatea speciilor clocitoare are loc depunerea pontei și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar fi Motacilla alba, Hirudo rustica vin din alte biocenoze pentru a prinde insecte, deasupra lacului. 5.2.4. Aspectul estival Temperatura maximă înregistrată în acest sezon a fost de 30 0C iar minima de 16 0C iar media
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
formă de grăsimi în organism constituie un coeficient de siguranță pentru supraviețuirea în timpul iernii. Majoritatea speciilor granivore se îndreaptă către culturile agricole din apropiere. Dintre acestea amintim: Passer domesticus, Passer montanus, Streptopelia decaocto, Coccothraustes coccothraustes (fig. nr.18). Multe specii insectivore Sylvia communis, Sylvia atricapilla, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia devin vegetariene consumând diferite fructe. 5.2.6. Aspectul autumnal Temperatura maximă s-a înregistrat în luna septembrie având valoarea de 300C, iar minima s-a înregistrat în luna octombrie, 30C. Cantitatea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
posibilă numai printr-un metabolism intens și ridicat, care reclamă și consumarea unei cantități sporite de hrană, bogată în calorii. Pentru aceasta, păsările se hrănesc intens și mare parte din activitatea lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ocazională la care recurge în lipsa sau pe lângă hrana de bază și o hrană de nevoie consumată în lipsa celorlalte. După originea și natura hranei, păsările din Grădina Botanică Iași se împart în: ● păsări cu regim alimentar de origine animală carnivore entomofage (insectivore) ● păsări cu regim alimentar de origine vegetală granivore (se hrănesc cu semințe) frugivore (se hrănesc cu fructe) ● păsări cu regim alimentar mixt (omnivore) Carnivorele întâlnite în Grădina Botanică Iași sunt speciile răpitoare de zi (Falconiformes) precum și toate răpitoarele de noapte
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrănesc cu fructe) ● păsări cu regim alimentar mixt (omnivore) Carnivorele întâlnite în Grădina Botanică Iași sunt speciile răpitoare de zi (Falconiformes) precum și toate răpitoarele de noapte (Strigiformes) care consumă numai pradă prinsă vie, în special păsări și mamifere mici. Adevăratele insectivore nu sunt multe în avifauna studiată (Cuculus , Dendrocopos), ele se hrănesc aproape exclusiv cu insecte în diferite stadii de dezvoltare. Unele consumă accidental și hrană vegetală. Strict granivore sunt porumbeii și turturelele (Columba, Streptopelia), unele Fringillidae (Coccothraustes) mănâncă aproape nunai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
coacerea fructelor se hrănește cu acestea. Sunt și păsări omnivore care în tot timpul anului consumă hrană de orice fel. Avifauna Grădinii Botanice Iași cuprinde din punct de vedere al nutriției următoarele grupe, așa cum reiese din tabelul nr. 9. ● păsări insectivore 55 specii (53,92%) ● granivore 21 specii ( 20,58 %) ● carnivore 20 specii ( 19,60%) ● omnivore 6 specii (5,88% ). Varietatea speciilor vegetale din Grădina Botanică Iași reprezintă sursa de hrană a speciilor sedentare și speciilor cuibăritoare. În timpul iernii se observă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Crataegus monogyna Prunus spinosa, Hiphophae rhamnoides, Celtis orientalis, semințe de Thuja orientalis și Thuja occidentalis, Acer campestre, Syringa vulgaris care atrag păsări ca: Turdus merula, Passer domesticus, Passer montanus. În timpul aspectelor prevernal, vernal, estival și serotinal predomină speciile de păsări insectivore care se hrănesc cu ouă de insecte, larve și insecte adulte aparținând ordinelor Coleoptere, Lepidoptere, Heteroptere, Orthoptere, Diptere. Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr.
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]